S ne gndim c atunci cnd ncercm noul

Să ne gândim că atunci când încercăm noul sau schimbarea, ca în loc de: • “Da, dar……. ” să spunem • “Dar dacă. . . . ? ”

Constantin Lomaca ● Facultatea de Geologie, Bucuresti ● Post-Graduate teaching degree, University of Technology, Sydney ● Post - Graduate International Baccalaureate DP, Melbourne University ● şef de catedră stiințe, Director de curiculum, Sydney ● şef de catedră stiințe, Erlangen, Germania ● Chimie, Biologie, Fizica, Filozofie pentru copii, Teoria cunoaşterii (TOK); Perspective Globale; Prezentări conferințe (VL, AGIS, ECIS) ● Consultant “Teach for Romania”

Structura acestui atelier • Planificare inversă (Understanding by Design) • Evaluări (sumative și formative) • Câteva sugestii de activități la clasă

Planificarea inversă Ce va trebui să știe și să poată face elevul la sfârșitul unității de învățare? De unde știu eu că a dobândit competențele și conținuturile/ cum demonstrează dobândirea lor? Ce activități de învățare creez pentru a-i da posibilitatea să dobândeasca aceste competențe prin conținuturile respective?

Aprofundarea prin planificare inversă (adaptat dupa Grant Wiggins and Jay Mc. Tighe) Un model de integrare a programei, pedagogiei și examinărilor în cadrul unităților de învățare la fiecare materie. Crearea oricărei unități și a planurilor de lecții se face cu finalul în minte (unde trebuie să ajungă elevul și cum demonstrează el/ea nivelul atins). O modalitate de a ușura transferul învățării și de a consolida întelegerea sensurilor conceptelor.

din Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393 / 28. 02. 2017 M. E. N. programa de CHIMIE, clasele VII-VIII În realizarea proiectării didactice trebuie pornit de la competențele specifice formulate în programa școlară. Unitățile de învățare trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu, globală și complexă care să conțină: competențe vizate spre formare/dezvoltare, metode de predare utilizate pentru dezvoltarea acestor competențe, resurse necesare și conținuturi asociate. Deoarece unitatea de învățare este o structură didactică deschisă și flexibilă, se recomandă ca în cadrul acesteia să fie vizate cel puțin două competențe specifice derivate din competențe generale diferite, în situaţia în care conținutul permite o astfel de abordare.

Pentru fiecare unitate de învățare: • Programa: Competențe, Conținuturi • Concepte cheie • Întrebări esențiale • Indicatori de învățare (sumativi si formativi) • Planuri de lecții

Chimie clasa a VIII-a Unitatea de învățare: Reacții chimice Competențe specifice • 2. 1. Formularea unor ipoteze cu privire la caracteristicile substanțelor și a relațiilor dintre ele • 2. 3. Investigarea unor procese și fenomene în scopul identificării noțiunilor și relațiilor relevante Conținuturi • Reacții chimice • Ecuații chimice • Tipuri de reacții chimice (combinare, descompunere, substituție, de schimb)

Exemple de concepte cheie (din MYP) • Schimbare • Relații • Forma • Perspective • Estetica • Creativitate • Interacții globale • Estetica • Comunicare • Dezvoltare • Logica • Sisteme • Cultura • Timp, Loc, Spațiu, • Comunitați • Identitate

Exemple de concepte cheie (din MYP) • Schimbare • Relații • Forma • Perspective • Estetica • Creativitate • Interacții globale • Estetica • Comunicare • Dezvoltare • Logica • Sisteme • Cultura • Timp, Loc, Spațiu, • Comunitați • Identitate

Etapa 2 Conceptele cheie • Principalele 2 -3 concepte pe care elevul trebuie sa le i nt eleaga (nu cont inuturi) • Urmărind competențele și conținuturile creat i 2 afirmat ii conceptuale ce vor fi urma rite in aceasta unitate de i nva t are care sa se i ncadreze: • unul din categoria SCHIMBARE • s i altul din RELAȚII

Etapa 2 Conceptele cheie • Unitatea de i nvățare: Reacții chimice • Concepte cheie: • Compușii chimici se formează prin rearanjarea și combinarea atomilor (SCHIMBARE) • Proprietățile fizice și chimice sunt un rezultat al acestor aranjamente (RELAȚII) • Proprietățile fizice și chimice determină unde și cum aceste elemente sau compuși pot fi utilizați i n practică (SISTEME)

IA ÎN CONSIDERAȚIE DIVERSE PUNCTE DE VEDERE Care ar fi un alt unghi prin care poate fi privită situaţia sau problema? ÎNTREABĂ-TE Despre ce ești curios aici? DESCRIE CE ESTE ACOLO Ce vezi și ce observi? RAȚIONEAZĂ CU DOVEZI De ce crezi asta? Harta APROFUNDĂRII conceptelor dupa Ron Richhart, Harvard Project Zero CONSTRUIESTE EXPLICAȚII Ce se întâmplă cu adevărat aici? FĂ LEGĂTURI Cum se potrivește asta cu ceea ce știi deja? DESCOPERĂ COMPLEXITATEA Ce se află sub suprafaţa asta? CAPTEAZĂ ESENȚA SI FORMULEAZĂ CONCLUZII Ce este esenţial sau central in asta?

