Masurarea frecventei evenimentelor de sanatate si a efectului

Masurarea frecventei evenimentelor de sanatate si a efectului (asocierea cauza - efect)

Orice abatere subiectivă sau obiectivă de la o stare fiziologică de bine poate fi indicată sintetic prin termenul de morbiditate, care este sinonim cu boala, îmbolnăvirea, starea morbidă. l l Datele de morbiditate provin din evidenţele primare ale reţelei medicale, din evidenţele spitaliceşti, ale serviciilor medicale de specialitate ş. a. Intereseaza nu numai boala sau decesul ci şi prezenţa prelungită în timp a unor consecinţe ale bolii: deficienţa, invaliditatea şi handicapul. – Deficienţa - pierdere sau anomalie a unei structuri sau funcţii fiziologice, psihologice sau anatomice. – Invaliditatea - orice limitare sau lipsă (rezultând dintr‑o deficienţă) a capacităţii de a efectua o activitate în modul sau la nivelul considerat normal pentru om. – Handicapul - dezavantaj pentru un anumit individ, rezultând dintr‑o deficienţă sau dintr‑o invaliditate, care limitează sau împiedică realizarea unei funcţii normale (dependent de vârstă, gen şi factori socio‑culturali, specifici individului).

Indicatori epidemiologici l ratele sau frecvenţele unei stări (normale sau patologice): a= x/y x k, l l l unde “x” este evenimentul cuantificat, “y” este populaţia la risc din care provin evenimentele studiate, iar k este o constantă de tip 10 n. Cuantifica evenimentele de sănătate şi decesele: rate de morbiditate (incidenţă, prevalenţă, rată de atac), rate de mortalitate, rate de natalitate. Se precizeaza intervalul de timp sau momentul. proporţii, care sunt tot frecvenţe, având aceeaşi formulă de calcul, iar k = 100. rapoartele - a= x / y x k, dintre un numitor şi un numărător care implică aceeaşi perioadă de timp sau aceeasi populatie “x” nu provine din “y”, iar constanta k este obişnuit egală cu 1; de exemplu, riscul relativ stabilit în urma studiilor analitice sau raportul pe sexe al unei îmbolnăviri. indici - frecvenţe sau rate estimate- evalueaza evenimente aparute intr-o populaţie la risc imposibil de cuantificat. De exemplu, decesele materne corelabile cu complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei ar trebui raportate la totalul sarcinilor survenite într-o perioadă de timp. Cum acest lucru nu este posibil, cea mai bună raportare se apreciază a fi faţă de totalul nou-născuţilor vii, pentru o perioadă de timp, de obicei un an.

Masurarea frecventei bolilor Exemplu Date ipotetice asupra frecventei hepatitei acute in doua orase Oras A Oras B Noi cazuri raportate Perioada Populatia 58 1985 25. 000 35 1984 -85 7. 000 Frecventa anuala: Oras A: 58/25. 000/1 an= 232/100. 000/an Oras B: (35/7. 000)/2 ani = 250/100. 000/an

Rata l l Masoara probabilitatea aparitiei unui eveniment de sanatate intr-o populatie si intr-o perioada de timp precizata Apreciaza expuneri: factori de risc/protectori (fumat, exercitiu fizic), Apreciaza efectul: infectii, boli (morbiditate), invaliditate, deces, recaderi Masurarea frecventei bolilor sau a altor evenimente de sanatate: incidenta, prevalenta. Rata = x / y x k – – X – numar de evenimente Y – populatia la risc K - 10 n precizarea intervalului sau a reperului temporar unic (moment)

Riscul absolut = incidenta evenimentului intr-o populatie specificata l Masoara marimea riscului de dezvoltare a unui efect (boala) intrun grup de persoane avand o anumita expunere posibila l Incidenţa măsoară rapiditatea cu care o boală apare în populaţie sau frecvenţa cazurilor noi de boală, exprimă probabilitatea riscului de boală (riscul absolut) şi se calculează întotdeauna pentru o perioadă definită de timp. l Pentru ca nu include o comparatie cu un grup neexpus nu permite aprecierea daca expunerea data se asociaza unui risc crescut de imbolnavire.

