STELIANA GRAMA POETA CU ARIPI DE LUMIN Steliana






























- Slides: 30
STELIANA GRAMA -POETA CU ARIPI DE LUMINĂ
Steliana Grama – Poet, prozator, dramaturg, Licențiată a facultății de Ziaristică a Universității din Moldova, Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, și al Uniunii Scriitorilor din Romănia.
Copilăria Stelianei S-a născut la 4 iunie 1974 în orasul Chisinău. Mama Claudia lucra la Academia de Științe, iar tata Dumitru era cercetător la aceiași Academie. Steliana și-a petrecut copilăria între cărți și reviste. Cele mai frumoase impresii din copilărie le-a avut din satele bunicilor – Rășcova Criulenilor și Țepilova Sorocii. La. vîrsta de 3 ani a început să scrie cu litere de tipar. . Tot atunci a început să scrie poezii. Din cele citite în primii ani de scoală i sau întipărit povestile lui I. creangă, poeziile lui M. Eminescu , V. Alexandri, S. Vangheli cu , , Guguță” La vărsta de 11 ani se îmbolnăvește și este internată la spital pentru vindecare, dar faptul că suferea de o boală incurabilă , nu o împedica să fie veselă, să scrie poezii, să iubească viata.
Prima i-a plăcut desenul. . s-a născut în 1974 și în 1976 deacuma desena. , Trimite apoi desene la Concursul Național televizat, , Lumea în viziunea copiilor. , , organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova. Temele desenelor erau Iarna, primăvara, Făt –Frumos, Ileana Cosîzeana, Crocodilul Ghena și Ciburașca, Baba Hărc era o predelecția a desenelor ei. , unde trăiește, cine o educă de ce Baba Hîrca e mama tuturor babelor Cloanțe.
, , SEC-SOR-LIN” LUMEA DE POVESTE A STELUȚEI n Aşa se numea lumea de poveste a micii Steluţe. , , De trei ani încoace sînt matură, de trei ani încoace am un Rai, şi de nu pot trăi în viaţa dură, găsesc eu , totuşi, salvatorul Rai, , scria Steluţa. Şi acolo în poveste am de toate. Şi zei, şi stele şi lună, şi liberatete. Clopotele încă mai sună, și dangătul lor e o veste și omul e simplu şi bun în Ţara mea de poveste ce SEC-SOR-LIN se numeşte -. Dintr-o pagină de jurnal din 25 iunie 1988, am descoperit cîteva gănduri de ale poetei, despre sine și despre Țara ei de poveste , , M-am născut un boț cu ochi , cu veșnica credință spre Luceafăr, , 4 iunie 1974 , iată data sosirii mele pe Terra, Copil eram, și timpul , privea rîzînd la mine și la lume. Pînă la trei ani eram mulțumită în lumea care trăiesc, apoi am întrat în lumea fantastica a Universului. Am inventat o țară, cu care trăiesc și astăzi. Am numit-o SEC-SOR-LIN adică secretul Soarelu și a Lunii. Nu putea copil fiind să evadeze complect din vîrsta, de tentativă neștiin încă multe. Scria despre ce o impresiona cel mai mult, despre lumea copilăriei, continentului de ciocolată, despre pace , despre vis, despre natură, viitor, fantastică, dar si despre Istorie, limbă, tară.
Era un copil totdeauna activ Participă în fiecare an la Concursul televizat , , Lumea în viziunea copiilor, şi de fiecare dată iese pe locul întîi. În clasa V îsi citeste propriile versuri la cenaclul , , Peniţa fermecată” de la Biblioteca Naţională pentru copii „I. Creangă”
Avea o bucurie în suflet , cînd se alegea cu o diplomă cu o mențiune
De ziua ei la început de cireșar , Steliana îi aduna pe toți prietenii săi, îi servea cu dulciuri, și nu aștepta să fie felicitată, începe să dedice versuri invitaților. Cu sufletul ei curat, cu voie bună , , cu umor fin se apropia de inima fiecăruia Știa să ne înaripeze cu lumina gîndurilor și să ne țină aproape. Mîndră era de părinții săi, care o iubeau mult. mai ales tăticul…
Anotimpul preferat era primăvara. Ultima primăvară din viața ei a fost foarte tristă. Se simțea foarte rău. dar și atunci găsea puteri să se lupte cu boala. Scria poezii le dedica vieții, bolii care nu o cruța , , Ce demn murim” , , Iubire n-u ai existat, , , Mii sufletul o casă în ruine” ș. a.
Chiar de se simțea rău, se străduia din răsputeri să zîmbească
Asa arăta Steliana în ultimul an de viață, foarte slabăbită, dar cu zîmbetul pe buze. S-a stins la numai 32 ani, răpusă de boală, cînd pomii își lepădau frunza.
