Traditionalismul Curent literar Prezentare sintetica Studenta Preda Ana

Traditionalismul. Curent literar. Prezentare sintetica Studenta: Preda Ana Mirela Anul I-PIPP-Pitesti -2016 -

Definiție: curent cultural apărut la începutul secolului al XX-lea, care promovează tradiţia și apără valorile arhaice de pericolul degradării în contact cu tendințele și valorile moderne. (este opus modernismului)

Trasaturile traditionalismului : • intoarcerea la originile literaturii; ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor; promoveaza problematica taranului; pune accent pe etic, etnic, social; cultiva universul patriarhal al satului; proza realista de reconstituire sociala; istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un mod exaltat; ilustrarea specificului national, in spirit exagerat. • traditionalismul se orienteaza spre absolutizarea auhtohtonismului ortodoxismului si primitivismului rural. • traditionalismul romanesc cuprinde trei curente inrudite prin apropierea de traditia rurala si diferite prin modul in care se realizeaza aceasta apropiere: samanatorismul, poporanismul, gandirismul.

GANDIRISMUL • este numele unui curent care provine de la revista " Gandirea", aparuta la Cluj(1921) si care s-a mutat la Bucuresti, teoreticianul curentului fiind N. Crainic, dar meritul curentului si al revistei consta in atragerea in jurul ei a unor mari scriitori interbelici, chiar daca nu sau integrat acestei ideologi: L. Blaga, V. Voiculescu, T. Arghezi, A. Maniu, Aron Cotrus. In opera lui Blaga intalnim elemente expresioniste care justifica incadrarea lui la modernism; Arghezi este un poet simbolist si ermetic, promotorul unei noi estetici literare.

Caracteristicii • Dintre trasaturile gandirismului enumeram: reprezentarea unui sat arhaic, dominat de credinte stravechi, precrestine, de mituri( V. Voiculescu- " Lostrita", prezenta unor personaje biblice in viata profana - "transcendentul care coboara"- Blaga ( "Paradis in destramare"- Blaga; vol. "Parga"; "Poeme cu ingeri""; V. Voiculescu; Psalmii- Arghezi); evocarea trecutului istoric intr-o maniera mitologizanta (versuri- Mateiu Caragiale); observarea unui vitalism in construirea personajelor, surprinse in situatii dilematice care conduc la o moarte tragica( Mesterul Manole- Blaga); existenta unei corespondente intre mediul geografic si desfasurarea vietii interioare a personajelor( spatiul mioritic- Blaga); existenta unui ethos intemeiat pe "religiozitatea ortodoxa", conceptie expusa de N. Crainic in studiul "Sensul traditiei", articol in care el apreciaza ca: " Ne aflam geografic in Orient si cum prin religiunea ortodoxa detinem adevarul luminii rasaritene, orientarea noastra nu poate fi decat spre Orient, adica spre noi insine, spre ceea ce suntem prin mostenirea de care ne-am invrednicit [. . . ] O cultura proprie nu se poate dezvolta organic decat in aceste conditii ale pamantului si ale duhului nostru".

Revista Gandirea • apare la Cluj, în 1921, sub direcţia lui Cezar Petrescu şi D. I. Cucu, se mută la Bucureşti în 1922, sub conducerea lui Nichifor Crainic şi încetează activitatea în 1944. Nichifor Crainic publică în perioada 1924 -1929 articole doctrinare, principalul text de doctrină fiind Sensul tradiţiei (1929), iar literatura supusă analizei critice este privită din această perspectivă deformatoare. Consecinţa tezei formulate este refuzul oricărei alte orientări literare sau culturale care nu exprima specificul naţional şi ortodoxismul.

Gândirea a fost o revistă culturală de factură tradiţionalistă din România interbelică fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu şi D. I. Cucu. În jurul revistei s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele. Coperta primului numar al revistei Gândirea Informaţii generale Tip Revistă de cultură Redactor-şef Cezar Petrescu, D. I. Cucu Data fondării 1921 Limbă Română Încetarea apariţiei Sediu 1944 Cluj, Bucureşti

Revista are printre colaboratori nume de prestigiu, precum: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Adrian Maniu, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru si cronici.

