Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita l l l Intreg fara semn Intreg cu semn – semn si modul Intreg cu semn – complement fata de 1 Intreg cu semn – complement fata de 2 Virgula mobila 1

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita l Intreg fara semn In acest format, un numar x se reprezinta in binar pe B biti sub forma 2

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita l Intreg cu semn – semn si modul Din cei B+1 biti, bitul B este de semn, iar bitii (B-1. . 0) sunt pentru modul. Un numar negativ se obtine prin reprezentarea valorii absolute pe bitii de modul si punerea bitului de semn 1. Dezavantaje: zero are doua reprezentari distincte tabelele de adunare si inmultire sunt complicate datorita bitului de semn care trebuie tratat separat 3

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita l Intreg cu semn – complement fata de 1 Din cei B+1 biti, bitul B este de semn, iar bitii (B-1. . 0) sunt pentru modul. Intervalul de reprezentare este Pentru a reprezenta un numar negativ, se reprezinta mai intai inversul sau, iar apoi se neaga toti bitii. Exemplu: B+1=4. 4

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita l Intreg cu semn – complement fata de 2 In acest fromat, un numar x se reprezinta in binar pe B+1 biti sub forma 5

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita Exemplu: B+1=5. 6

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita l Virgula mobila Ø Numerele sunt reprezentate prin exponent si mantisa (notatie stiintifica). Orice numar poate fi scris explicitand diferite puteri ale lui 10 => poate fi controlata pozitia virgulei zecimale. Exemplu: 43. 7=437 e-1, deci 437 este mantisa, iar -1 este exponentul. Ø Ø Cuvant de 32 biti: 1 bit pentru semnul numarului, 8 biti pentru exponent in exces 127 si 23 de biti pentru mantisa (IEEE 754) 7

Formate de reprezentare a numerelor in precizie finita Exemplu: 010001100100000000 a. separam campurile: 0_10001100_001100100000000 b. identificam semnul ca fiind pozitiv c. scadem din campul 2 valoarea 127: E=140 -127=13 d. adaugam 1 in fata campului 3 si obtinem mantisa: M=100100000000 e. in numarul 0, M mutam virgula la dreapta 13 pozitii: 100100000 = 4896 Exemplu: 8

Componente elementare ale circuitelor digitale l Porti 9

Componente elementare ale circuitelor digitale l Circuite basculante bistabile CBB 1. CBB de tip R-S 10

Componente elementare ale circuitelor digitale 2. CCB de tip JK : elimina nedeterminarea R=S=1 a unui CBB R-S asincron facand Qn+1=not (Qn). 11

Componente elementare ale circuitelor digitale 3. CCB de tip D: asincron nu prezinta interes. Sincron, obtinut prin adaugarea unui ceas T conduce la latch-ul D. 12

Componente elementare ale circuitelor digitale l Bloc de calcul al CRC CCITT: 13

Componente elementare ale circuitelor digitale 14