Lumea roman Criza Imperiului Roman For roman Dup

Lumea romană Criza Imperiului Roman

For roman După o perioadă de apogeu în sec I-II, Imperiul Roman se confruntă cu probleme care-i amenință supraviețuirea

La începutul sec al III-lea, Imperiul Roman a intrat într-o perioadă de criză profundă, numită "anarhie militară" din cauza rolului jucat de armată (235 -284)

Doar Aurelianus a reușit să înscrie o domnie autoritară fiind supranumit "reîntemeietorul imperiului". n Pentru a-l putea apăra mai bine el a renunțat la provincia Dacia (271), atacată în permanență de goți, barbari de neam german. n Roma a fost înconjurată cu puternice ziduri. n Din păcate, un asasinat a pus capăt prea repede acestei domnii. n

Criza economică n Problemele economice: n Decăderea orașelor, meșteșugurilor, comerțului n Lipsa banilor (criza monetară) n Inflația (creșterea generalizată a prețurilor) n Ruralizarea economiei n Trecerea la economia naturală (bazată pe troc)

Monede romane

Criza socială n Problemele sociale: n Deplasarea populației spre zonele rurale n Sărăcirea populației n Dezvoltarea colonatului (sclavii eliberați sau țăranii ruinați luau în arendă un lot din pământul marilor proprietari, plătind în schimb o parte din recoltă) n Răspândirea patronatului (Punerea oamenilor simpli sub protecția marilor proprietari)

Ocupând pământuri și aservind oameni, patronii se substituiau statului în calitate de autorități administrative și judecătorești pe domeniile lor.

Sclavi romani În perioada de înflorire a Imperiului Roman, sclavii de pe latifundii munceau în lanțuri, stăteau în locuințe sărăcăcioase și hrana era puțină. Erau pedepsiți pentru cele mai mici greșeli, iar dacă încercau să fugă erau arși cu fierul roșu. Treptat, datorită productivității scăzute a muncii sclavilor, marii proprietari au sprijinit dezvoltarea colonatului.

Criza militară n Problemele militare: n Pătrunderea barbarilor în armata romană scade eficiența acesteia n Anarhia militară (armata se implică în alegerea împăraților și în conducerea imperiului) n Abandonarea unor provincii (ex. Dacia în 271 d. H. , Gallia, Spania, Britannia, Africa în sec V d. H. )

Soldați romani Fiecare legiune se întrecea să facă pe generalul său împărat, ca să poată trage tot felul de foloase. La un moment dat, pe la jumătatea sec al III-lea, vreo 30 de împărați au fost proclamați deodată din toate colțurile împărăției. Imperiul se afla în pericol de destrămare.

Criza politică Luptele pentru putere

Atacurile migratorilor Vandali n Invaziile popoarelor migratoare germanice: în secolele III-IV goții, alamanii, vandalii pătrund pe teritoriul roman, ocupând unele provincii n Deseori oamenii preferau stăpânirea barbarilor, mai blândă decât a imperiului

Pagubele provocate de invaziile migratorilor au sporit greutățile interne ale statului și au agravat mizeria în care se zbăteau masele de oameni de la orașe și sate.

Încercări de menținere a Imperiului prin reforme n La sfârșitul sec III, împărații Dioclețian și Constantin cel Mare reușesc să redea Imperiului puterea sa de odinioară. n Adaptarea la noile condiții nu durează foarte mult, astfel că la sfârșitul sec IV, Imperiul, devenit prea mare pentru a fi condus de un singur om, este definitiv împărțit în două. n Roma, cetatea eternă, își pierde locul central în Imperiu.

Dominatul ● După moda Orientului, Dioclețian își punea pe frunte diadema de aur, purta mantie de purpură și haine împodobite cu aur și pietre scumpe, iar supușilor le pretindea să îngenuncheze în fața lui. ● În timpul său au avut loc cele mai mari și mai crunte persecuții ale creștinilor, împotriva cărora a emis patru edicte. Anarhiei militare i-a pus capăt împăratul Dioclețian (284 -305) care a inaugurat un regim politic numit dominat. n Împăratului deținea puterea absolută fiind considerat stăpân (dominus) și zeu (deus). n Dioclețian a creat un nou mod de guvernare numit tetrarhie (Imperiul era condus de patru persoane - doi Auguști și doi Cezari). n

Dioclețian a împărțit provinciile în dioceze, a mărit efectivele armatei, a schimbat administrația imperiului, a legat oamenii liberi de pământ, a introdus un impozit (capitație) și mercurialul, (prețuri maxime pentru a stopa inflația).

