Clinical Governance i Impactul asupra siguranei pacientului Autori

"Clinical Governance" și Impactul asupra siguranței pacientului

Autori Afilieri Dr. Bogdan Pană , Ph. D Sef Lucrari UMF Carol Davila, Disciplina Sanatate Publică si Management , Consultant in Management Sanitar, Cercetator PH Research Center Dr. Eugenia Bratu, Ph. D Sef Lucrari UMF Carol Davila, Disciplina Sanatate Publica si Management , Cercetator PH Research Center Sef Seviciu managementul calitatii Spital Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Auditor pentru sistemele de management al calitatii conform ISO 9001: 2015 si ISO 4001: 2015 Dr. Carmen Berindan

"Clinical Governance" UK: “Clinical governance “ un cadru general prin care organizatiile din cadrul NHS sunt responsabilizate pentru: • Imbunatatirea continua a calitatii serviciilor pe care le ofera • Crearea si mentinerea unor standarde de calitate inalte • Crearea unui mediu propice pentru ca excelenta clinica sa primeze. AUS: “Se asigura ca toti actorii implicati: de la consiliul de administratie, management si clinicieni sunt responsabili catre pacienti si comunitatate pentru a asigura servicii sigure, eficace si de calitate catre pacienti. ” “Clinical Governance" da incredere comunitatii si organizatiilor de sanatate ca sistemele sunt implementate si functionale pentru a asigura servicii sigure si de calitate.

Clinical Governance-istoric • Dr. Stephen Nicholas Cluley Bolsin –primul care a expus rezultatele slabe din clinica de copii Bristol Royal Infirmary -30% mortalitate (1989) • Kennedy Report- a emis recomandari pentru clinical governance cu impact in multe specialitati. • Mortalitatea in clica de copii a scazut la 5% • Dr. Stephen Bolsin s-a mutat in Australia si a contribuit la implementarea sistemelor de “clinical governance” in acesta tara.

Componentele principale “clinical governance” • Managementul riscurilor • Despre gestionarea si minimizarea riscurilor la nivel de pacient • Auditul Clinic • Compararea practicilor din spital cu standardul de ingrijiri • Educatie continua • Participarea personalului la cursuri pentur imbunatatirea aptitudinilor si competentelor

Componentele principale “clinical governance” • Medicina bazata pe dovezi • Utilizarea standardelor si evidentelor furnizate de NICE. • Experienta pacientului si implicare. • Consiliul pacientilor, monitorizare satisfactie, “liaison services” • Managementul personalului • Recrutare, remunerare, mediu de sustinere.

Clinical Governance Framework UK Ghid dezvoltat de Royal College of Nursing pentru manageri si clinicieni

Clinical Governace AUSTRALIA National and Health Safety Standards

Progresul obtinut prin “clinical governance” (I) • Studiu pe 1177 manageri (operationali si bord membrii) 2004. • Pentru evaluarea progresului in implementarea “Clinical Governance” • 54 de competente grupate in 5 domenii agregate. • Imbunatatirea calitatii • Managementul riscului • Performanta staff-uli • Responsabilitate corporatista • Leadership si cooperare. Achieving progress through clinical governance? A national study of health care managers’ perceptions in NHS in England. T Freeman, K Walshe.

Progresul obtinut prin “clinical governance” (II) Ariile cu cea mai mare imbunatatire: • Managementul riscului • Responsabilitate corporatista Ariile cu cea mai slaba imbunatatire • Imbunatatirea calitatii • Performanta staff-ului • Leadership si cooperare. Scoruri mari referitoare la perceptia imbunatatirii: • Board managerii Scoruri mai mici referitoare la perceptia imbunatatirii: • Managerii operationali Achieving progress through clinical governance? A national study of health care managers’ perceptions in NHS in England. T Freeman, K Walshe.

Imaginea socială a siguranței pacientului • Performanțele organizațiilor sunt condiționate de imaginea lor socială. 1 • Alterarea imaginii sociale a organizației se datorează: • Erodării credibilității pentru diferte componente ale organizației • Erodării proceselor care au loc în interiorul organizațiilor. • Analiza imagologică permite evaluarea imaginii unui fenomen/organizații în mass- media ( televiziune, presă scrisă, radio, mediu on-line). ( 1 - Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizatiilor)

Analiza imagologică a siguranței pacientului* • Cercetare a imaginii siguranței pacientului, reflectată în presa din mediul online • Peroada de referință: 1 oct 2017 -11. 04. 2018 • Termeni cheie - pacient, spital • Pagini incluse: gandul. ro, adevarul. ro, cotidianul. ro *Proiect in derulare: Autori: Sef Lucrari Dr. Eugenia Bratu, Sef. Lucrari Dr. Bogdan Pana

Indicatori de imagine a siguranței pacientului analizați* • Categorii de factori de risc pentru siguranța pacientului luate în calcul ca indicatori de imagine: • • Factori care țin de pacient Factori care țin de personal Factori care țin de organizație – mediul de lucru Factori care țin de organizație – servicii Factori care țin de echipamente Factori externi Alți factori *Cadrul conceptual al Clasificarii Internationale pentru Siguranta Pacientului. 1. 1. WHO

