CONFERINELE INTERALIATE I PACEA DE LA PARIS Profesor

CONFERINŢELE INTERALIATE ŞI PACEA DE LA PARIS Profesor Ioana Bugău, SAM Toma Caragiu

Legile învingătorilor n n n n Anglo-americanii şi sovieticii şi-au unit forţele pentru a hotărî viitorul lumii după înfrângerea lui Hitler. La Conferinţa de la Teheran(1943) şi la cea de la Ialta(1945) s-au întâlnit Stalin, Churchill, Roosevelt pentru a discuta regimurile politice ale ţărilor eliberate sau învinse şi trasarea frontierelor acestora. Înainte de Ialta, stalin şi Churchill au împărţit, pe un petic de hârtie, Peninsula Balcanică. România: Rusia - 90%Alţii - 10% Grecia: Marea Britanie - 90%Rusia - 10% Iugoslavia: 50% - 50% Ungaria: 50% - 50% Bulgaria: Rusia - 75%Alţii – 25%

Conferinţele de la Ialta şi Postdam Ialta: URSS anexa: n 1. 2. 3. Ţările baltice Nordul Prusiei Orientale Teritorii din Finlanda, Cehoslovacia, România n Postdam Germania a fost împărţită în patru zone de ocupaţie: americană, engleză, franceză şi rusă. Oraşul Berlin era şi el împărţit în patru zone.

Conferinţa de pace de la Paris 1946/1947 n n Au participat 26 de state şi s -au încheiat tratate cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda. (1947) În războiul antihitlerist, România a fost pe locul al patrulea ca pierderi în rândul Naţiunilor Unite, dar a fost considerată stat invins.

Bilanţul şi costurile războiului n n n 61 de ţări participante- din 1, 7 mld. oameni, trei sferturi au participat la război Dintr-un total de 110 milioane de oameni care au fost mobilizaţi în serviciul militar, mai mult de jumătate de URSS (22 -30 milioane), Germania (17 milioane), şi Statele Unite (16 milioane). Statele Unite a cheltuit aproximativ 341 miliarde $, incluzând 50 miliarde $ pentru resurse împrumutate Angliei, URSS, Chinei si altora. Cheltuielile celorlalte participante (in dolari americani ) au fost după cum urmează: Germania 272 miliarde $; URSS 192 miliarde $; Marea Britanie 120 miliarde $; Italia 94 miliarde Fostul guvernul sovietic a calculat că URSS a pierdut 30% din averea naţională, în timp ce prăzile exacte ale naziştilor în Uniunea Sovietică şi alte ţari ocupate sunt incalculabile. Totalul cheltuieli pentru Japonia a fost estimat la 562 miliarde de dolari americani.

Pierderile umane n n n URSS a pierdut cel mai mult – cel puţin 20 de miliane de civili şi personal militar omorâţi – incluzând mari numere de prizonieri ruşii deliberat înfometaţi pâna la moarte în tabere pentru prizonieri de război. Polonia a pierdut aproximativ o cincime din populaţia civilă Pierderile civililor Aliaţilor au fost 44 milioane, Axa a pierdut 11 milioane Pierderile militare din ambele tabere în Europa au numărat 19 milioane şi războiul împotriva Japoniei 6 milioane Doar Statele Unite au fost cruţaţi de pierderi însemnate cu 292131 morţi militare în batălie şi 115187 morţi militare din alte cauze. Cel mai mare număr de morţi militare şi civile au fost după cum urmează: URSS mai mult de 10 milioane militari şi 10 milioane de civili; China 3. 5 milioane şi 10 milioane; Germania 3. 5 milioane şi 3. 8 milioane; Polonia 120 mii şi 5, 3 milioane ; Japonia 1. 7 milioane şi 380 mii; Iugoslavia 300 mii şi 1, 3 milioane; România 200 mii şi 465 mii; Franţa 250 mii şi 360 mii; Imperiul Britanic 452 mii şi 60 mii; Italia 330 mii şi 80 mii; Ungaria 120 mii şi 280 mii; Cehoslovacia 10 mii şi 330 mii.

Procesul de la Nürnberg n n Procesele de la Nürnberg au fost o serie de procese celebre pentru faptul că în cadrul lor au fost inculpaţi importanţi membri ai conducerii politice, militare şi economice a Germaniei Naziste. Procesele au avut loc, între 1945 şi 1949 în oraşul Nürnberg, Germania, în Palatul de Justiţie din Nürnberg. Primul şi cel mai cunoscut dintre aceste procese a fost Procesul Principalilor Criminali de Război în faţa Tribunalului Militar Internaţional (TMI), în care au fost judecaţi 24 dintre cei mai importanţi lideri ai Germaniei naziste, capturaţi şi în contumacie. Dezbaterile proceslui s-au ţinut între 20 noiembrie 1945 şi 1 octombrie 1946. Principalii criminali de război sunt condamnaţi la moarte.

Organizaţia Naţiunilor Unite La 25 aprilie 1945, la San Francisco, s-au deschis lucrarile Conferintei Natiunilor Unite, având ca scop principal elaborarea Cartei ONU si, implicit, constituirea Organizatiei mondiale. La 26 iunie 1945, Carta ONU a fost semnata de reprezentansii celor 50 de state participante la conferinta, care au calitatea de membri fondatori ai ONU (aceeasi calitate o are si Polonia, stat care nu a participat la Conferinta de la San Francisco). n Organizatia Natiunilor Unite s-a constituit oficial în cursul aceluiasi an, la 24 octombrie, prin ratificarea Cartei ONU de catre China, Franta, Marea Britanie, SUA, URSS si de catre majoritatea semnatarilor. Din 1945, 24 octombrie reprezinta Ziua Natiunilor Unite. n Conform Cartei, ONU a reprezentat expresia hotarârii tarilor de a preveni o noua conflagratie mondiala, de a mentine pacea si securitatea internationala, de a dezvolta relatii prietenesti între state, de a realiza cooperarea pentru solutionarea problemelor economice, sociale, culturale si umanitare cu care se confrunta omenirea si de a promova si încuraja respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie. n

Bibliografie: n n n n Henry Kissinger, Diplomaţia, Bucureşti, Editura ALL, 2007. A. J. P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, Iaşi, Editura Polirom, 1999. J. B. Duroselle, Istoria relaţiilor internaţionale, Bucureşti, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, 2006. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2002. Manual de Istorie universală, Editura Humanitas, 1999. Enciclopedii, atlase de istorie universală. Internet