MASURAREA I REPREZENTAREA SPAIULUI TERESTRU Utilizarea hrilor n

MASURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI TERESTRU Utilizarea hărţilor în geografie

Reprezentări cartografice Globul geografic - reprezentare grafica, exacta a formei Pamantului redusa la scara. Glob fizic Glob politic Harta –reprezentare cartografica , in plan orizontal pe baza unui sistem de proiectii , a unei parti sau a unei intregi suprafete terestre, micsorata si generalizata in functie de o anumita scarade proportie, folosind semne conventionale in raport cu tematica.

PROIECŢIILE CARTOGRAFICE Modul de realizare al hărţilor Procedeul matematic de transpunere al suprafeţei curbe a Pamântului pe o suprafaţă plană se numeste PROIECŢIE CARTOGRAFICĂ. Planul de proiecţie poate fi: un cilindru – proiecţia cilindrică; este tangent la Ecuator; un con – proiecţia conică; este tangent la o paralelă; plan tangent intr-un punct pe suprafaţa Pamantului – proiecţia azimutală;

Proiecţia azimutală Proiectia azimutala polara

Proiecţia conică a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei cartografice.

Proiecţia cilindrică a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei cartografice

ELEMENTELE HĂRŢII Titlul hartii Scara de hartii(numerica sau grafica) Coordonatele geografice (caroiajul hartii) Elemente de planimetrie –cuprind areale si diverse obiecte care au o dezvoltare in plan orizontal; in functie de scara hartii cele mai mari pot fi redate prin contur precis (o padure, o asezare , un lac, etc) iar cele mai mici prin simboluri (cai de comunicatie, izvoare, retea hidrografica) Legena hartii Elemente de nivelment –cuprind reprezentari ale reliefului care apar frecvent in urmatoarele modalitati - cote de altitudine sau de adancime - curbe de nivel –curbe in lungul carora toate punctele au aceeasi altitudine in raport cu nivelul oceanului; se traseaza prin proiectarea si unirea pe un plan orizontal (harta) a tuturor punctelor care rezulta din intersectarea reliefului cu mai multe suprafete orizontaleaflate la o departare egala pe verticala. Aceasta departare egala poarta denumirea de echidistanta(distanta altimetrica egala intre doua curbe de nivel succesive) -curbe batimetrice – linii inchise trasa pe suprafata oceanelor , marilor , lacurilor, in lungul carora toate punctele au aceeasi adacime; Cadranul hartii

SCARA HĂRŢII Scara numerică – raportul care ne arata de cate ori a fost miscsorata o suprafata de teren pt a fi reprezentata pe harta unde: N – scara hărţii d – distanţa grafică pe hartă sau plan D – distanţa reală din teren. Scara grafică reprezintă raportul exprimat grafic. După modul de construcţie şi precizia măsurării scară grafică simplă Pentru construcţia scării grafice simple se divizează un segment de dreaptă în mai multe părţi, de obicei în cm, notându-se originea O. În partea dreaptă a originii se notează diviziunile cu lungimile valorilor naturale corespunzătoare scării date. Partea din stânga originii zero se numeşte talon şi este împărţit în mai multe segmente, oferind astfel posibilitatea măsurării unor distanţe până la a zecea parte dintr-o diviziune din partea dreaptă a originii. Talonul poate fi simplu sau exagerat.

Cadranul hărţii

CURBELE DE NIVEL Distanta constanta, masurata pe verticala între planurile orizontale de intersectie a terenului se numeste echidistanta, notata pe harti cu litera E. Echidistanta are întotdeauna aceeasi valoare în cadrul unei harti, variind în functie de scara hartii si de complexitatea reliefului. Cu cât echidistanta este mai mica, cu atât relieful este mai bine reprezentat pe harta. În functie de echidistanta curbele de nivel sunt de mai multe feluri: - normale, care se desemneaza prin linii continui normale - principale, care apar pe harti sub forma unor linii mai groase - ajutatoare, care se traseaza sub forma unor linii întrerupte - accidentale, care se traseaza prin linii punctate Fig. 7. 8. Tipuri de curbe de nivel a - principale; b - normale; c – ajutatoare d- ajutatoare

