Pdurile de foioase Sunt pdurile din zona de

Pădurile de foioase Sunt pădurile din zona de câmpie şi deal. Ele sunt formate din arbori ce îşi pierd frunzele toamna.

Arbori: Stejarul Fagul

Mesteacănul Teiul

Arţarul Frasinul

Arbuşti

Ciuperci Ferigi

Strat de frunze uscate

Fauna: Lupul Ursul

Căprioara Cerbul

Veveriţa Iepurele

Misţretul Vulpea

Insecte

Păsări – privighetoarea şi ciocănitoarea

RELAŢIILE TROFICE n n n Într-o pădure de foioase se stabilesc cele mai complexe legături trofice datorită numărului mare de animale cu regimuri variate de hrană; acestea nu vor fi niciodată lipsite de hrană. Jderul mănâncă păsări , şoareci şi veveriţe. El poate consuma şi fructe de pădure, iar împins de foame, chiar şi cadavre. Vulpea nu este un animal strict carnivor. Ea consumă pe lângă animale (iepuri, şoareci) şi hrană vegetală (fructe), dar în cantitate mai mică. Astfel, ea se adaptează în orice anotimp în funcţie de hrana disponibilă.

n n Ca urmare a lipsei de hrană pe timp de iarnă, unele animale migrează, altele işi fac provizii, iar altele intră în stare de amorţire sau de hibernare. Cu cât o specie de animale va avea un regim mai variat de hrană, cu atât va avea un rol mai important în menţinerea echilibrului ecologic. Ea va ţine sub control atât speciile cu care se hrăneşte cât şi speciile pentru care reprezintă hrana.

n n n Prin aceste relaţii trofice, echilibrul unei păduri de foioase este stabil. Distrugerea lui are loc când se taie pădurea sau sunt omorâte animalele în mod necugetat. De aceea, orice intervenţie a omului în natură trebuie bine chibzuită, iar consecinţele bine calculate.

Ţări europene în care mai întâlnim păduri de foioase: Franţa n Olanda Marea Britanie Irlanda Belgia Luxemburg

TEST Numeşte: n cel puţin 3 animale care trăiesc în pădurile de foioase; n cel puţin 3 specii de plante sau arbori specifice acestei p ăduri;