IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA VIEII COTIDIENE I ASUPRA MEDIULUI

, , IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA VIEŢII COTIDIENE ŞI ASUPRA MEDIULUI” Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic , , Elim”, Piteşti, Clasa a-XI-a

INTRODUCERE În a doua jumătate a sec. al XX – lea, ştiinţa şi tehnologia au schimbat condiţiile de viaţă ale oamenilor. Tehnologia nu pătrunde doar în procesul de producţie, ci, direct, în casele şi vieţile oamenilor pe care le schimbă în mod radical.

CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII - accelerarea descoperirilor ştiinţifice ( ritmul descoperirilor este uluitor ); - transferul invenţiilor din timpul războiului (radarul, avionul cu reacţie, rachetele balistice, fisiunea nucleară) în spaţiul civil; - apariţia unor ştiinţe noi ( genetica, informatica, cibernetica ); - mobilitatea oamenilor de ştiinţă; - ştiinţele au devenit interdisciplinare; - scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea practică a acesteia; - creşterea costurilor cercetării ştiinţifice; - implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea activităţii ştiinţifice;

DOMENIUL ŞTIINŢIFIC Apar inovaţii noi în domeniul ştiinţific şi noi domenii de cercetare ştiinţifică: - ingineria genetică. - se descoperă structura AND-ului. - teoria Big-Bang-ului. - se dezvoltă radioastronomia. - folosirea sateliţilor şi a radarelor. - în medicină se fac mari progrese (transplantul de organe, dializa, scanarea cu ultrasunete, noi vaccinuri. - cercetarea mărilor face progrese prin activitatea lui Yves Cousteau.

DOMENIUL TEHNOLOGIEI În domeniul tehnologiei, apariţia calculatorului a revoluţionat domeniul informaţional. Calculatorul este invenţia care şi-a pus amprenta cea mai puternică asupra vieţii cotidiene. Repere cronologice din istoria computerului: 1946 – ENIAC; 1947 – tranzistorul; 1955 – Hard disk-drive ( HDD ); 1963 – mouse; 1971 – e-mailul sau poşta electronică; 1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD ); 1971 – microprocesorul; 1973 – PC-ul; 1980 – CD –ul; 1983 – Internetul;

CUCERIREA SPAŢIULUI COSMIC 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute. 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; Gherman Titov; 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn; 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 ) 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”;

CUCERIREA SPAŢIULUI COSMIC 1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank Borman, james Lowell şi William Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului natural al Pământului şi au fost transmise imagini televizate ale suprafeţei terestre; 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.

TEHNOLOGIA ŞI VIAŢA COTIDIANĂ Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viaţa cotidiană ( sănătate, uşurarea comunicării, accesul la informaţie etc ). Societatea cunoaşte modificări fundamentale. Populaţia rurală va cunoaşte un adevărat exod îndreptat spre marile aglomerări urbane. Centrul oraşului îşi modifică funcţiile. Produsele considerate cândva un lux (frigider, televizor, telefon, maşină de spălat, automobil) au devenit un standard de confort al omului obijnuit. Se produce o standardizare a cadrului de existenţă cotidiană. Omul trăieşte într-un mediu înconjurător inteligent, în adevărate , , case electronice”. Modernizarea este însoţită şi de efecte negative: degradarea unor cartiere periferice, crima organizată, poluarea mediului înconjurător.

IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Degradarea mediului înconjurător (poluarea) a apărut în sec. al XX-lea, ca un produs secundar al dezvoltării economice. Def. Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).

CAUZELE DEGRADĂRII MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - amplasarea zonelor industriale în apropierea locuinţelor; - zonele cu o circulaţie intensă a mijloacelor de transport; - emanaţiile industriale de gaze şi deşeuri solide; - evacuarea apelor uzate şi a celor menajere contribuie la poluarea apelor; - folosirea în exces a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice şi deversarea rezidurilor; - deşeurile ajunse în spaţiu în urma numeroaselor lansări din cadrul programelor spaţiale;

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe: “Marele lac Michigan a atins un asemenea grad de toxicitate, încât scăldatul a devenit periculos, si s-a calculat că, dacă deversările poluante în apele lui ar fi oprite , ar fi nevoie de peste 500 de ani pt ca lacul să-şi regăsească echilibrul. Imensul lac Erie este de pe acum prada unei poluări care pur şi simplu l-a condamnat la moarte. Apele din canal, deşeurile industriale şi scurgerile provenite de pe solurile fertilizate peste măsură l-au încărcat cu a asemenea cantitate de fosfat şi nitrat, încât el şi-a pierdut pentru totdeauna echilibrul biologic natural” Cerinţe : -descoperiţi cauzele poluării apelor; -precizaţi efectele poluării acestora;

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe: “Deşeurile ajunse în spatiu, în urma numeroaselor lansări din cadrul programelor spaţiale americane, ruseşti, şi mai nou, europene, japoneze sau chineze, au dimensiuni care variază între câţiva centimetri până la câţiva metri şi cântăresc, în total aproximativ 5. 500 tone, ceea ce le transformă într-o adevărată ameninţare, atât pentru viitoarele zborurile cosmice, cât şi pentru zborurile de linie ale aviaţiei comerciale” Cerinte : -indicaţi cauzele poluării spatiului atmosferic. -descopetiţi şi precizaţi efectele acestei poluări.

