Elemente de noutate ale CURRICULUMului pentru educaie timpurie

Elemente de noutate ale CURRICULUM-ului pentru educație timpurie

Noul curriculum pentru educație timpurie îşi propune să realizeze o reactualizare şi o restructurare a curriculumului naţional pentru educaţie timpurie, având la bază mai multe argumente: Necesitatea corelării cu prevederi și recomandări din documente promovate la nivel European (Cadrul de calitate, la nivel european, pentru educație timpurie – elaborat în perioada 2012 -2014 și aprobat pe timpul Președinției României la Consiliul UE, în mai 2018), cu impact și cu implicaţii semnificative în dezvoltarea domeniului educației timpurii în România. Corelarea cu celelalte niveluri de învățământ, pentru realizarea coerenţei la nivelul sistemului educaţional românesc. Astfel, Curriculumul pentru educaţia timpurie valorifică paradigma educației centrate pe copil şi fundamentează demersurile educaţionale pe activitatea de învăţare a acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure premisele dezvoltării competențelor cheie mai târziu. Educația timpurie este plasată la baza dezvoltării competențelor-cheie, nivelul pre-elementar – stimulare comportamentală).

Corelarea permanentă cu legislaţia în vigoare, îndeosebi cu prevederile care vizează domeniul educaţiei timpurii. Atingerea ţintelor și/sau implementarea unor măsuri din strategiile europene și naţionale de referinţă pentru domeniul educaţiei. Necesitatea unei abordări sistemice a educaţiei timpurii, care înglobează, deopotrivă, educaţia antepreşcolară şi educaţia preşcolară, evitându-se abordarea lor fragmentată, așa cum s-a întâmplat până acum. Accentuarea rolului jocului liber și al activităților integrate în procesul de învățare. Trecerea de la un curriculum pe obiective spre un curriculum care în vedere competențele viitoare ale copilului, în contextul în care, la toate nivelurile de învățământ, a fost operată această modificare.

Noul Curriculum pentru educație timpurie păstrează un set de aspecte de continuitate, care reprezintă ancore pentru o ușoară aplicare a acestuia. Aceste aspecte de continuitate sunt: cele șase teme anuale de studiu și descriptivul acestora, utilizate în proiectarea tematică anuală; tipurile de activități pentru nivelul preșcolar: ALA; ADE; ADP și cele cinci domenii experiențiale; maniera integrată de abordare a activităților de învățare.

Prezentul curriculum pune un accent deosebit pe conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice, ci în aceeaşi măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socioemoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea, toleranţa etc. ), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice, gândirea divergentă, stabilirea de relaţii cauzale, etc. , asocieri, corelaţii etc. ), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentaţie sănătoasă etc. ), dezvoltarea limbajului și a comunicării (ascultare în vederea înțelegerii mesajului, comunicare și exprimare orală corectă, interes pentru scris și citit, discriminare fonetică, conștientizarea mesajului scris etc. ), capacități și atitudini în învățare (curiozitate și interes, inițiativă, persistență, creativitate).

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de menţinere a sănătăţii şi securităţii personale. B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi al înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilităţile de gîndire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţele elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.

NOUTĂȚI ALE CURRICULUM-ULUI Existența unui cadru coerent de la naștere până la 6 ani care stimulează dezvoltarea copiilor, din punct de vedere fizic, socioemoțional, cognitiv. Axa Programei pentru educaţia timpurie constituită din domeniile de dezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare. Sintagma dimensiuni ale dezvoltării Programul anual de studiu, Planul de învățământ și tipurile de activități de învățare pentru copiii de la 0 la 3 ani. Flexibilizarea Planului de învățământ pentru perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, astfel încât să favorizeze jocul ca activitate specifică vârstei și să faciliteze învățarea multidimensională, polisenzorială, globală și integrată.

Reperele orare orientative incluse în programul zilnic de activitate, cu posibilitatea particularizării acestuia în funcție de nevoile unității, cu acordul CA. Includerea jocului liber în programul zilnic de activitate cu copiii (NU se pun teme la jocul liber; se trec ca atare). Lectura, considerată una dintre cele mai intense, mai educative şi mai răspândite activităţi. Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atât mai importante şi mai durabile sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, precum şi în cel al comportamentului şi al socializării (momentul zilnic de lectură – plasat în orice moment ales de educatoare).

Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se acordă o plajă orară de 0 -1 activitate/săptămână. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă din oferta de programe opționale avizate de MEN sau de ISJ. Posibilitatea utilizării (fără a fi obligatorie) a metodei CLIL (Content and Language Integrated Learning), proiectelor/ parteneriatelor cu alte instituții similare din alte țări , de tipul parteneriatelor e. Twinning, pentru încurajarea studiului limbilor străine.

Evaluările inițiale – se vor nota doar în caietul de observații asupra copiilor și durează 3 săptămâni, începând cu 09. 2019; Fișă pentru aprecierea progesului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar (anexa 1); Condica (caietul) educatoarei - se semnează pe fiecare interval orar (anexa 2); În caietul educatoarei nu se mai trec Salutul, prezența, calendarul naturii, ci doar ÎNT LNIREA DE DIMINEAȚĂ; Nu mai există denumirile de ALA I și ALA II, ci doar Ziua comisiei metodice s-a stabilit a se desfășura în fiecare ALA; MIERCURI (3 h obligatoriu în grădiniță); în grădinițele cu program prelungit vor fi 2 responsabili de comisie metodică, pe ture; Existența zilnică, obligatorie, a cel puţin unei activități sau a unui moment de mişcare, în aer liber (recomandat) sau în incinta instituției (activități outdoor).

CE VOM PRELUA ÎN NOUL AN ȘCOLAR SPAȚIU AERISIT LUCRU ÎN ECHIPĂ OBSERVARE <<FOTOGRAFIE>> A FIECĂRUI COPIL CENTRU DE OBSERVARE OUTDOOR INVITAT <<TEMATIC >> FIECARE COPIL MERITĂ O POVESTE (AMENAJAREA BIBLIOTECII, LITERAȚIE TIMPURIE) DOCUMENTARE PEDAGOGICĂ ÎNT LNIRE DE REFLECȚIE ÎN GRUP LA FINALUL ZILEI JOC LIBER ACTIVITĂȚI INTEGRATE

Link-uri utile: Sylvia Pizzicato - Percussion Playalong Deteggtive Anderson - Level 4

Vă mulțumesc!