DEFRISAREA SI DESPADURIREA A doua sansa an II

DEFRISAREA SI DESPADURIREA A doua sansa an II prof. dr. Robert Dobrescu aprilie 2020

DEFRISAREA SI DESPADURIREA Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului. ATUNCI CAND DEFRISAREA SE FACE IN ALBIILE RAURILOR APAR ADESEA INUNDATI CATASTROFALE.

DEFRISAREA SI DESPADURIREA Înlăturare completă a pădurilor pe o anumită suprafață, prin tăierea lor, se face în scopul folosirii terenului în alte scopuri (agricultură, pășunat, construcții) sau utilizării materialul lemnos. Rata despăduririlor este ridicată mai ales la tropice, unde slaba calitate a solului a dus la practicarea defrișării pentru a face disponibile noi terenuri pentru agricultură. Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari dezechilibre în natură prin modificarea regimului de precipitații (secetă), al mișcării curenților de aer, degradarea și eroziunea solurilor, apariția de inundații, pierderea biodiversității, din cauza extincției speciilor de plante și animale și la creșterea cantității de dioxid de carbon din atmosferă cu apariția efectului de seră

DEFRISAREA Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice. Principala cauza a despaduririlor o constituie DORINTA DE CASTIG IMEDIAT. Functiile padurii in echilibrul mediului inconjurator : – pastreaza si amelioreaza calitatea mediului; – are rol de reglare a temperaturii – purifica aerul fiind sursa de oxigen si mentine umiditatea acestuia – are o functie edafica, estetica si ecologica – are rol antierozional – participa la circuitul hidrologic

CONSECINTELE DESPADURIRII ALUNECARI DE TEREN • Dispariţia speciilor de plante şi animale • Creşterea cantităţii de CO 2 şi reducerea cantităţii de OXIGEN • Aridizarea climei • Pierderea fertilităţii solului • Agravarea inundaţiilor • Colmatarea cu sedimente a râurilor piscicole pierderea unor zone

DIMENSIUNILE DESPADURIRILOR În urmă cu două milenii, suprafaţa împădurită reprezenta 56% din suprafaţa uscatului, iar astăzi, reprezintă doar 26%. Omenirea pierde anual paduri de circa 20. 000 de hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii (ceva mai mare decat Romania) Potrivit Romsilva, volumul de lemen tăiat ilegal s-a ridicat la 206. 000 de metri cubi în 2018, dintre care 31. 000 de metri cubi provenind din păduri publice

Teme 01 02 03 INDICATI 2 ASPECTE NEFAVORABILE CARE SUNT CAUZATE DE DEFRISARI SAU DESPADURIRI CE AM PUTEA FACE PENTRU A PREVENI TAIERILE ILEGALE DE ARBORI? CUM PUTEM REPARA DAUNELE ADUSE MEDIULUI PRIN DESPADURIRE?