I = Numărul persoanelor care fac boala într‑o anumită perioadă de timp / populaţia la risc estimată pentru aceeaşi perioadă de timp multiplicat cu constanta k. Numărătorul este reprezentat de numărul cazurilor noi care apar într‑un anumit interval bine precizat de timp. Numitorul este populaţia la risc de îmbolnăvire în aceeaşi perioadă şi nu include cazurile diagnosticate anterior. l l l Incidenţa cumulativă (IC) sau incidenta riscului este o modalitate simplă de măsurare a apariţiei unei anumite stări de sănătate. La numitor - numărul persoanelor indemne de boala din populaţia la risc la începutul studiului: IC = Numărul cazurilor noi de boala într‑o anumită perioadă / Numărul persoanelor fără boală în populaţia la risc la începutul perioadei x 10 n. Rata de atac este tot o incidenta cumulativa care se aplică pentru o anumită populaţie şi pentru o perioadă scurtă de timp. Acest indice exprimă viteza de răspândire a bolii în populaţia în sânul căreia a apărut cazul iniţial.

l Densitatea incidentei - Pentru fiecare subiect din populaţie, timpul la risc este timpul total cât subiectul sub observaţie nu face boala sau nu este pierdut din urmarire. – – Numărătorul fracţiei este reprezentat tot de cazurile noi, iar Numitorul este suma tuturor perioadelor de observaţie pentru fiecare individ, pe baza unui punct final prestabilit (apariţia bolii, sau decesul, sau pierderea din observaţie, sau finalul studiului). l – O persoană care dezvoltă boala urmărită în studiu la un interval de 3 ani, contribuie cu 3 persoane - ani la numitor, iar o persoană care ramane sanatoasa la 1 an şi apoi este pierdută din urmărire contribuie la numitor cu o persoană - an. Permite evaluarea pierderilor în urmărire şi exprimă riguros viteza de apariţie a unei boli.

Densitatea incidentei= 2 / 16, 5 persoane-ani = 12, 1 / 100 persoane–ani sub observatie Incidenta cumulativa= 2 / 5 in 5 ani sau 40 / 100 in 5 ani sau = 8 /100 intr-un an.

Incidenta cumulativa a infectiilor de plaga chirurgicala- Marea Britanie -UK Surveillance of Healthcare Associated Infections Report: 2008

Densitatea incidentei sepsisului stafilococic raportat la 10. 000 pacientizile Marea Britanie -UK Surveillance of Healthcare Associated Infections Report: 2008

Prevalenţa l • Prevalenţa măsoară numărul de cazuri total (vechi şi noi) prezentând o aceeaşi stare de sănătate existentă într-o populaţie specificata, raportată la un reper temporal precizat. - prevalenţa de moment - prevalenţă de perioadă. Se utilizează pentru cuantificarea bolilor cronice şi mai puţin a celor infecţioase, frecvent urmate de vindecare (pentru tuberculoză se poate folosi prevalenţa dar nu şi pentru gripă).

Interrelatia dintre incidenta si prevalenta in conditii “steady-state” (i. e. , atat incidenta cat si durata bolii sunt constante pentru cel putin perioada masurata de prevalenta) P= Incidenta x durata bolii, D= P / I Prevalence = Incidence x Average Duration

Prevalenta = Incidenta x durata bolii l Creştere: l l l ‑ durata mare a bolii; ‑ supravietuire prelungita cu sau fără tratament; ‑ cazuri noi numeroase; ‑ imigrare de cazuri; ‑ emigrare de persoane sănătoase; ‑ imigrare de persoane la risc. Scădere: ‑ durata mica a bolii; ‑ indice crescut de fatalitate a bolii; ‑ număr de cazuri noi în scădere; ‑ imigrare de persoane sănătoase; ‑ emigrare de cazuri; ‑ ameliorarea indicelui de vindecare al cazurilor.

l l Incidenta reflecta factorii de risc si interventia asupra lor este asigurata de masurile de profilaxie primara = evaluare absoluta a riscului bolii Prevalenta reflecta dual: – – l l Factorii de risc si Interventia terapeutica Prevalenta in crestere a bolilor care nu sunt curabile poate reflecta ameliorarea supravietuirii si/sau cresterea numarului de cazuri noi (eg. diabetul zaharat) P= I x durata bolii