Constantin cel Mare ● A desființat crucificările, a oprit vânzarea oamenilor pentru datorii, luptele de gladiatori și destrămarea familiilor de sclavi prin vânzare. ● A ridicat un pod peste Dunăre în dreptul localității Sucidava. ● Înainte de a muri a primit botezul creștin (este considerat primul împărat creștin). După retragerea lui Dioclețian, războaiele au reînceput pentru că fiecare dintre tetrarhi dorea să rămână singurul conducător. n Constantin (307 -337): a mărit impozitele, numărul provinciilor și pe cel al legiunilor, i-a obligat pe fii să exercite profesia taților. n A îngăduit creștinilor să-și practice liber cultul și să facă parte din armată, funcționărime și demnitari ai Imperiului (Edictul de la Milan, 313). n A construit o nouă capitală, Constantinopolul, situată mai aproape de zonele amenințate: Dunărea și Orientul n

Împărțirea Imperiului ● Teodosius I a fost numit și "cel Mare" deoarece în timpul său creștinismul a devenit definitiv religie de stat. ● El a stins pentru totdeauna focul sfânt din Roma și a suspendat Jocurile olimpice din Grecia considerându-le ritualuri păgâne. Spre sfârșitul sec IV, Imperiul era tot mai des ținta atacurilor popoarelor migratoare. n Pentru a stăvili prădăciunile vizigoților, împăratul Teodosius (379 -396) le-a dat voie să se stabilească în Pen. Balcanică cu obligația de a servi în armată. n Prin această măsură numărul soldaților barbari a ajuns cu mult mai mare decât cel al romanilor. n

n. Văzând că Imperiul este tot mai slăbit și pentru a-l feri de rele și mari, înainte de a muri (395), Teodosiu a împărțit puterea celor doi fii ai. n Honorius a primit Occidentul cu capitala la Roma (din 402 la Ravenna), iar Arcadius, Orientul cu capitala la Constantinopol. n Imperiul s-a separat definitiv în: Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Roman de Apus.

Agravarea situației Imperiului După moartea lui Teodosius situația s-a înrăutățit tot mai mult: în interior se accentua criza financiară și militară, iar în exterior barbarii atacau necontenit n Banii lipseau din ce în ce mai mult. n Curtea imperială devenise foarte luxoasă, deci mare consumatoare de bani. n Armata se mărise și trebuia plătită. n Războaiele se înmulțiseră și cereau cheltuieli. n Funcționarii erau tot mai numeroși. Salariile lor încărcau bugetul și așa destul de secătuit al statului. n

Britania I. R. de Apus în 476 Galia I. R. de Răsărit Corsica Spania Sardinia Sicilia Nordul Africii La dezordinea financiară se adăuga dezordinea din armată. Ca urmare, toate provinciile Imperiului de Apus au fost rând pe rând luate de barbari. n Mai întâi Britania, în care au năvălit anglii și saxonii. n Apoi Galia în care s-au așezat vizigoții, francii, burgunzii, alamanii. n În Spania, de asemenea, vizigoții. n În nordul Africii, Sicilia, Corsica, vandalii. n Tot felul de alte asemenea neamuri germanice populau ținutul de dincolo de Alpi. n

Căderea Imperiului Roman

Sfârșitul I. R. De Apus Peste ceea ce mai rămăsese din I. Roman de Apus, în anul 475 a ajuns împărat un copil de 14 ani, Romulus Augustulus. n El a fost însă detronat în anul următor de căpetenia mercenarilor germani, Odoacru, care s-a proclamat rege, iar însemnele imperiale le-a trimis la Constantinopol. n Anul 476 marchează sfârșitul Antichității și începutul epocii medievale. n Romulus Augustulus predând coroana

Creșterea prețurilor Se pierd peste hotare cantități de aur și argint Recapitulare cauze și urmări Inflația Criza militară Decăderea orașelor Criza economică Criza monetară Pătrunderea barbarilor Decăderea meșteșugurilor Decăderea comerțului Ruralizarea economiei Sărăcirea populației PRĂBUȘIREA IMPERIULUI ROMAN Criza socială Anarhia militară Colonatul Teodosiu Criza politică Atacurile migratorilor Abandonarea unor provincii I R de Răsărit Luptele pentru putere 476 - se prăbușește I R de Apus Patronatul Goții Hunii Sfârșitul Antichității Vandalii

Realizat de n Prof. n n n Murgu Eugenia-Angela Bibliografie: Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-a M Rangu/M Țugulea/C Boboc – Caiet metodic al profesorilor de istorie, cl a V-a, Ed. Universitas XXI, Iași, 2005 Enciclopedia Wikipedia Imagini Google