AUTORITATEA NAIONAL SANITAR VETERIANR I PENTRU SIGURANA ALIMENTELOR

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERIANRĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR DIRECŢIA GENERALĂ SANITARĂ VETERINRĂ Exerciţiul internaţional de simulare pentru Febra Aftoasă “Alerta Roşie” AGR 33243, organizat în cooperare cu TAIEX 07 -10 septembrie 2009 Gura Humorului Importanţa planificării de contingenţă. Prezentarea structurii Planului de Contingenţă şi a Manualului Operaţional pentru febra aftoasă al României Dr. Maria MIHAIŢĂ - ANSVSA

SUMAR De ce este necesară intervenţia rapidă pentru controlul febrei aftoase? Cine impune intervenţia rapidă? Prevederi legislative referitoare la controlul febrei aftoase Factorii care trebuie să conducă la luarea rapidă a unei decizii Ce presupune eradicarea unui focar de febră aftoasă? Paşii obligatorii în eradicarea unui focar de febră aftoasă Concluzii pentru reuşita controlului Cum poţi fi pregătit pentru intervenţie? Planul de contingenţă - instrument de planificare anticipată a evenimentelor generate de focarele de febră aftoasă; Structura şi relevanţa

De ce este necesară intervenţia rapidă pentru controlul febrei aftoase? - Pentru că boala se răspândeşte extrem de repede fiind înalt contagioasă; - Pentru că are impact ridicat asupra speciilor receptive şi evoluează cu morbiditate ridicată; - Pentru că presupune restricţii drastice asupra mişcării animalelor cu repercusiuni asupra economiei şi comerţului cu animale, produse şi subproduse provenite de la speciile receptive; - Pentru că implică eforturi şi costuri foarte ridicate pentru eradicare

Cine impune intervenţia rapidă? - Armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară; - Obligaţiile de notificare a bolilor asumată de România la aderare şi către OIE; - Limitarea pagubelor prin lichidarea cât mai rapidă a bolii, extinderea bolii însemnând cheltuieli mari pentru eradicare;

Prevederi legislative referitoare la controlul febrei aftoase - Legislaţia comunitară: Directiva Consiliului 2003/85/CE, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul 113/2007; - În 1992 a fost stopată vaccinarea profilactică împotriva febrei aftoase în tot spaţiul comunitar; -S-a adoptat politica de non-vaccinare şi s-au înăsprit condiţiile de comerţ impuse statelor care doresc să practice vaccinarea după un focar de boală;

Factorii care trebuie să conducă la luarea rapidă a unei decizii - Densitatea ridicată a speciilor receptive la boală; Sistemul de creştere gospodăresc specific ţărilor din spaţiul Est-European. ; Riscul ridicat de răspândire a virusului Măsurile armonizate minime de control impuse în SM pentru bolile din fosta Listă A a OIE

Ce presupune eradicarea unui focar de febră aftoasă? - Depistare şi diagnostic precoce; - Intervenţia rapidă presupune pregătire logistică anticipată, pentru sporirea operativităţii; - Existenţa unei politici clare de eradicare; - Existenţa planurilor de contingenţă care trebuie să stabilească structurile de comandă şi de management; - Proceduri funcţionale în vigoare; - Acorduri anterioare cu factorii de decizie în vederea sporirii operativităţii în aplicarea măsurilor de control; - Liste cuprinzând surse de aprovizionare cu echipamente, materiale şi operatori în domeniu; - Accesul la capacitate de ecarisare suficientă şi eficientă.

Paşii obligatorii în eradicarea unui focar de febră aftoasă 1. 2. 3. 4. 5. Identificarea problemei; Formularea politicilor de eradicare; Luarea deciziei 4. Implementarea politicilor; Evaluarea activităţilor 6. Activităţile presupuse de activităţile de combatere implică instituţii şi persoane fizice sau juridice diferite, între care trebuie să existe o conlucrare eficientă. 7. În toată perioada de combatere trebuie avut în vedere elementul timp care este cel mai important factor în intervenţie 8. Cea mai potrivită atitudine în combaterea febrei aftoase este: localizează virusul, izolează-l şi distruge-l!

Concluzii pentru reuşita controlului Cerinţe pentru reuşita controlului: Să fii pregătit optim (plan contingenţă cu proceduri, logistică, instruire şi verificare); Să fii oricând pe picior de a acţiona; Să gândeşti strategic; Să evaluezi şi să înveţi din astfel de evenimente a. b. c. d. e. Ce trebuie să cuprindă o procedură? cine şi ce face; când face; de ce face? cum face? Procedurile trebuie reactualizate dupa evoluţia focarelor, după exerciţii de simulare sau ori de câte ori intervin schimburi notabile, având în vedere experienţa recent dobândită; f. Funcţionalitatea procedurilor se verifică dacă ele reprezintă chei pentru următoarele obiective; planifică activitatea, explică execuţia, stabileşte termene.