Pe data de 26 august 2010 la deciderea Consiliului raional Soroca Filialei pentru copii i se confirmă numele poetei Steliana Grama. La deschiderea plăcii comemorative au participat Consiliul raional, șeful Direcţiei Cultură şi Turism Dl. Bucataru, Dl. Nicuţa, Dl. Spataru şi părinţii Stelianei Claudia şi Dumitru Slutu Grama. invitați, copii părinți. A fost o acțiune de succes cu cîntec, poezie, colinde frumoase de Crăciun.
Steliana Grama a întrat în viața bibliotecii.
În Filiala pentru copii nu lipseşte colţişorul Stelianei Grama, unde copii fac cunoştinţă cu Poeta mai de aproape. Viața, activitatea de scurtă durată a poetei. Diplomele cîștigate prin munca binemeritată. Avem în bibliotecă și o danație de cărți din biblioteca personală a Stelianei.
Acţiunile de comemorare a Stelianei Grama în filiala pentru copii se petrec la înălţime. Cu copii profesori, specialişti. toţi se implică activ cîntă, recită, citesc, desenează.
Reviste bibliografice, oră de poezie, lansări de carte, toate le petrece filiala pentru copii.
Petrecem reviste bibliografice dedicate Stelianei Grama şi cu studenţii Colegiului de Arte , , Nicolae Botgros”
Nu lipsește de la activităţile culturale dedicate Stelianei Grama nici şeful Direcţiei Cultură Dl Bucataru, nici mass-media.
A devenit o tradiţie de a petrece anual în Filiala pentru copi. . Zilele Stelianei Grama. Au loc diferite acţiuni, expoziţii de carte, reviste bibliografice, oră de poezie
În cadrul Zilelor Steliana Grama petrecem diferite activități, cu expoziții de carte, cu expoziții de desene ale membrilor atelierului , , Spiridușii veseli” Copii ilustrează cum pot mai bine , aștern pe hîrtie și colorează ceea ce au îndrăgit mai mult din poezia Stelianei.
Ultima acţiune dedicată Poetei Steliana Grama am petrecut-o în incinta filialei cu oaspeţi de la Chişinău, cu invitaţi speciali Părinţii Stelianei şi colegii noştri. Nu au lipsit nici copii care au pregătit un frumos program artistic. Părintele Sorin Huluţa a ţinut o mică slugbă de pomenire a Poetei , , Din lumina stelelor, ne priveşte Steliana, ” s-a numit acțiunea , care a inclus recital de poezie, cîntec, eseuri, creație proprie a copiilor.
A avut loc o lansare de carte , , La Răscova Criulenilor, la bunica”
. Au vorbit părinții Stelianei, amintiri frumoase, dar triste, despre cea mai mare comoară a vieții lor.
Versurile Stelianei Grama, de o manieră artistică, universaloriginală, sînt adevărate , , zîmbete celeste ” și pline de cutezanță. Ea ne-a lăsat o moștenire cultural-artistică, pe care generațiile actuale și ulterioare o vor valorifica cu ce-a mai aleasă prețuire.
Cărţile Poetei sînt citite cu mare drag atît de copii cît şi vîrstnici, mai ales sînt copii pasionaţi de poezie se regăsesc mereu în poezia Stelianei. În Filiala pentru copii activeazîă clubul , , Spirit și Intelect, unde copiii sînt foarte atașați de poezia Stelianei.
A scris texte frumoase pentru cîntece, adunate mai tîrziu în volumul , , Rană de stea” Apropo primul cîntec scris pe versurile Stelianei Grama a răsunat în 1995 la Uniunea scriitorilor, şi se numea , , Troleibusul ” A fost interpretat de folcloristul Anatolie Rudei.
Dacă ar fi printre noi, Steliana Grama ar cînta iubirea, florile, dorul de oameni, de stele. Chipul ei luminos şi pururi tînăr a rămas pecetluit în fiecare poezie, în fiecare cuvînt rostit de ea. cei ce o iubesc, o au mereu în inimă, şi-n gînd, în poeziile ei.
Numele Stelianei Grama se află alături de mari poeți și scriitori ai neamului nostru – M. Eminescu, G. Vieru, A. Păunescu,
Ne mîndrim, că Filiala noastră poartă numele Stelianei Grama, și sînt sigură , că dacă ar fi în viață s-ar bucura împreună cu noi. Totuși Steliana este prezentă prin poeziile sale , prin cântecele sale, prin activitățile care le petrecem, Ținem legătura cu părinții ei. Totdeauna sîntem bucuroși de persoane care au cunoscut-o pe Steliana, Chiar și cei care nu i-au cunoscut opera sîntem bucuroși să le propunem cărțile sale pline de entuziasm, tărie, mîndrie de Neam, de Țară ș. a. Claudia și Dumitru Grama, pot fi mîndri , că au dăruit literaturii o talentată poetă, o voce distinctă în lirica feminină basarabeană.
Vă mulțumesc ! Realizat: Purice Maria






