Citeva Exemple: comunicarea riscului - proiecția în știri massmedia (rezultate intermediare) • Factori care țin de organizație – servicii: • Factori care țin de pacient: • Igiena: imaginile cu larve pe un pacient cu arsuri grave , • Rudele unei paciente i-au rupt piciorul Nereguli la Spitalul de Arși, semnalate chiar de un medic, medicului de gardă (Cotidianul, Medicii cotidianul. ro, 10 feb. 2018 victimele propriilor pacienți, 21 feb 2018 • Factori care țin de echipamente: • Factori care țin de personal: • Activitatea celui mare spital. . oprită timp de 30 de minute din cauza unei pene majore de curent. Operații • Personal atent: Un pacient a murit oprite la Spitalul din Craiova, cotidianul 17 ianuarie 2018 după ce o asistentă (. . ) i-a făcut o transfuzie care fusese indicată pentru • Factori externi: un alt pacient şi i-a administrat o grupă • Sistem, politici: Șase roboți chirurgicali de ultimă greşită de sânge, Omorât de transfuzia generație stau aproape nefolosiți. …pentru că greșită de sânge, cotidianul 20 aprielie managerii spitalelor nu-și permit să cumpere 2017 instrumente și consumabile, Roboți chirurgicali, investiție • Comportament personal: ”brancardierii riscantă, cotidianul. ro, 19 feb. 2018 au pus pe capul unei paciente decedate • multe medicamente nu se găsesc în spitalele și farmaciile un pampers”cotidinul. ro, Caz „ireal” la de la noi, mulţi bolnavi cer ajutorul românilor din un spital din România, 22 ianuarie 2018 străinătate, Medicamente vitale aduse din străinătate. 17 ianuarie, 2018

Profil de imagine dihotomic rezultate intermediare • Factori care țin de pacient: • Pacient informat: +1, -4 • Pacient educat: -1 • Comportament pacient: -3 • Factori care țin de personal: • Personal atent: -1 • Personal care efectuează procedure: -6 • Comportament personal: +1, -7 • Factori care țin de organizație – mediul de lucru: • Investiții: +2, -2 • Factori care țin de organizație – servicii: • Igiena: -2 • Management defectuos: -2 • Factori care țin de echipamente: • lipsa, deficiențe în funcționare -2 • Factori externi: • Mediul -1 • Tehnologie +1, -1 • Sistem, politici: -8 45 știri cu referiri la siguranța pacientului 5 de tip pozitiv -12% 40 de tip negativ-88%

Perceptia asupra Sigurantei pacientului Factori Externi Personal Pacient Servicii Mediu. Echipamente de lucru 88% negative ! Deficiente Investitii Management Igiena Educatie Comportament Informare Atentie Manevre/proceduri Comportament Mediul Tehnologie Sistem, Politici 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Instrumente (I) 1. Pacient: 1. Ghidul pacientului : 1. Nu este ROF/ROI 2. Limbaj laic 3. Explica clar si concis ce GASESTE/CE NU GASESTE in spital. 4. Explica modul de accesare a serviciilor. • Este util atit pacientului, cit si personalului in relatia cu pacientul. • Esential este ca Spitalul/Management sa stie clar ce poate/ce nu poate sa faca si cum. 2. Cele 10 intrebari esentiale pentru discutia cu medicul : 1. 2. 3. Explica pacientului comportamentul asteptat Explica si medicului protocolul asteptat. Creste sentiemntul de siguranta si calitatea perceputa a actului medical

Instrumente (II) 1. Personal-proceduri: 1. Fisa programare cu semnalizare materiale speciale: 1. 2. 3. 4. Specifica exact ce este “special” legat de interventie/procedura Avertizeaza sistemul asupra nevoii Scade presiunea de solutionare “add hoc” Creste calitatea actului medical 2. Personal-comportament: 2. Sistemul de satisfactie/reclamatii corelat cu staff-ul si separat de zona clinica: 1. 2. 3. Poate lega reclamatia de echipa exacta de ingrijire Indicatorul poate fi individual sau de grup Monitorizarea si feed back –ul scad evenimentele

Instrumente (III) 1. Management : 1. Declaratia de obiective : 1. 2. 3. 4. Nu este ROF/ROI Explica clar si concis pentru intreg personalul asteptarea managementului. Stabileste citeva obiective esentiale pentru organizatie Granuleaza obiectivele generale organizatiei in obiective specifice pentur fiecare individ. 2. Igiena: 2. Sistem de “alerta de mizerie”: 1. 2. 3. 4. Oricine din personal poate anunta (sau si pacientul+/-) Este clar unde se face anuntul Este clar cine raspunde Asteptarea, Standardul si Penalitatea sunt clare.

CONCLUZII 1. Sistemele de management globale calitatii si sigurantei actului medical au o complexitate mare si o latenta in implementare. 2. Sunt insa glod standard-ul care ghideaza practica medicala in sec XXI. 3. Dar la nivel de perceptie a pacientului/societala , pot fi identificate lucruri esentiale si palpabile. 4. Acestea pot fi adresate la nivel de furnizor de ingrijiri, cu sau fara existenta sistemelor globale. 5. Exista instrumente specifice pentru fiecare situatie in parte. 6. Aplicarea acestor instrumente face diferenta in ceea ce priveste perspectiva pacientului asupra sigurantei in spitalul respectiv.

Vă mulțumesc ! Dr. Bogdan Pană