COLEGIUL ECONOMIC HERMES Filiera Tehnologica Profil Servicii Specializarea

COLEGIUL ECONOMIC “ HERMES “ Filiera: Tehnologica Profil: Servicii Specializarea: Tehnician in activitati economice Profesor coordonator: Singureanu Nicoleta Elev: Gotmaniuc Veronica-Mariana

CUPRINS Capitolul I-Factorii care determina si influenteaza calitatea produsului. . . . 1. Materii prime si procesul tehnologic 2. Ambalare 3. Marcare 4. Transport 5. Depozitare Capitolul II-Caracterizarea sortimentala. . . . . . 1. Clasificarea sortimentului de produse 2. Caracteristici de calitate ale diferentelor sortimente Capitolul III-Verificarea calitatii sortimentului. . . . . 1. Proprietatile produsului 2. Metode de verificare organoloptica 3. Metode de verificare de laborator 4. Defectele sotimentului Capitolul IV-Tehnici de comercializare ale sortimentului. . . . 1. Tipuri de magazine 2. Organizarea interioara a magazinului 3. Forme de vanzare 4. Metode de etalare sortimentala in interiorul magazinului 5. Importanta dialogului comercial Capitolul V-Tehnici de marketing privind promovarea sortimentului. . . . 1. Conceptul de reclama si publicitate 2. Mijloace de promovare a sortimentului 3. Tehnici de cercetare a nevoilor consumatrilor din perspectiva innoirii sortimentale Capitolul VI-Managementul calitatii totale. . . . . . 1. Conceptul de calitate totala 2. Principiile managementului calitatii totale 3. Metode si tehnici pt imbunatatirea continua a calitatii sortimentului. . . . . Capitolul VII-Protectia consumatorilor si a mediului inconjurator. . . . . 1. Legislatia specifica protectiei consumatorilor. . . . 2. Rolul informarii si educarii consumatorilor. . . . . 3. Gestionarea ambalajelor rezultate din comercializarea sortimentului. . . . . 4. Metode de dezvoltare durabila si de protectia mediului inconjurator. . . .

Capitolul I Factorii care determina si influenteaza calitatea , , pestelui si produselor din peste” 1. Materii prime si procesul tehnologic 2. Ambalare 3. Marcare 4. Transport 5. Depozitare

Capitolul II Caracterizarea sortimentala 1. Clasificarea sortimentului de , , peste si produse din pese” 2. Caracteristici de calitate ale diferentelor sortimente de , , peste si produse din peste”

Capitolul III Verificarea calitatii sortimentului de , , peste si produse din peste” 1. Proprietatiile produsului , , peste si produse din peste” 2. Metode de verificare organoloptica 3. Metode de verificare de laborator 4. Defectele sortimentului de , , peste si produse din pese”

Capitolul IV Tehnici de comercializareale sortimentuli de , , peste si produse din peste” 1. Tipuri de magazine 2. Organizarea interioara a magazinului 3. Forme de vanzare 4. Metode de etalare sortimentala in interiorul magazinului 5. Importanta dialogului comercial

Capitolul V Tehnici de marketing privind promovarea sortimentului de , , peste si produse din peste” 1. Conceptul de reclama si publicitate 2. Mijloace de promovare a sortimentului de , , peste si produse din peste” 3. Tehnici de cercetare a nevoilor consumatorilor din perspectiva innoirii sortimentale a , , pestelui si produselor din peste”

Capitolul VII Protectia consumatorului si a mediului in producerea si comercializarea sortimentului de , , peste si produse din peste” 1. Legislati specifica protectiei consumatotilor 2. Rolul informarii si educarii consumatorilor 3. Gestionarea ambalajelor rezultate din comercializarea sortimentului de , , peste si produse din peste” 4. Metode de dezvoltare durabila si de protectia mediului inconjurator

Capitolul VI Managementul calitatii totale 1. Conceptul de calitate totala 2. Principiile managementuluicalitatii totale 3. Metode si tehnici pentru imbunatatirea continua a calitatii sortimentului de , , peste si produse din peste”

