Teoria curriculumului CAPITOLUL IV CONCEPTUL DE CURRICULUM Curriculum

Teoria curriculum-ului

CAPITOLUL IV CONCEPTUL DE CURRICULUM

Curriculum Ce este oare?

TERMENI ASOCIAŢI Curriculum __? ? ?

GENEZA n Curriculum provine din limba latină (singular: curriculum, plural: curricula). n Sens propriu: n n n teren, câmp de curse sau cursa propriu-zisă (Vivienne de Landshee, 1992; alergare, cursă (Cassell, Latin-Enghlish Dictionary); Sens figurat: n n n Curriculum solis= curs al Soarelui ; Curriculum lunae= curs al Lunii ; Curriculum vitae= curs al vieţii.

Utilizări ale conceptului În Prelegeri pedagogice (2001), I. Negreţ-Dobridor consideră că termenul curriculum are cinci utilizări: n proiectare curriculară - activitate de concepere a unui ansamblu de acţiuni instructiv-educative proiectate în instituţii educative, pe baza unor diagnoze asupra „realităţii actuale” şi a unei prognoze a unei „realităţi virtuale”; n analiza de curriculum - prin care se depistează disfuncţionalităţile şi chiar erorile de proiectare în vederea îmbunătăţirii, pe parcursul desfăşurării programului; n reforma curriculară - cuprinde modul de conducere şi implementare a schimbărilor în învăţământ, un management al modificărilor educaţionale; n ingineria - tehnica elaborării unui curriculum educaţional;

Intreaga educaţia şcolară cu toate influentele ei interne si externe n Organizare n Conţinuturile învăţării n Metodologia de predare n Valori generale promovate in interiorul si in afara scolii

Curriculum - în sens larg n ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar

Curriculum - în sens restrâns n ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învatare pe care şcoala le oferă elevului n curriculum formal sau oficial

CAPITOLUL V. PRIMELE INCERCARI DE CONTURARE A CURRCULUM-LUI

John Dewey: “Copilul si curriculum-ul" (1902) n (a) disciplinele şi subiectele studiate în şcoală; n (b) experienţa de învăţare a copilului, organizată de şcoală (care sa avantajeze inclinatiile naturale).

Bobbitt The Curriculum (1918) Prima opozitie explicită faţă de înţelesul tradiţional al termenului. (1) întreaga gamă de experienţe directe şi indirecte, constând în desfăşurarea abilităţilor individului; (2) seriile de experienţe de instruire directe şi conştient proiectate de scoală, pentru a completa şi perfecţiona abilităţile individului.

Ralph Tyler 1949, 1950 n n Ce obiective urmărim? Ce experiențe de învățare oferim? Cum organizăm instruirea eficientă? Cum evaluăm eficacitatea învățării?

Curriculum Un plan pentru a învăţa

Curriculum: proiect care arată cum se poate desfăşura predarea şi învăţarea ce intenţii sunt urmărite Un proiect curricular ar trebui văzut ca deschizând uşi care fac posibilă învăţarea, mai degrabă decât ca managementul unor rezultate aşteptate. T. R. Carson, 1989

plan un vis acord ziar urgenţă proiect anticipare oglindă finalităţi un protocol mod de a trăi Curriculum ‘Curriculum devine locul în care generaţiile luptă să se defineasc pe sine şi să definească lumea. W. Pinar, 1995

Cum vrem să fim? = cea mai importantă şi dezbătută întrebare şi întrebarea esenţială legată de curriculum.

http: //cnc. ise. ro/ Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu n Noul tip de liceu n

Care este esenţa educaţiei? Cine decide? Cu ce argumente? Finanţare Alegeri Intenţii Proceduri Aşteptări Resurse Sustenabilitate Efecte Relevanţă Motivaţii

sa te /a ct or i elevi profesori Pă rţi in te re părinţi consilii Sectorul privat politicieni Religie ONGuri Mass media cercetători

In ce se materializeaza Curriculumul? ? A)DOCUMENTE OBLIGATORII n planul de învăţământ – cadru n programa şcolară n standarde curriculare de performanţă B) DOCUMENTE AUXILIARE n manuale n transmanuale (culegeri de texte, probleme, texte despre texte etc. ) n caiete ale elevilor n ghiduri ale profesorilor C) DOCUMENTE DE PROIECTARE n proiectarea calendaristică n anuală n semestrială n zilnică

CAPITOLUL VI. TIPURI DE CURRICULUM: 1. Din perspectiva dezvoltarii curriculum-ului 2. Din perspectiva teoriei curriculum-ului

Intenţionat Ideal Viziune (filosofia din spatele lui) Scris formal Intenii specificate în curriculum (documente şi/ sau materiale) Implementat Curriculum Perceput Aplicat Curriculum interpretat de către cei care îl folosesc (în special profesori) Procesul de predare şi învăţare (curriculum-în-practică) Realizat Trăit Invăţat Experiențe de învăţare percepute de către cei care învaţă Rezultate ale învăţării Goodlad, Van den Akker, Kuiper