Cum poţi fi pregătit pentru intervenţie? - Pregătind din vreme de linişte epidemiologică planul de intervenţie pentru perioada de criză; - Elaborând planul de contingenţă şi manualul operaţional care să cuprindă toate procedurile necesare şi resursele de personal, după care să se ghideze operatorii în perioada de criză; - Testând în vreme de linişte epidemiologică aplicabilitatea în teren şi eficienţa planului de contingenţă şi a manualului operaţional; - Pregătind stocuri de materiale, resurse de personal, contracte cu operatorii şi partenerii operaţionali; - Având pregătite sau, cel puţin, identificate mijloacele de ucidere şi de ecarisare (convenţionala sau alternativa) necesare pe timpul crizei;

Planul de contingenţă - instrument de planificare anticipată a evenimentelor generate de focarele de febră aftoasă; Structură şi relevanţă (I) Ce este planul de contingenţă? • Un instrument important în pregătirea pentru intervenţia în combaterea bolilor; • Un document cuprinzător, clar şi bine structurat pentru toate părţile implicate în intervenţie, în vederea sporirii eficienţei în situaţiile de criză; • Un ghid care înfăţişează, pas cu pas, ce, cum şi când trebuie să faci ca să combaţi boala. Planul de contingenţă stabileşte cadrul legal în care se va interveni pentru controlul şi combaterea febrei aftoase în România; El descrie structurile strategice, tactice şi de comandă ce vor interveni atât în cazurile de suspiciune, cât şi în cele de confirmare a unui caz de febră aftoasă, la biongulate; Criteriile şi cerinţele pentru stabilirea Planului de contingenţă sunt cele stabilite în secţiunea 13 (art. 74 -78) şi anexa nr. 17 a Directivei Consiliului 2003/85/CE, privind măsurile comunitare pentru controlul febrei aftoase care abrogă Directiva 85/511/CEE şi deciziile 89/531/CEE şi 91/665/CEE şi amendează Directiva 92/46/CEE publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 306 din 22 noiembrie 2003, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Decizia Comisiei 2005/615/CE care amendează anexa XI la Directiva Consiliului 2003/85/CE, referitoare la laboratoarele naţionale în anumite state membre, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 213 din 18 august 2005, transpusă în legislaţia românească prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007;

Planul de contingenţă - instrument de planificare anticipată a evenimentelor generate de focarele de febră aftoasă; Structură şi relevanţă (II) Planul de contingenţă al României pentru febra aftoasă stabileşte: a. Prevederile legislative şi financiare; b. Lanţul de comandă; c. Structura şi atribuţiile CNCB, CLCB şi a Grupului naţional de experţi; d. Resursele de personal e. Programele de instruire a personalului şi de informare a populaţiei; f. Prevederi privind vaccinarea de necesitate. - Fiecare DSVSA trebuie să-şi individualizeze şi să-şi menţină propriul plan de contingenţă şi să identifice resursele teritoriale încă din vreme de linişte epidemiologică, pentru a-l putea aplica rapid în caz de suspiciune şi, mai apoi, de confirmare a unei boli; -În baza Legii 1/2008, fiecare judeţ trebuie să-şi actualizeze planurile de contingenţă cu datele specifice judeţului şi să modifice aceste date, ori de cate ori intervin schimbări. -În prezent, ANSVSA a elaborat planuri de contingenţă pentru mai multe boli majore ale animalelor, dar, intenţionează să prezinte la finele lui 2009 un plan de contingenţă generic pentru toate bolile majore, cu un lanţ de comandă comun, diferite fiind numai procedurile şi legislaţia, în functie de fiecare boală în parte.

Manualul operaţional/de proceduri Manualul operaţional reprezintă un ghid cuprinzând proceduri care servesc la aplicarea rapidă, corectă şi în conformitate cu legislaţia europeană a măsurilor de control pentru combaterea febrei aftoase Procedurile sunt aplicate în două faze: în faza de suspiciune şi în cea de confirmare a bolii; Secţiunea referitoare la faza de suspiciune cuprinde: - acţiunile la alertă portocalie; - procedura de notificare; - procedura de izolare; - ancheta epidemiologică iniţială; - procedura de informare a cetăţenilor cu privire la evoluţie şi măsuri; - procedura de recoltare, ambalare şi transport a probelor.

Manualul operaţional/de proceduri Secţiunea referitoare la faza de confirmare a bolii cuprinde: - procedura de evaluare; - procedura de ucidere; - procedura de întocmire a anchetei epidemiologice finale; - procedura de ecarisare; - procedura de curăţare şi dezinfecţie; - procedura de stabilire a zonelor de protecţie şi de supraveghere; - procedura de organizare a vaccinării de necesitate; - reguli pentru stingerea focarelor; - procedura când boala este descoperită în alte locuri decât în ferme; - publicitatea şi atenţionarea populaţiei în timpul evoluţiei focarelor.

Vă mulţumesc pentru atenţie!