ANUL 1848 N SPAIUL ROM NESC Prof Zidaru

, , ANUL 1848 ÎN SPAŢIUL ROM NESC” Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Clasa a-VIII-a, Liceul Telogic , , Elim’’ Piteşti

CONTEXTUL GENERAL Anul 1848 a fost anul revoluţionar pentru întreaga Europă, supranumit , , primăvara popoarelor”. Apar noi ideologii şi curente politice: naţionalismul, liberalismul, socialismul marxist. Absolutismul domina Europa prin ordinea impusă de învingătorii lui Napoleon Bonaparte.

ANUL 1848 ÎN SPAŢIUL ROM NESC

REVOLUŢIA DE LA 1848 DIN ŢĂRILE ROM NE Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul revoluţionar se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români. Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24 februarie 1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri : Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba faţa lumei, scria el plin de entuziasm.

CAUZELE REVOLUŢIEI DE LA 1848 DIN ŢĂRILE ROM NE Cauze Naţionale : § § § asuprirea străină în cele trei ţări româneşti; existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele Organice în Ţara Românească şi Moldova: Apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria, în urma izbucnirii revoluţiei maghiare şi al refuzului maghiarilor de a recunoaşte drepturile naţionale românilor;

CAUZELE REVOLUŢIEI DE LA 1848 DIN ŢĂRILE ROM NE Cauze Economice şi Sociale : § existenţa privilegiilor feudale; § necesitatea unei reforme agrare pentru rezolvarea problemei ţărăneşti şi împroprietărirea ţăranilor; § absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

FORŢE PARTICIPANTE Tinerii intelectuali : la Paris au apărut societăţi precum Societatea studenţilor români din Paris , ce a plănuit primul proiect de declanşare a unei revoluţii comune moldomuntene. Printre tinerii revoluţionari şi patrioţi aflaţi la Paris la sfârşitul anului 1847 începutul anului 1848, se aflau : Burghezia. Boierimea de orientare democratică Orăşenimea. Ţărănimea

OBIECTIVELE REVOLUŢIEI Autonomia şi independenţa. Unirea românilor într-un singur stat. Reforma agrară. Drepturi şi libertăţi politice. Modernizarea instituţiilor. O nouă organizare a puterilor în stat.

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Precizaţi forţele participante la revoluţiile de la 1848. Numiţi două obiective ale revoluţiilor de la 1848.

Revoluţia de la 1848 din Moldova Revoluţia din Moldova a început la 27 martie 1848. Adunaţi la o Adunare populară la hotelul „Petersburg", conducătorii mişcării opoziţioniste (Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza etc), aproximativ 1 000 de participanţi, reprezentînd toate păturile sociale şi forţele politice, au elaborat un program de revendicări. Programul, redactat de Vasile Alecsandri, cuprindea 35 de puncte şi a fost numit Petiţiune-proclamaţiune înaintat domnului. Programul cerea: eliberarea deţinuţilor politici, reformarea sistemului de învăţămînt, îmbunătăţirea urgentă a situaţiei locuitorilor de la sate, instaurarea în Moldova a unui regim democratic, desfiinţarea cenzurii, crearea unei gărzi naţionale şi alegerea altei Adunări Obşteşti. Domnul Mihail Sturdza a acceptat 33, respingînd ultimele 2. Revoluţionarii nu au acceptat compromisul. În ţară a fost declaată starea excepţională, au fost operate mai multe arestări.

Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească Mizînd pe ajutorul guvernului francez revoluţia în Ţara Românească s-a

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE 1. Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe: , , Un comitet, prezidat de V Alexandri a redactat Petiţia-Proclamaţie. . . Membrii comitetului au formulat ca principiu de bază al guvernării stricta respectare a legii de către oficialităţi, ca şi de către cetăţeni, deci o trimitere evidentă la regimul autoritar, de corupţie şi arbitrariu, al lui Sturdza. Apoi au schiţat regulile pentru alegerea unei noi Adunări mai reprezentative cu puteri sporite. . . cât priveşte economia au cerut insistent crearea unei bănci naţionale. . . În privinţa ţaranilor, au formulat o cerere cu caracter general de îmbunătăţire a relaţiilor cu moşierii şi cu statul. Sturdza a fost de acord cu 33 din cele 35 de puncte, respingându-le pe cele privitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi formarea unei gărzi naţionale” Identificaţi din text numele liderului revoluţiei din Moldova. Numiţi alţi doi revoluţionari moldoveni. Identificaţi din text principiul de bază al guvernării, potrivit revoluţionarilor. Transcrieti din text o cerere cu caracter economic. Prezentaţi atitudinea lui Sturdza faţă de revoluţionari şi măsurile luate de acesta.

Revoluţia de la 1848 din Transilvania Pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria i-a determinat pe revoluţionarii ardeleni să convoace o amplă adunare pentru apărarea autonomiei provinciei; 3 -5 mai 1848 – Marea Adunare Naţională de la Blaj: participanţi: - 40000 de oameni (români şi saşi); revoluţionari ardeleni: Simion Bărnuţiu, Gh. Bariţiu, Al. Papiu Ilarian, Andrei Şaguna. Adunarea prezidată de episcopii Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny; documentul programatic adoptat se intitula Petiţiunea naţională, cuprindea 16 puncte: desfiintarea iobagiei fara despagubire Programul respins. Sept. 1848 - A treia Adunare Naţională de la Blaj-participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu Confruntări militare- rezistenţa din Munţii Apuseni. Aug. - 1849Șiria- intervenţia armatelor austriece- înăbuşirea revoluţiei.

PROIECTUL POLITIC LA 1848

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe: , , La congresul naţional din 3 -5 mai 1848 a fost aprobat un program în 16 puncte. Bărnuţiu şi confraţii săi, îşi justificau cererile pe baza principiului pe care -l credeau universal valabil: drepturile naturale omului. . Au proclamat independenţa naţiunii române şi egalitatea deplină cu celelalte naţionalităţi din Transilvania. . . au cerut abolirea iobăgiei, cât şi recunoaşterea posibilităţilor legate de afirmare in comerţ si meştesuguri. Au subliniat necesitatea formării unor cetăţeni bine informati şi cu ştiinţa de carte, prevazând crearea unui sistem şcolar modern, în şcoli naţionale in limba naţională” (K. Hitchins, Românii 1774 -1866) Menţionaţi numele liderului revoluţiei din Transilvania. Explicaţi motivaţia conflictului dintre revoluţionarii români şi cei maghiari Transcrieţi principalul obiectiv naţional al românilor din Transilvania. Mentionaţi o cerere referitore la învăţământ. Explicaţi motivaţia acesteia

CONCLUZII În 1848 Republica franceză a rostit trei cuvinte: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE şi declarat prietenie şi alinaţă tuturor popoarelor. Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă datorită intervenţiei imperiilor vecine. Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii de reforme de care întreaga Europă avea nevoie şi cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale acolo unde popoarele năzuiau la acest vis.