Curriculum recomandat – cadru de referinţă Curriculum scris – curriculum oficial Curriculum predat Curriculum suport Curriculum testat Curriculum învăţat

n Curriculum nucleu (CN) - sinonim cu curriculum comun, trunchi comun, curriculum central, curriculum de bază, core-curriculum şi chiar curriculum general. n Curriculum nucleu extins (CNE) - care presupune asimilarea întregii Programe şcolare, inclusiv disciplinele şi temele neobligatorii, pentru elevi; n Curriculum nucleu aprofundat (CNA) - presupune asimilarea conţinuturilor obligatorii în numărul maxim de ore, stipulat prin Planul de învăţământ. n Curriculum la decizia şcolii (CDŞ).

Din perspectiva teorieicurriculumului. n Core curriculum n Curriculum specializat n Curriculum suliminal (ascuns) n Curriculum informal

CORE CURRICULUM n n n n competenţe în limba maternă (". . . este vital pentru oameni să se exprime clar şi precis în propria limbă. . . "); cunoaşterea limbilor străine (". . . diversitatea lingvistică a Europei este o parte a averii sale culturale; Europa nu poate prospera unită dacă locuitorii ei nu fac efortul de a învăţa unii limbile naţionale altora, nu numai engleza. "); cunoştinţe fundamentale în matematică şi ştiinţă ("ar trebui să se reexamineze ceea ce se va considera minimum necesar, chiar şi pentru aceia care nu au aptitudini deosebite în acest domeniu"); fundamentarea tehnologiei ("astăzi, anumite cunoştinţe de tehnologie incluzând şi computerele, sunt necesare pentru viaţa modernă"); istoria văzută în dimensiunea europeană ("europenii trebuie să-şi cunoască originile etnice, rădăcinile culturii, civilizaţiei şi valorilor, ereditatea culturală comună, semnificaţia europeană a evenimentelor majore, diferitele tentative anterioare de a uni Europa (Imperiul Roman, Imperiul Napoleonian, Imperiul Austro-Ungar etc. ) "); geografia europeană ("nu trebuie să se limiteze la propria ţară. . . trebuie să se formeze imaginea geografică unitară a Europei, cu varietatea sa de relief şi cu axele importante de comunicare - râuri, drumuri - care transbordează graniţele artificiale dintre ţări"); educaţia civică din perspectiva democraţiei europene (". . . importanţa democraţiei parlamentare, a drepturilor omului, rolul legii, structurile federale, împărţirea puterii în stat " etc. ); promovarea creativităţii;

CURRICULUM SPECIALIZAT n este focalizat pe îmbogăţirea şi aprofundarea competenţelor, pe exersarea abilităţilor înalte, pe formarea comportamentelor specifice determinării performanţelor în domenii particulare.

CURRICULUM INFORMAL n "Fiecare familie are un curriculum pe care îl predă aproape deliberat şi sistematic, tot timpul. Fiecare biserică şi sinagogă, moschee, are un curriculum. . . Putem merge mai departe, până la a declara că bibliotecile, muzeele au curricula proprie, la fel ca armata, radioul şi televiziunea, iar prin acestea nu mă refer numai la programele special educative, ci şi la emisiunile informative, care îi învaţă pe oameni să se informeze, la emisiunile comerciale, care îi învaţă ce să-şi dorească în postură de consumatori, sau la emisiunile muzicale, de exemplu la operă, care actualizează mituri sau valori generale. “

CURRICULUM SUBLIMINAL n experienţă de învăţare din mediul psihosocial şi cultural al clasei/şcolii/universităţii

Hidden curriculum n Ce se învaţă în şcoală, dar NU este predat de profesor. n APLICAŢIE: Exemplificaţi!

Curriculum ascuns vizează: n procese care deşi nu sunt menţionate în programele şcolare oficiale sau neintenţionate în familie, impregnează educaţia elevilor; n părinţii şi profesorii nu transmit, nu învaţă pe elevi numai ceea ce spun ci şi ceea ce ei sunt în realitate; n curricum-ul şcolar este impregnat indirect, de cultura şi ideologia autorilor direcţi (cei care l-au construit) şi indirecţi (cei care deţin puterea politică sau confesională); n prin curriculum-ul ascuns sunt întărite sau justificate diferenţierile dintre sexe, discriminarea socială, ierarhia culturală etc. ; n curriculum-ul ascuns are atât efecte pozitive cât şi efecte negative;

Manifestarea curriculum-ului ascuns: n n n n ideologia implicită a programelor şi manualelor; comportamentele cotidiene ale cadrului didactic; echitatea relaţiilor cu elevii; metodele de predare şi de evaluare; regulile şi obiectivele vieţii şcolare ; „climatul” în şcoală etc. ; structura şi organizarea şcolară: organizare pe clase de nivele; n n n n premierea elevilor sau nu; obedienţa cultivată; conformismul; efectele „halo” şi „Pygmalion”; din ce mediu social provine elevul? comportamentele nonverbale profesorului; exemplele alese; stimularea spiritului de câştig, de competiţie.