Indicatori de incidenta si prevalenta Rata Tip Numarator Numitor Rata de morbiditate Incidenta Noi cazuri de boala Populatia la risc Rata de mortalitate Incidenta Numar de decese printr-o boala Populatia generala Rata de fatalitate Incidenta Numar decese dintr-o cauza de boala Numar de cazuri noi pentru boala data Rata de atac Incidenta Numar cazuri noi de o boala Populatia la risc pentru o scurta perioada de timp Rata bolii la autopsie Prevalenta Numar de cazuri identificate autopsic cu o anumita boala Numar persoane autopsiate Rata defectelor congenitale la nastere Prevalenta Nuamr de nou-nascuti cu un defect congenita Numar de nascuti vii Prevalenta de perioada Prevalenta Numar de cazuri noi si vechi in perioada de timp Populatia generala

Masurarea asocierii cauza - efect Rapoarte si diferente Raportul l Reprezinta cea mai buna masura a relatiei cauza –efect l Compara frecventa unui eveniment de sanatate in populatii specifice l Cand una dintre populatii este expusa si cealalta nu, masurarea efectului permite aprecierea relatiei cauza-efect Raportul implica o relationare intre un numarator si un numitor care implica acelasi interval de timp sau moment temporal. l l Raportul riscurilor sau incidentelor (RR) = R 1 / R 0 l R 1 reprezinta frecventa evenimentului la expusi si R 0 – frecventa evenimentului la neexpusi.

RR – riscul relativ sau raportul riscurilor l l RR estimeaza marimea efectului unui factor de risc asupra incidentei bolii, estimeaza puterea asocierii dintre factorul de risc si boala Se poate compara orice masura a frecventei in doua populatii : – – – Raportul incidentelor cumulative Raportul densitatii incidentelor Raportul prevalentelor

Masura asocierii – Diferenta ratelor l l l Diferenta ratelor estimeaza excesul de risc asociat unei expuneri. Diferenta riscurilor (DR) sau riscul atribuibil (RA) = reprezinta diferenta absoluta intre incidenta la expusi si la neexpusi DR = R 1 - R 0 Se scade frecventa evenimentului in populatia neexpusa – de referinta din frecventa evenimentului in grupul expus Se poate aprecia numai in studiile de cohorta Este o masura a efectului si impactului.

l l l Daca RR>1 si RA> 0 = factor de risc Daca RR<1 si RA<0 = factor de protectie Daca RR=1 si RA=0 este factor indiferent

Autismul - exemplu

Explicatii posibile pentru cresterea frecventei autismului u Modificari ale criteriilor diagnostice u Imbunatatirea u Alerta depistarii cazurilor crescuta in sistemul de sanatate u Crestere reala a incidentei

Conceptul multifactorialitatii in autism l l l Mai multe gene cu actiune sinergica + Factori epigenetici + Factori non-genetici § § Factori de mediu Perturbari in perioada dezvoltarii

Nu exista o gena a autismului exista mai multe gene a caror combinatie creste vulnerabilitatea la autism l l l Modificari la nivelul cromozomului 14 (Gilberg & Colleman 2000) Cromozomul x “fragil” ( 3% din sindromul autistic si 15 - 30% dintre baietii cu sd. cromozomului x “fragil” au autism ) Neurofibrmomatoza Sd. Down (rar autism) (cr. 21) Anormalitati ale cromozomului 15 (Sd. Angelman, sd. Prader. Willi) Sd. Smith-Lemli Opitz. (DHCol Red. - autozomal recesiva) Sd Smith-Magenis (chr. 17 p) (automutilare grava, comportament instabil, probleme ale somnului) Sd. Rett (chr. Xq 28 gena MECp 2) Sd. Mobius (paralizii de nervi cranieni) Sd. William (cr. 7) (dezinhibitie in comportamentul social apoi dezinsertie sociala) Cromozomul 2 q, Cromozomul 7 q, Cromozomul 16 p

Cauze genetice l Studii pe gemeni identici: – Coincidenta este 40 -80%; daca ar fi fost 100%, ar fi fost numai conditionare genetica; genele sunt importante dar intervin si alti factori – 5 -10% sansa ca urmasii celor autism sa dezvolte boala – 25% sansa de intarziere in dezvoltarea vorbirii.

Factori de mediu l l Absenta unui consens Cauze posibile cu date neconcludente – – – Metale grele (e. g. , Hg, Pb Al) cu excretie limitata prin nivel scazut de glutation Exces de antibiotice (perturbare intestinala = dezvoltare somatica si neurologica modificata datorita digestiei modeste a nutrientilor) Vaccinuri (MMR- ROR) - infirmat Expunere la pesticide Insuficienta unor oligoelemente (I, Li) ? ? ? ? ?