Etapa 3 Întrebări esențiale • Necesare pentru direcționarea către i nt elegerea conceptelor cheie • Sunt elaborate pentru a provoca s i a sust ine interesul elevului • Cum poate cineva explica structura, proprietățile s i interacțiile materiei? • Cum se schimba materia s i la ce ne ajută formulele s i ecuațiile chimice? • Cum contribuie chimia la alegerea utilizarilor practice a compus ilor chimici?

Etapa 4 Indicatori de învățare Performanțe: Alți indicatori: ● evaluari sumative i n care elevii aplica ● ce au i nvat at s i demonstreaza ce au i nt eles ● ● create cel put in pa nă la nivelul de analiza i n taxonomia Bloom ● se pot folosi baremuri prin care elevul sa -și construiasca propria evaluare ● examen/ teze pre-evaluare evalua ri formative [activitat i i n clasa sau acasa , individuale sau i n group; proiecte] ● [mini-extemporale, raspunsuri la intrebari, etc]

Etapa 4 Indicatori de învățare (exemple) Performanțe: Alți indicatori: • Temă de investigare-cercetare (acasă +/- una doua ore în clasă pe o perioadă de 3 -4 saptămani) • Investigație practică (în clasa) • Examenele să conțină 50% din întrebări care să nu se necesite doar memorare • Preevaluare la începutul clasei a 8 -a (extemporal însă nota nu se trece in catalog) • Referate de lucrări practice executate individual sau în grup • Hărți conceptuale • Prezentări orale • Teme pentru acasă

Competenţe Conţinuturi Activitati (detaliile separat) Resurse Evaluari 2. 1. Formularea unor ipoteze cu privire la caracteristicile substanțelor și a relațiilor dintre ele (RELATII) 2. 3. Investigarea unor procese și fenomene în scopul identificării noțiunilor și relațiilor relevante (RELATII, SCHIMBARE) Reactii chimice Folosind trei/patru exemple practice elevii observa proprietati si fenomene. Pentru fiecare reactie ei formuleaza ipoteze, explica cele observate, dezvolta concluzii si scriu ecuatii chimice. In clasa se fac practica (poate prin Inquiry) si teoria: combinarea, descompunerea si schimbul) Substitutia se face doar teoretic pentru Fise Pagini din manual Materiale Sit-uri Formativ (raport al fiecarei lucrari practice vezi exemplul de mai jos; ecuatii chimice, harti conceptuale, etc) 2. 4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii Ecuatii chimice Tipuri de reactii chimice (combinare, descompunere, substitutie, de schimb) Activitate investigativa: (sumativ) Reactivitatea metalelor (ipoteza de lucru; experiente de investigare a unor fenomene, concluzii: acizi si metale, substitutie)

Activitate de grup • Alegeți o unitate de i nvățare din cadrul materiei dumneavoastră (i n jur de 10 ore de predare-i nvătare) • Identificați competența (competențele) generale acoperite i n unitatea aleasă • Identificați competențele specifice și alegeți conținuturile • Identificați conceptele cheie și construiți i ntrebările esențiale • Stabiliți indicatorii de performanță • Concepeți un plan de lecții pentru i ntreg modulul

Etapa 5 • Acesta este cea mai importanta etapă, planul de lecții • Cum predăm pentru ca elevii să i nțeleaga si să aprofundeze materia? • Cum creăm experiențe de i nvățare care să-i determine pe copii să gandească? • Cum i i i ndrumăm pe elevi către ințelegerea conceptelor?

Zona de Dezvoltare Proximală, ZDP (Vygotsky) "Distanţa dintre nivelul de dezvoltare determinat de capacitatea de soluţionare independentă a problemelor şi nivelul potenţial de soluţionare a problemelor cu ghidarea unui adult sau în colaborare cu colegi mai capabili" Vygotsky (1978)

re ta ANXIETATE Zo Pr na ox d im e D al e ă zv ol Nivelul de provocare Prea greu Imposibil pentru elev să reuşească! PLICTISEALĂ Prea uşor - Elevul poate ajunge la acest nivel şi singur Nivelul de competenţă Nivelul provocării este adecvat stadiului cognitiv al elevului în acel moment. Cu direcţionare, elevul poate ajunge la nivelul maxim de dezvoltare cognitivă de care este capabil la un moment dat sau aproape de acesta Adaptat după “Victoria State Government Educa and Training “(2014)