Peştii fac parte din clasa vertebratelor inferioare, exclusiv acvatice. Corpul peştilor poate avea forme variate, precum: Corpul peştelui se compune din: cap, trunchi, coadă şi aripioare (fig. 1). Poziţia gurii poate fi inferioară, când este plasată sub bot (ex: morunaş, mreană etc. ); superioară, plasată deasupra extremităţii botului; terminală când este plasată la vârful botului (ex: biban, crap etc. ). Corpul peştilor este acoperit cu o piele formată din dermă şi epidermă. În piele se formează şi scheletul tegumentar: plăci, solzi etc. Scheletul intern al peştilor poate fi osos sau cartilaginos, acoperit de o masă de carne formată din ţesut muscular, mai dezvoltat în regiunea spatelui şi a cozii. Organele interne ale peştelui sunt compuse din: branhii, aparat digestiv cu glande anexe (ficat, vezica aeriană etc. ), aparat circulator, aparat genital şi rinichi; dintre acestea, pentru alimentaţia omului prezintă importanţă ficatul şi lapţii. Valoarea nutritivă a cărnii de peşte este determinată de bogăţia de substanţe proteice cu conţinut ridicat în aminoacizi esenţiali. Proteinele sunt uşor digerabile datorită structurii cărnii precum şi prezenţei apei în proporţie de 68 -81%. Substanţele minerale, prezente în proporţie de 0, 8 -1, 5%, sunt reprezentate de în principal de Ca, P, K, Na, Mg, S, Cl, I (mai ales la peştii care se hrănesc cu alge bogate în acest element). De asemenea, peştele este o sursă importantă de vitamine liposolubile (vitamina A, D) şi vitamine din complexul B (Bi, B 2).

Fig. 1 Structura anatomica a peştelui 1. capul; 2. ochii; 3. gura; 4. operculii; 5. înotătoare pectorală; 6. linia laterală; 7. Înotătoarea dorsală; 8. înotătoare ventrală (abdominală); 9. orificiul anal; 10. înotătoarea anală; 11. Înotătoarea codală.

Amurul alb Denumire stiintifica: Ctenopharyngodon idella. Familia: Ciprinide. Denumire populara: amur, cteno, cosas. Raspandire pe glob: Orignar din China, a fost aclimatizat in cateva tari din Europa. Raspandire in Romania: In toate regiunile de ses. Caracteristici principale: Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 130 – 140) Greutate: 4 - 7 kg Aspect: Este inrudit cu rosioara, clenul si crapul, din a caror trasaturi are din abundenta. Corpul este alungit ca cel al crapului de dunare, de care se deosebeste prin inotatoarea dorsala scurta, abdomenul lipsit de carna si gura semiventrala. Corpul amurului este griinchis, sau verzui, cu reflexe arginii pe laturi si cu abdomenul deschis. Mod de viata: Este un peste sperios, foarte circumspect, se hraneste mai mult dupa lasarea serii.

Babusca Denumire stiintifica: Rutilus Carpathorossicus. Denumire comuna: Babusca, Ocheana, Taranca, Balos. Raspandire: babusca, sora buna cu rosioara, este un peste larg raspandit in bazinul dunarean aflandu-se la noi in toate baltile si helesteiele. Descriere: lungimea ei ajunge, de regula 20 -25 cm, foarte rar 35 cm, iar ca greutate 80 - 200 g si respectiv 500 g. Se deosebeste de rosioara prin lipsa carenei si, mai ales, datorita inotatoarei dorsale aproape in acelasi plan cu inotatoarele ventrale. Comportament: In apele in care traieste, babusca prefera fundurile mai nisipoase, si ierneaza masata in carduri in gropile mai adanci. Gastronomie: Babusca are o carne calitativ scazuta. Dimensiunea legala de pescuit este de 12 cm.

Platica Denumire stiintifica: Abramis Denumire populara: platica-de-Dunare, buton, guran, vulcan. Caracteristici principale: Lungime: 30 -50 cm rar ajunge la 60 -65 cm Greutate: 0, 5 -1 kg Aspect: Corpul inalt, avand solzi tari cu puncte negre. Inotatoarea dorsala este inalta, iar cea caudala este decupata. Gura este mica si nu are mustati. Spatele este cenusiu inchis sau negru-oliv. Irisul este auriu sau argintiu. Burta este alba. Mod de viata: Se intalneste in lacurile adanci si in raurile lente. Se hraneste cu seminte, rame, melci, raci si scoici. Se pescuieste primavara si vara cu orice fel de undita. Valoarea gastronomica: Carnea este plina de oase, alba, dar foarte gustoasa. Dimensiunea minima legala: 20 cm.

Scrumbia albastra Denumire stiintifica: Scomber scombrus Denumire populara: scombros, scumbri Caracteristici principale: Lungime: 18 -20 cm Greutate: 100 -120 g rar ajunge la 500 -700 g Aspect: Corpul fusiform avand solzi marunti. Partea dorsala este albastra, din loc observandu-se irizatii verzi. Corpul este brazdat de diferite dungi, verticale de culoare inchisa. Are gura larga si dinti ascutiti. Ochii sunt mari si inotatoarele scurte. Mod de viata: Se intalneste in marile Marmara, Egee si in Marea Neagra. Se hraneste cu hamsie, aterina si crustacee mici. Se pescuieste primavara, vara si toamna cu undita, setci si taliene. Valoarea gastronomica: Are carnea grasa si foarte aromata. Dimensiunea minima legala: 20 cm.