POLUAREA APEI Deversarea apelor menajere în mări şi oceane afectează zonele litorale. În spaţiile maritime închise fac ravagii efectele poluării cu hidrocarburi, datorate naufragiului unor petroliere, rafinării produselor petroliere şi accidentelor de pe platformele de foraj maritim. Ajunsă la ţărm această , , mare neagră” produce pagube imense: plajele sunt poluate, păsările marine mor, iar flora şi fauna sunt profund afectate.

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe: , , Apa rămâne băutura de bază în orice tip de alimentaţie umană. Ea este utilizată pentru irigarea culturilor agricole şi horticole: fructe, legume, cereale , etc. Septelul este si el victima poluării, atunci cănd se adapă cu ape nepotabile, contaminate microbian sau chimic. În felul acesta este alimentată sănătatea omului însuşi. În ţările industrializate , în ciuda măsurilor de igiene şi epurare care sunt luate, intoxicaţiile microbiene sau chimice nu lipsesc”. Cerinţe : -descoperiţi efectele poluării apelor. - menţionaţi o măsură de prevenire a poluării apei.

POLUAREA AERULUI Se datorează dezvoltării tehnologiei industriale şi tehnologiei nucleare, precum şi lungul şir de experienţe cu arme atomice au dus, implicit, şi la poluarea radioactivă. Există numeroase substanţe care contribuie la deteriorarea stratului de ozon, cele mai nocive sunt C. F. C. -urile (clorofluoro-carburile) şi halonii (care conţin brom); Erupţiile vulcanice puternice, au un efect indirect asupra stratului de ozon, din cauza cantităţii mari şi eterogene de aerosoli care pătrund în stratosferă şi conduc la creşterea eficienţei clorului în distrugerea atomilor de ozon;

Care sunt efectele negative ale subţierii stratului de ozon ? scăderea eficienţei sistemului imunitar, cu apariţia infecţiilor, a cancerului de piele, a cataractei şi orbirii; arsuri grave a zonelor expuse la soare; este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a culturilor agricole, precum şi viaţa acvatică; degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje;

CONSECINŢELE DEGRADĂRII MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Degradarea treptată a mediului înconjurător are drept consecinţă modificări climatice care se fac tot mai simţite. Ca urmare a încălzirii planetei, topirea gheţurilor arctice şi antarctice ar contribui la creşterea nivelului mărilor, ameninţând unele dintre cele mai populate regiuni ale Pământului.

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: “In momentul de faţă ne aflăm în plin transfer către o climă mult prea caldă. Dacă temperatura medie anuală creşte cu 4 grade, nu vor putea supravieţui. Apa va dispărea, iar zona se va transforma în pustiu. În mările supraîncălzite nu mai cresc nici algele. Oceanele tropicale vor deveni mări moarte, în care nu va mai trăi nici un peşte. Specia lor va dispărea, dispărând totodată o sursă extrem de bogată de alimentaţie. În final toate sistemele ecologice vor fi distruse” Cerinţe : -precizaţi efectul poluării asupra climei. -indicatţ consecinţele dereglărilor climaterice asupra mediului înconjurător.

MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA POLUĂRII Pentru a diminua efectele poluării s-a urmărit restabilirea echilibrului de mediu printr-o serie de măsuri. Au fost elaborate legi şi tehnologi ecologice, s-au perfecţionat tehnicile de epurare a apaei uzate şi menajere, de reciclare a deşeurilor iar pentru mări şi oceane s-au stabilit convenţii internaţionale pentru a diminua efectele poluării cu hidrocarburi. S-au creat organizaţii internaţionale: Greenpeace, Agenţia Europeană de Mediu, care luptă pentru protejarea pădurilor, salvarea oceanelor, protecţia faunei şi florei.

CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE NOI ? folosirea mijloacelor de transport în comun, a bicicletei, mersul pe jos; reducerea folosirii aerului condiţionat cât se poate de mult; înlocuirea cărbunilor sau a păcurii cu alţi carburanţi; înlocuirea îngrăşămintelor agricole poluante cu altele mai puţin poluante; înlocuirea gazelor cu conţinut de clor şi brom ( freonii şi halonii) cu hidrocarburi; înlocuirea tehnologiilor poluante cu altele alternative, care să reducă sau să elimine emisiile de substanţe care pot provoca efecte adverse ale stratului de ozon. participarea la activităţi ecologice şi la cursuri de educaţie ecologică;