Junk Food Efecte nocive i soluii Autori Alixandroaie

  • Slides: 21
Download presentation
“Junk Food” Efecte nocive şi soluţii Autori: Alixandroaie Andreea, Bârzu Mădălina, Chelaru Cătălin, Timofte

“Junk Food” Efecte nocive şi soluţii Autori: Alixandroaie Andreea, Bârzu Mădălina, Chelaru Cătălin, Timofte Radu Clasa a X-a A Liceul de Informatică “Grigore Moisil” Iasi Coordonator: prof. Emanuela Cerchez

Termenul de Junk Food • Junk = Deşeuri • Food = Mâncare • Mâncarea

Termenul de Junk Food • Junk = Deşeuri • Food = Mâncare • Mâncarea de la fast-food-uri este denumită “junk food” datorită bolilor pe care le poate determina pe termen lung la nivelul sistemului digestiv.

Mâncăm “rapid” sau sănătos? • Mâncărurile “rapide” conţin foarte multe grăsimi saturate. • Consumarea

Mâncăm “rapid” sau sănătos? • Mâncărurile “rapide” conţin foarte multe grăsimi saturate. • Consumarea produselor de acest gen poate duce la obezitate. • Prin procesul de preparare sunt devitaminizate şi sărăcite de proteinele şi oligoelementele necesare metabolismului.

Restaurantele fast-food • Restaurantele fast-food monopolizează prânzul românilor. • Piaţa fast-food-urilor va creşte cu

Restaurantele fast-food • Restaurantele fast-food monopolizează prânzul românilor. • Piaţa fast-food-urilor va creşte cu 20% în următorii 10 ani. • Rata medie anuală de creştere este de 25, 8% intre 1999 şi 2005.

Junk Food - Grăsimi şi Calorii • • • Hamburger Cartofi prăjiţi Hot Dog

Junk Food - Grăsimi şi Calorii • • • Hamburger Cartofi prăjiţi Hot Dog Pizza Piept de pui Aripioare pui – o bucată: 280 calorii, 10 g grăsimi – porţie medie: 540 calorii, 26 g grăsimi – mărime medie: 240 calorii, 15 g grăsimi – mărime medie: 1080 calorii, 42 g grăsimi – o porţie: 370 calorii, 19 g grăsimi – o porţie: 140 calorii, 8 g grăsimi

Piramida alimentelor

Piramida alimentelor

Statistica 2007 O statistică recentă realizată în Europa arată că faţă de 2006 numărul

Statistica 2007 O statistică recentă realizată în Europa arată că faţă de 2006 numărul oamenilor supraponderali a crescut cu aproximativ 10%, iar cel al subnutriţilor a crescut cu 3%. Conform studiilor recente, în România rata obezităţii este de 25%, iar 50% dintre români sunt supraponderali. Cauza este regimul alimentar nesănătos.

Obezitatea • Obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care

Obezitatea • Obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care se confruntă umanitatea, în unele ţări, ea fiind chiar a doua cauză a mortalităţii. • Persoanele obeze prezintă un risc mare de mortalitate din cauze colaterale. Cu alte cuvinte, ele sunt predispuse la diabet, boli cardiace, cancer, afecţiuni ale vezicii biliare, tulburări de somn, depresie, osteoartrită.

Cauzele obezităţii • Ingestia calorică : - consumul în exces de mâncare - consumul

Cauzele obezităţii • Ingestia calorică : - consumul în exces de mâncare - consumul de alimente neadecvate • Consumul de alcool • Sedentarismul • Istoria familială

Subnutriţia • Stare patologică cronică din cauza reducerii raţiei alimentare, tulburărilor de absorbţie intestinală

Subnutriţia • Stare patologică cronică din cauza reducerii raţiei alimentare, tulburărilor de absorbţie intestinală sau creşterii cheltuielilor energetice ale organismului. • Peste o treime din decesele înregistrate anual în lume în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani, adică 3, 5 milioane, sunt provocate de subnutriţia maternă şi infantilă, potrivit unor studii publicate în revista britanică Lancet, preluate de AFP.

Cauzele subnutriţiei • • Lipsa de alimente Războaiele Economia slabă în unele ţări Consumul

Cauzele subnutriţiei • • Lipsa de alimente Războaiele Economia slabă în unele ţări Consumul redus de alimente Consumul neadecvat de alimente Sărăcia Lipsa educaţiei pentru o alimentaţie sănătoasă

Alimentaţia sănătoasă • Consumul ideal: - 30% grăsimi; - 40% proteine; - 30% carbohidraţi.

