Regatul Romniei Carol I Filip de Flandra Karl

Regatul României. Carol I

Filip de Flandra Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern • Necesitatea aducerii unui principe străin pe tronul României apare formulată în programul adunărilor ad-hoc din 1857; • După refuzul lui Filip de Flandra, este adus Carol de Honhenzollern Sigmaringen, Sigmaringen înrudit cu regele Prusiei şi cu Napoleon al III-lea.

• La 27 de ani, ofiţer în armata prusacă, Carol este obligat să traverseze Austria cu paşaport fals (doarece atunci se contura războiul austro-prusac); • Ajuns în ţară, Carol este recunoscut domn în urma unui plebiscit (peste 600. 000 de voturi) şi confirmat de parlament pe 10 mai 1866, chiar dacă Turcia concentrează forţe la sud de Dunăre; • El devine astfel domnitorul Carol I (1866 -1914), având cea mai lungă domnie din istoria României; • În timpul conducerii sale, s-au consolidat şi perfecţionat instituţiile statului român modern.

• Alegerea lui Carol a stârnit reacţii diferite în Europa; • Pe 25 mai 1866 – puterile garante acceptă ca şi în 1859 faptul împlinit, interzicând Turciei să intervină cu armata; • Austria, înfrântă în războiul cu Prusia, îşi va modifica atitudinea, iar în octombrie acelaşi an şi Turcia va recunoaşte alegerea, sultanul trimiţând firmanul de domnie lui Carol I.

Constituţia din 1866 • A fost prima realizare a domniei lui Carol I (fiind promulgată de principe la 1 iulie 1866). • Documentul nu amintea suzeranitatea Imperiului Otoman asupra României. • S-a inspirat din Constituţia Belgiei (1831), numărându-se printre cele mai democratice legi fundamentale din Europa vremii.

• statul era organizat pe baza separării puterilor: puterilor puterea legislativă, exercitată de Parlament (bicameral, format din Senat şi Camera Deputaţilor, membrii săi fiind aleşi pe baza votului censitar); • puterea executivă, deţinută de domnitor, exercitată cu ajutorul guvernului; • puterea judecătorească instanţele de judecată, respectiv, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.

• În 1870 are loc mişcarea de la Ploieşti (mişcare antidinastică – pornită de la nemulţumirile liberalilor radicali), când Candiano Popescu proclamă pentru o zi republica. Caricatură antidinastică publicată în „Ghimpele”, în 1872. În stânga: Al. I Cuza trădat de Ion Brătianu. În dreapta: Carol I sprijinit de Bismark și Brătianu, având la bază influența germană și având împotrivă „vocea țării”.

Partidul Liberal -1875 • Pe plan politic, primii ani de domnie ai lui Carol I au fost caracterizaţi de instabilitate politică (10 guverne şi 30 de remanieri guvernamentale în perioada 1866 -1871); • Apariţia partidelor politice moderne dar şi impunerea lui Carol pe plan intern au stabilizat viaţa politică.

• Indepedenţa României a fost obţinută prin participarea la războiul rusoturc din 1877 -1878. • Declaraţia de Independenţă a fost citită de Mihail Kogălniceanu la 9 mai 1877 în Parlamentul României.

• Recunoaşterea internaţională a independenţei României a avut loc la Congresul de la Berlin din 1878.

• Încoronarea lui Carol I şi a Elisabetei ca regi ai României (10 mai 1881)

• 1880 – înfiinţarea Băncii Naţionale a României; • 1881 – este înfiinţată Bursa din Bucureşti; • 1885 – Biserica Ortodoxă Română şi-a proclamat autocefalia faţă de Constantinopol; • 1887 – Legea pentru protejarea industriei naţionale; • 1895 – Legea minelor; • 1899 -1901 – împrumuturi externe pentru modernizarea portului Constanţa, unde vor putea intra şi vase de tonaj mai mare; • 1904 – Legea băncilor populare, pentru a sprijini dezvoltarea comerţului.

Palatul Peleş Podul de la Cernavodă „Ctitorii” din timpul regelui Carol I Palatul CEC Palatul Poştei

Răscoala, Răscoala tablou de Octav Băncilă • Răscoala țărănească din 1907 a început la 21 februarie 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. • Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și răniți. Ciocnire înte cavaleria regală și țăranii în Comănești.

• pe plan extern, România a aderat la Tripla Alianţă (1883) şi s-a implicat în cel de-al doilea război Balcanic (1913); • Prin Tratatul de Pace de la Bucureşti, România obţinea Cadrilaterul (partea de sud a Dobrogei).

Intră pe linkul de mai jos şi verifică -ţi cunoştinţele din lecţie prin aplicaţia Aranjează cronologic: cronologic https: //learningapps. org/view 1807 1754