Evolutia gandirii economice Evolutie referinte la viata economica

  • Slides: 15
Download presentation
Evolutia gandirii economice

Evolutia gandirii economice

Evolutie • referinte la viata economica in lucrari cu alte tematici (filosofice, juridice etc)

Evolutie • referinte la viata economica in lucrari cu alte tematici (filosofice, juridice etc) • lucrari cu continut prepronderent economic ale unor autori de lucrari diverse (Platon, Xenofon, Sf. Augustin) • Lucrari cu caracter economic ale unor autori cu preocupari exclusiv sau prependerent economice (Montchretien) • Curente de gandire economica pre-stiintifica (fiziocratia, mercantilismul)

Fiziocratia • Ramura productiva – agricultura (exploatarea resurselor) • Celelalte ramuri sunt neproductive (sterile)

Fiziocratia • Ramura productiva – agricultura (exploatarea resurselor) • Celelalte ramuri sunt neproductive (sterile) – transforma doar productia agricola (resursele)

Mercantilismul • Singura ramura ce creaza valoare: comertul (valoarea identificata cu diferentele de pret!)

Mercantilismul • Singura ramura ce creaza valoare: comertul (valoarea identificata cu diferentele de pret!) • Celelalte neproductive (doar transforma) • Maximizarea castigurilor baneasti = calea spre dezvoltare economica

Perioada stiintifica • • • 1776 Liberalismul Marxismul Neoliberalismul (scolile neoclasice) Neoliberalismul (modelul concurentei

Perioada stiintifica • • • 1776 Liberalismul Marxismul Neoliberalismul (scolile neoclasice) Neoliberalismul (modelul concurentei imperfect) • Dirijismul / interventionismul • alte: Noua scoala clasica, libertarianismul

Liberalismul Scolile neoclasice Modelul concurentei Imperfecte Marxismul Dirijismul

Liberalismul Scolile neoclasice Modelul concurentei Imperfecte Marxismul Dirijismul

Liberalismul • Libertatea (juridica, economica) • Proprietatea • Individualismul (deciziile: interesul personal) – majoritate

Liberalismul • Libertatea (juridica, economica) • Proprietatea • Individualismul (deciziile: interesul personal) – majoritate • Piata libera + concurenta perfecta = autoreglare (mana invizibila) • Statul minimal (nu rol economic – “laissez faire, laissez passer”; statul jandarm) • Contract social • Model natural

Liberalismul • • Dorinte (solvabile!) Cerere Pret Productie + oferta • Consumatorul “rege” –

Liberalismul • • Dorinte (solvabile!) Cerere Pret Productie + oferta • Consumatorul “rege” – primatul cererii • Indicatorul/semnalul = modificarea pretului

Liberalismul • Analize in termen de medie / valoare modala • Valoarea marfii: munca

Liberalismul • Analize in termen de medie / valoare modala • Valoarea marfii: munca (conditii medii de productie dominante)

Marxismul • • Socialismul (stiintific) K. Marx, Capitalul Esecul pietelor – eliminarea pietei libere

Marxismul • • Socialismul (stiintific) K. Marx, Capitalul Esecul pietelor – eliminarea pietei libere Colectivismul: statul decident (statul stie mai bine); proprietatea comuna, rol economic preponderent

Marxismul • Dorinte (“normale”!) - masurare • Productie + oferta • Preturi fixe (exclusiv

Marxismul • Dorinte (“normale”!) - masurare • Productie + oferta • Preturi fixe (exclusiv functie de costuri) • Primatul productie si ofertei

Marxismul • Analize in termen de medie / valoare modala • Valoarea marfii: munca

Marxismul • Analize in termen de medie / valoare modala • Valoarea marfii: munca (conditii medii de productie dominante)

Scolile neoclasice • Scoala de la Viena, Scoala de la Lausane, Scoala anglo-saxona •

Scolile neoclasice • Scoala de la Viena, Scoala de la Lausane, Scoala anglo-saxona • Modelui economic liberal (concurenta perfecta, piata libera, autoreglare, primatul cererii, preturi… • Analize marginale • Valoarea marfii = utilitate

Dirijismul • John M. Keynes • 1936, Teoria generala a folosirii mainii de lucru

Dirijismul • John M. Keynes • 1936, Teoria generala a folosirii mainii de lucru a dobanzii si a banilor • Politica New Deal (Roosvelt, SUA) • Efectul marii crize • Acceptarea modelului concuretei imperfecte (Sraffa-1926, Chamberlin si Robinson-1933)

Dirijismul • Esecul pietelor – mecanismele autoreglatoare insufuciente • Rol economic limitata al statului

Dirijismul • Esecul pietelor – mecanismele autoreglatoare insufuciente • Rol economic limitata al statului • Folosirea parghiilor pietei (cerere, oferta) • Scop - crestere economica pe termen lung fara fluctuatii violente