Evaluare formativa: Clasele 7 -8 Ştiinţe: O lucrare/investigatie practică de laborator Elevii cunosc deja teoria/conceptele şi regulile metodei ştiinţifice de investigare Prea uşor Prea greu Nivelul potrivit Toate instrucţiunile sunt Elevilor li se cere să Li se dau scopul date. Elevii urmează o reţetă creeze întregul investigaţiei, lista de experiment materiale si structura generala Efectuati urmatoare lucrere practica Concepeti si efectuati o investigatie practica pentru a testa o Scopul. ipoteza de lucru, materiale date elevului. Metodologia de urmat- pas cu pas (instructiuni) teorie Creati o investigatie practica ce are ca scop sa…. Li se spune scopul clar Se dau materialele/ sau Lista de materiale Elevii vor scrie o ipoteza de lucru, vor face un plan, il vor pune in aplicare, vor gresi sau nu, vor reface planul daca va fi nevoie dupa care, Tabel de completat cu rezultatele Vor prezenta si analiza rezultatele In final vor trage o concluzie bazata pe rezultatele

Cvadrantul Întrebarilor Clarificari – Raspunsurile se pot gasi în manual sau in textul folosit la clasa Întrebari inchise Cunostiinte faptice – Raspunsurile pot fi gasite pe internet sau i n diverse carti Întrebari directe Speculative/imaginative – Întrebari ce exploreaza continuturile învatate Întrebari Deschise Investigare-Cercetare – Întrebari ce fie nu au doar un raspuns corect fie raspunsul corect poate fi gasit doar printr-un proces de investigare (“inquiry”) Întrebari intelectuale Adapted from Cam (2009) 20 Thinking Tools.

Cvadrantul Întrebarilor (exemple) Întrebari directe Clarificari Speculative/imaginative Care este formula acidului sulfuric? Care este definiția unui compus chimic? Ce parere aveți despre importanța reacțiilor chimice în industrie? Întrebari i nchise Întrebari Deschise Cunostiinte faptice Cum s-au dezvoltat ramurile chimiei inorganice? De ce unele elemente sunt mai reactive decat altele? Investigare-Cercetare Cum ne poate usura viața întelegerea schimbărilor materiei?

Cum ştim dacă au învaţat?

România are mare nevoie de o reorientare a procesului de evaluare a elevilor în sensul unui accent mai puternic pe raţionamentul profesional al cadrelor didactice şi mai puţin pe evaluările externe. Lăsând loc evaluării ghidate în mai mare măsură de profesori, mai ales evaluării formative, şi acordând sprijin personalului didactic în vederea interpretării şi folosirii rezultatelor evaluării pentru a oferi feedback de calitate şi o predare diferenţiată va creşte calitatea învăţării pentru toţi elevii. (…) Pentru a asigura această schimbare, va trebui ca publicul şi părinţii să fie implicaţi într-o discuţie, bazată pe evidenţe, cu privire la rolul şi modul în care poate susţine aceasta procesul de învăţare al elevilor” Raportul “România 2017 – Studii OCDE privind evaluarea şi examinarea în domeniul educaţiei”. (p. 129)

Investigație practică (Evaluare sumativă) ● Competențe testate ● Obiectivele testului ● Instrucțiuni generale (context) ● Metodologie ● Întrebări

Barem de corectare (atașat) ● Ce trebuie să știe și să facă elevul pentru notă maximă ● Ce trebuie să știe și să facă elevul pentru notă de trecere (standard satisfăcător) ● Stabilirea cerințelor pentru celelalte calificative(note)

Concluzii ● Planificarea trebuie făcută cu finalul în minte: Cum va dovedi elevul dobândirea competențelor? Care sunt dovezile învățării? ● Evaluările să fie cât mai variate, autentice și să fie atât sumative cât și formative astfel încât elevul să fie îndrumat sistematic și cu feedback către dobândirea competențelor ● Planurile de lecții să fie variate astfel încât să se încadreze în Zona de Dezvoltare Proximala a fiecărui copil ● Planurile de lecții să cuprindă activități în care elevul este nevoit să gândească și nu doar să memoreze

EXEMPLU Un mini-proiect de cercetare clasa IX-a Biologie

1. Introducere în sistemul digestiv pornind de la cunoştinţele anterioare (10 minute, profesorul explică) 2. Fiecare elev primeşte în sarcină să studieze şi să conspecteze structura şi funcţiunile (sau PPT dacă există tehnologie) unui anumit organ al aparatului digestiv. Cel puţin 2 copii din clasa au acelaşi organ de cercetat. (10 -15 minute). 3. În perechi (după ce au cercetat diferite părţi ale aparatului ) fiecare elev prezintă altuia ceea cercetat şi conspectat. Cel ce ascultă ia notiţe. (10 minute) 4. Câte 2 perechi sunt puse împreună şi îşi prezintă una alteia. În acest moment fiecare elev trebuie să ştie bine cel puţin 4 organe ale aparatului digestiv. (10 minute)

5. 10 -15 minute pregătirea pentru prezentare 6. Ora următoare: Două grupe alese prin tragere la sorţi vor prezenţa clasei cele învăţate (10 -15 minute) 7. Discuţie cu toată clasa 8. Individual: " Scrieţi o povestioară ce descrie trecerea mâncării avute la micul dejun prin aparatul digestiv explicând ce se întâmplă cu mâncarea ingerată" 9. Se poate continua: Transcrieţi această povestioară sub forma unui eseu ce va include conceptele cheie si/sau care va raspunde la intrebarile esentiale din procesul de digestie.