Un alt indiciu al directiei de înclinare a terenului îl constituie indicatoarele de panta (bergstrichuri), reprezentate prin liniute scurte, trasate perpendicular pe curbele de nivel, îndreptate în josul pantei. Indicatoare de panta pe curbele de nivel a - mamelon; b - depresiune

Traseul curbelor de nivel pe dealuri şi vai Relatie distanta - echidistanta d 1 = d 2 = d 3 = E (10 m) Curbe de nivel fata în fata

Cota pe harta topografică Reprezentarea unei viroage

CURBE BATIMETRICE Marerea Galileii

Harta batimetrică - Gura de varsare a bratului Sf. Gheorghe

HARTA HIPSOMETRICĂ A JUDEŢULUI BOTOŞANI

Tipuri de Hărţi Clasificarea hărţilor se face după mai multe criterii -dupa scara : hărti la scara mare 1: 20 000, 1: 25 000, 1: 100 000 -hărti la scara mijlocie 1: 200 000 - 1: 1 000 -hărti la scara mica 1: 1 000 – 1 000 000 -hărţi speciale – harti fizico geografice - harti economico geografice -harti geomorfologice, hidrologice etc -după mărimea teritoriului reprezentat –hărţi pe care apare reprezentata intreaga suprafata terestra –planiglobul - planisfera -mapamond -hărti ale emisferelor, continentelor , statelor -după destinaţia utilizării –hărţi folosite in diverse domenii de activitate -navigaţie maritimă, fluvială, aeriană, hărţi şcolare, hărţi topografice

După numărul culorilor se pot deosebi: - hărţi monocrome (editate în alb-negru); - hărţi policrome (cu două sau mai multe culori). a- planiglob; b- planisfera; c- mapamond.

Măsurarea distanţelor şi suprafeţelor pe hărţile geografice şi în orizontul local In scoala-pe harti cu tematica variata se pot stabili/efectua -Pozitia geografica – prin calcularea valorilor de latitudine si de longitudine, urmarind gradatiile de pe caroiajul hartii -Aprecierea pe harti a distantei dintre doua localitati - prin unirea cu o linie a doua localitati - masurarea acesteia cu ajutorul riglei - transformarea valorii in functie de scara hartii -Calcularea suprafetelor pe harti(a unei localitati, padure, etc) - se marcheaza pe o hartie transparenta suprafata ce urmeaza a fi apreciata -hartia transparenta se aplica peste o hartie milimetrica si se calculeaza numarul in mmp cuprinsi in perimetrul suprafetei ce urmeaza a fi apreciata

Fixarea cunoştintelor Definiti empiric următorii termeni: coordonate geografice, glob geografic, harta, scara de proporţie, elemente de planimetrie , elemente de nivelment, cota, curba de nivel, echidistanţa, curba batimetrică , planiglob , planisfera, mapamond,

Fixarea cunoştinţelor –scara hărţii In functie de scara numerică realizaţi scara grafică 1: 25 000, 1: 50 000; 1: 100 000; 1: 500 000; 1: 1 000; 1: 40 000 Aplicaţii Ø Calculaţi distanţa din teren dintre două puncte, ştiind că pe hartă sunt 2 cm, iar scara hărţii este 1: 100 000. Ø Calculaţi distanţa dintre Bucureşti şi Atena pe harta murala cu scara 1: 22 000

FIŞA DE LURU I. Se da harta topografica de mai jos pentru care se cere: 1) Precizati valoarea echidistantei normale si principale 2) Precizati cotele altimetrice pentru punctele A, E, C F, B

FIŞA DE LURU Se dă harta topografică de mai jos pentru care se cere: 1. Precizaţi valoarea echidistanţei. 2) Precizaţi cotele altimetrice pentru punctele B şi D. 3) Calculaţi distanţa, în km, dintre punctele A şi C ştiind că scara hărţii este de 1: 50. 000.

Realizat de: Prof. Teodora Ursulică