Ascuns? ? ? Nu se observă, recunoaşte? n Pt a fi uitat sau neglijat? n Autorul nu mai este prezent? n Rezultatele mai importante decât motivele n

Mediul este mesajul: atmosfera din şcoală, cadrul clasei, relaţiile, priorităţile Interior ambianţa educaţională Climatul clasei de elevi Relaţii interpersonale E-E E-P Exterior câmpul psihosocial Spaţiu şcolar Timp şcolar Stil educaţional

Atitudini însuşite prin CA n Acceptarea pasivă vs critica activă n Vocea autorităţii – judecata independentă n Există un răspuns corect şi exact la orice întrebare n Discipline importante - mai puţin importante

Modalităţi de învăţare n Competiţia – cooperarea n Ajutor ptr ceilalţi – centrarea pe sine n Scris & citit – G & vorbirea n Bărbaţii - femeile

Lippit & White 1958 - Regimuri autoritare - democratice autoritar democratic strategia determinată de lider consultări evaluare deciziile liderului aleg alternative camarazi aleşi de lider aleşi de membri conducător rezervat apropiat şi implicat str. grupului nestructurat subgrupuri

Comportamente rezultate atitudinea fata de activitate atitudinea fata de membri atitudinea fata de conducătorul părăseşte încăperea moralul grupului agresivitate/apatie interes competitivă cooperantă, prietenoasă supunere prietenie lucrul încetează lucrul continuă scăzut, tensionat ridicat, relaxat standardele sarcinilor ridicate moderate răspuns la problemă dezintegrarea în vină răspunsuri organizate la probleme

C. A. n Stigmatul de a fi ratat n Învăţatul plictiselii n Puţini au reuşit n Atribuire n Etichetare

Meseria de elev - Alain Coulon n a răspunde exigenţelor explicite înscrise în programe şi regulamente oficiale, n dar şi la aşteptările implicite ale instituţiei şi cadrelor didactice

Munca şcolară n sarcini şcolare n evitarea neînţelegerilor la şcoală sau acasă n a fi apreciaţi de colegii lor, de profesori sau părinţi, n a avea timp liber sau mai multă autonomie pentru a se dedica altor activităţi n sau pot refuza orice cooperare cu cd

Aşteptările profesorilor Ce factori influenţează aşteptările profesorilor? n Cum sunt comunicate aceste aşteptări? n

Aşteptările profesorilor n n Gen Status social Etnie Atractivitate fizică

n deşi multe persoane sãvârşesc acte deviante, sunt devianţi doar cei care au fost etichetaţi cu succes ca atare; n reacţiile sociale la devianţã mai degrabã amplificã decât sã reducã devianţa; n persoanele etichetate cautã sprijin şi comfort la alţi indivizi etichetaţi în mod similar

APLICAŢIE n Cu ce categorii operează profesorii, referindu-se la elevi? Ce etichete sunt mai frecvent aplicate elevilor? n Ce etichete sunt mai frecvent aplicate profesorilor?

Proces de categorizare a elevilor Hargreaves n Elevi “ buni se conformează aşteptărilor răi devianţi ceilalţi categoria reziduală

“inteligent”, “bun” n profesorul îi interpretează în mod pozitiv dificultatea, oferindu-i ajutor şi consiliere n lãudat mai frecvent pentru reuşitã n critica mai rar pentru nereuşitã

“prost” sau “leneş” Este posibil ca profesorul să interpreteze acelaşi comportament ca un indiciu că: n elevul “nu se străduieşte îndeajuns” n sau “cu siguranţă nu a fost atent” atunci când i-a fost

Elevul adoptă o etichetă in functie de: n Cât de des este etichetat n Cât de importantă este pentru el persoana care atribuie eticheta n Câţi alţii aplică aceeaşi etichetă n Caracterul public al etichetei

Atherton (2003) - efectele negative ale etichetării pot fi reduse dacă: n acţiunea şi nu elevul este obiectul etichetării n conştientizăm etichetele pe care le utilizăm, modalitatea în care le comunicăm şi felul în care ele afectează relaţia cu elevii n atitudine critică in fata discuţiilor din

n găsiţi ceva bun în oricare dintre elevi n vă asiguraţi că judecăţile dvs. nu merg mai departe de dovezile existente n accentuaţi progresul individual, mai degrabă decât comparaţiile cu alţi elevi