Alimentaţia sănătoasă • Consumul ideal: - 30% grăsimi; - 40% proteine; - 30% carbohidraţi. • Hrana fast-food oferã 80% grãsimi şi 20% proteine.

Micul dejun • Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. • Dacă

Micul dejun • Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. • Dacă vei mânca dimineaţa cereale, fructe şi lactate, vei asigura organismului o mare parte din necesarul zilnic de fibre, vitamine şi minerale, chiar dacă pe parcursul zilei nu vei avea timp să acorzi o atenţie specială alimentaţiei. • Cea mai mare greşeală este să înlocuieşti micul dejun cu o cafea şi o ţigară. • Dacă te vei hrăni sănătos şi consistent la micul dejun, vei avea energie, bună dispoziţie şi putere de muncă întreaga zi.

Prânzul • • • Prânzul este a doua masă a zilei ca importanţă. Este

Prânzul • • • Prânzul este a doua masă a zilei ca importanţă. Este de preferat ca la prânz să mâncăm 2 feluri şi eventual desert. Felul 1: de preferinţă să fie alcătuit dintr-o ciorbă sau o supă. Felul 2 (felul principal): de preferinţă alcătuit din ½ garnitură, ¼ carne (pui, porc, vită), ¼ salată. Atunci când nu este anotimpul anumitor fructe sau legume, este bine să consumăm legume şi fructe congelate.

Cina • Cina este a treia masă a zilei ca importanţă. • Este de

Cina • Cina este a treia masă a zilei ca importanţă. • Este de preferat ca la cină să mâncăm doar un fel. • Acesta poate fi alcătuit din: ¼ garnitură (cartofi, orez, legume), ½ carne (pui, porc, vită, peşte), ¼ salată. • Este recomandat ca la cină să mâncăm moderat deoarece urmează orele de somn în care puteţi depune grăsimi.

Fructele • Citricele conţin flavonoide, sunt bogate în vitamina C, acid folic şi potasiu.

Fructele • Citricele conţin flavonoide, sunt bogate în vitamina C, acid folic şi potasiu. • Strugurii sunt dulci şi plini de vitamina C şi potasiu • Fructele de pădure în general, zmeura, căpşuni, mure sau afine, toate sunt foarte sănătoase. Deosebit de bogate în antioxidanţi.

Legumele • Morcovul este bogat în glucide şi vitamine (B 1, B 2, folacină,

Legumele • Morcovul este bogat în glucide şi vitamine (B 1, B 2, folacină, caroten) • Cartoful (bulb) are valoare nutritivă înaltă datorită conţinutului său de amidon (14 -27%), proteine (tuberină), vitamine (acid ascorbic) şi săruri minerale. • Tomatele (pătlăgelele roşii) au o valoare nutritivă deosebită.

Lupta împotriva junk-food • Un luptător înrăit împotriva junk food este Jamie Oliver. •

Lupta împotriva junk-food • Un luptător înrăit împotriva junk food este Jamie Oliver. • În 2005 începe proiectul Jamie’s School Dinner. • Acest proiect a fost începutul unei uriaşe campanii, susţinute de profesori, părinţi şi copii din întreaga lume. • School Food Trust a devenit un program guvernamental care promovează educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă şi susţine îmbunătăţirea calităţii meselor în şcoli.

Proiectul lui Jamie Oliver • Proiect ce dezvoltă o strategie pe o durată de

Proiectul lui Jamie Oliver • Proiect ce dezvoltă o strategie pe o durată de zece ani. • “În ultimii doi ani duc o campanie împotriva «gunoiului» ce se serveşte în şcoli şi încerc să îi fac pe copii să mănânce acea mâncare proaspătă, gustoasă şi hrănitoare. ”

Junk food - Concluzii • Eliminarea mâncării de tip fast-food ne face viaţa mai

Junk food - Concluzii • Eliminarea mâncării de tip fast-food ne face viaţa mai sănătoasă. • O alimentaţie slabă în grăsimi ne menţine organismul sănătos şi metabolismul în stare bună. • Alimentaţia sănătoasă scade riscul îmbolnăvirilor.

Bibliografie • România Liberă: www. romanialibera. ro • Site oficial J. Oliver: www. jamieoliver.

Bibliografie • România Liberă: www. romanialibera. ro • Site oficial J. Oliver: www. jamieoliver. com • School food trust: www. schoolfoodtrust. org. uk • Wikipedia : ro. wikipedia. org • Gardianul: www. gardianul. ro • www. alimentatienaturista. gradinamea. ro • www. idieta. ro • http: //www. csef. it/WP/wp 143. pdf • European Association for the Study of Obesity: http: //www. easoobesity. org/working_groups_childhood_3. htm • Ministerul Sanatatii Publice: http: //www. ms. ro/