Poezia, "In Gradina Ghetsemani", de Vasile Voiculescu, face parte din volumul “Parga”, aparut in anul 1921, volum care marcheaza afirmarea originalitatii stilului Voiculescu. Tema poeziei o reprezinta ruga lui Iisus, in gradina Ghetsemani, dupa Cina de Taina, inainte de a fi arestat Iisus de armata romana. Este o poezie e inspiratie religioasa, aceasta fiind inspirata din Testament.

SAMANATORISMUL • isi trage numele de la revista " Samanatorul", aparuta la Bucuresti sub conducerea lui N. Iorga, principalele trasaturi fiind: idilizarea vietii satului si a taranului, prin reducerea lor la o serie de evenimente placute, legate de contactul cu natura, iubirea, cantecul, poezia(baladele si idilele lui G. Cosbuc); elogiul dreptatii, facute de tarani pe cont propriu in maniera haiducilor de altadata("Doina"- St. O. Iosif); considerarea vietii urbane drept un factor distructiv pentru sufletul taranesc curat, nealterat, orasul fiind vazut ca un loc al pierzaniei (‚ Din umbra zidurilor"- O. Goga); prezentarea armonioasa a relatiei dintre boieri si tarani, conditionata de apartenenta boierilor la vechile familii aristocrate romanesti( "Viata la tara" - D. Zamfirescu) Speciile cultivate de samanatoristi: texte de mici dimensiuni, in versuri scurte, poeme epice(idilele), in proza - schite, povestiri in care naratiunea se impleteste cu descrierea. Alti reprezentanti: Emil Garleanu, Al. Vlahuta.

Revista “Samanatorul”-revista literara saptamanala

POPORANISMUL • este un curent literar is politic dezv. in Europa Centrala si Orientala, la noi fiind introdus de C-tin Stere, dupa modul rusesc. Aspectul literar este sustinut de revista ieseana " Viata romaneasca", condusa de G. Ibraileanu. Curentul manifesta interes pentru viata rurala si pentru valorile poporului, dar se deosebeste de samanatorism prin: evocarea unei existente chinuite a taranilor, condamnati la munca trudnica si la mizerie (O. Goga); lipsa educatiei corespunzatoare, a bolilor netratate, care aduc moartea timpurie in lumea satului ( "fefeleaga"- I. Agarbiceanu); considerarea intelectualilor drept niste luminatori ai satelor, avand datoria de a ridica nivelul de cultura. Din punct de vedere formal: Tablouri descriptive sumbre, caracterizate prin amestecul suferintei fizice si morale, care implica si un sentiment de mila, de duiosie al autorilor, ceea ce confera un pronuntat aspect liric textelor. Alti reprezentanti: G. Galaction, Jean Bart

“Viata Romineasca -revista-literara si stiintifica vol. VIII-IX-anul-1908 -Iasi”

• Pe langa acesti poeti se remarca in perioada interbelica Ion Pillat, al carui volum "Pe Arges in sus"(1923)l-a consacrat pe poet traditionalist. In versurile sale, evoca satul natal, cu perioada copilariei, plina de amintiri frumoase, "cu biserica de altadata", cu o autohtonizare a reprezentarilor religioase, raiul aflandu-se la Muscel, iar Sfanta Familie traind pe langa Raul Doamnei. Un alt exemplu de literatura scrisa in spirit traditionalist il constitue poezia lui N. Crainic "Sesuri natale", in care peisajul dunarean se naste in poezie intr-o relatie de suprapunere a imaginilor copilariei cu cele ale maturitatii.

“La zavoi” face parte din vol. ”Pe Arges in sus” • La zavoi • Ma-ntorc ta tine, Arges, o, rau de-odinioara, Pe drumul de fanete ce fuge printre clai, Dar unde mai sunt astazi, sa tie-aceleasi cai, Tustrei copiii veseli, de-atunci, din carioara? Si unde-i scaldatoarea in care ca un vrac — Zavoi cu par de salcii si ochi de apa vie — Schimbai nisipu-n aur, cu varga de magie A razei pogorate pe cerul porumbac. De doua ori acelasi nu m-oi scalda in ape, Caci zilele de-a valma cu valul tau se scurg, Si vacile baltate de soare in amurg Nu beau acelasi Arges cand vin sa se adape. In cipciit, in clopot si-n sopot nencetat, Alt rau, din clipa-n clipa, te-a zamislit izvorul; Nebanuit ca dansul ma nase viitorul — Dar tu te chemi tot: Arges, cu tot: Ion Pillat.

“Sensuri natale “- N. Crainic