Al Doilea Rzboi Mondial 1939 1945 Cauze i

Al Doilea Război Mondial 1939 - 1945

Cauze şi forţe participante n n n Cauze Prevederile tratatelor de pace din Sistemul de la Versailles, încălcate aproape imediat de Germania şi Turcia. Conciliatorismul Franţei şi Angliei. Politica revizionistă a statelor învinse în primul război mondial: Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria. Dorinţa de expansiune a Germaniei, Italiei şi Japoniei. Neavând colonii şi fiind obligate la autarhie urmăreau reîmpărţirea lumii. Au încercat să se justifice promovând o ideologie ultranaţionalistă, rasistă şi antiumană, împărţind omenirea în popoare şi rase "superioare" şi "inferioare". Forţe participante 1. Axa Roma-Berlin-Tokyo, formată între 1936 -1937 (Germania, Italia, Japonia) 2. Coaliţia Naţiunilor Unite, constituită în 1941 -1942 (principalele puteri: SUA, Marea Britanie, URSS) 3. Mişcarea de rezistenţă antifascistăunităţile de partizani, organizate milităreşte, sprijinite de masele populare, au dat puternice lovituri trupelor de ocupaţie contribuind într -o măsură însemnată la înfrângerea agresorilor fascişti. n Fronturi -în Europa, Africa de Nord, Asia de Sud-Est, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific. n

Politica agresivă a statelor fasciste n n 1931 – Japonia atacă China şi ocupă Manciuria. După 1933, când Hitler a ajuns la putere, Germania a încălcat mai multe prevederi ale Tratatului de la Versailles (în 1935 a reintrodus serviciul militar obligatoriu, în 1936 a fost militarizată zona renană). 1935 -1936 - Italia a invadat Etiopia, iar în 1939 a ocupat Albania. 1938 – Germania anexează Austria şi regiunea sudetă, iar anul următor a ocupat Boemia şi Moravia. Apoi a cerut Poloniei oraşul liber Gdansk (Danzig) şi "coridorul polonez" pentru a avea legătură terestră directă cu Prusia Orientală. Polonia a respins pretenţiile Germaniei. Pe 1 sept. 1939 este atacată, începând al doilea război mondial. n n n Alianţe politico-militare Oct. 1936, Hitler şi Mussolini au creat Axa Roma-Berlin. Nov. 1936, Germania şi Japonia au semnat Pactul anticomintern la care s-a alăturat Italia în 1937. Aug. 1939, Germania şi URSS au încheiat un "pact de neagresiune" numit şi Pactul Ribbentrop Molotov. Tratatul era însoţit de un Protocol adiţional secret care stabilea sferele de influenţă ale celor două puteri în Europa de Est. Consecinţa a fost dispariţia de pe harta Europei a Poloniei, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei. În baza tratatului României i-au fost luate, în 28 iunie 1940, nordul Bucovinei şi Basarabia. Pactul a grăbit declanşarea războiului, încurajând Germania să dezlănţuie agresiunea asupra Poloniei.

România în anul 1940 n n n 28 iunie 1940, în urma unui ultimatum, trupele ruseşti ocupau nordul Bucovinei şi Basarabia. Abuziv, au ocupat şi ţinutul Herţa. La 30 august, prin Dictatul de la Viena, Germania şi Italia impun României cedarea către Ungaria a nord-vestului Transilvaniei. Pe 7 septembrie, retrocedează Bulgariei Cadrilaterul. România pierdea 33, 8% din suprafaţa ţării şi 33, 3% din populaţie. Pierderile teritoriale au însemnat sfârşitu regimului autoritar al lui Carol al IIlea şi începutul guvernării antonesciene. România aderă la Pactul Tripartit, primeşte pe teritoriul său forţe militare germane, este subordonată economic intereselor Germaniei. Se iau măsuri împotriva evreilor şi a foştilor adversari (26 -27 nov. au fost asasinaţi 66 deţinuţi politici la Jilava, ţărănistul Virgil Madgearu- în pădurea Snagov, marele istoric Nicolae Iorgaîn comuna Strejnic).

Conducătorii Axei Benito Mussolini (Italia) Adolf Hitler (Germania)

Desfăşurarea războiului n n n n Anul 1939 1 sept. Germania a atacat Polonia. Ocupată de germani şi sovietici, a dispărut ca stat. Deşi Franţa şi Anglia au declarat război Germaniei, nu au desfăşurat operaţiuni militare (“războiul ciudat“) Anul 1940 ("războiul fulger") Aprilie- Germania cucereşte Danemarca şi Norvegia Mai- sunt ocupate Belgia, Olanda, Luxemburg 22 iunie- capitulează Franţa. 2/3 din teritoriu este ocupat. În sud se crează "zona liberă" cu capitala la Vichy. Aug/oct- bătălia Angliei. Aviaţia hitleristă a fost înfrântă. Germania a trebuit să renunţe la debarcarea în Anglia. A fost prima cotitură a războiului. Sufletul rezistenţei a fost Winston Churchill.

Războiul devine mondial n Anul 1941 n 22 iunie, Hitler începe atacul împotriva URSS cu scopul de a înlătura regimul comunist şi de a-şi însuşi petrolul şi cerealele ruseşti. România a participat din dorinţa de a-şi recupera teritoriile răpite în 1940. Rusia a fost atacată cu 4. 900 avioane, 3. 500 tancuri şi circa 5 milioane soldaţi. Este cucerit vestul Rusiei, dar, în decembrie, ofensiva germană este oprită la Moscova şi Leningrad. Războiul fulger a suferit un eşec, iar mitul invincibilităţii armatei germane s-a spulberat. 7 decembrie, Japonia atacă cu 350 de avioane flota americană de la Pearl Harbour. Au fost distruse 8 cuirasate, 3 crucişătoare, 150 avioane şi au murit 2. 334 oameni. SUA au intrat în război, iar conflictul s-a generalizat. n n

n n n 1942/1943 - Anii de cotitură Iun. 1942, victoria americană la Midway, cea mai mare bătălie aeronavală din istorie. Este oprită ofensiva japoneză în Pacific. Octombrie, englezii obţin victoria de la El Alamein (nordul Africii). Este înlesnită debarcarea Aliaţilor în Maroc şi Algeria, apoi, în anul următor, în Sicilia şi Italia. Mussolini a fost înlăturat, iar Italia a întors armele împotriva Germaniei. Noiembrie, japonezii care ameninţau Australia sunt înfrânţi la Guadalcanal. Sept. 1942 -feb. 1943, la Stalingrad a fost cea mai mare bătălie din istoria războiului. Germanii au pierdut un număr foarte mare de soldaţi, iar 300. 000 au căzut prizonieri. S-a pus capăt ofensivei germane. A început ofensiva rusă spre vest. Iulie-august 1943, victoria Armatei Roşii la Kursk, cea mai mare bătălie de tancuri din istorie.

Victoria Naţiunilor Unite (1944 -1945) n În Europa n 1944, Armata Roşie eliberează teritoriul sovietic şi înaintează spre Germania. 6 iunie, se deschide al doilea front în Europa prin debarcarea din Normandia. 30 aprilie 1945, Hitler se sinucide, iar Germania capitulează, 9 mai devenind "Ziua Victoriei". n n n În Asia n Japonezii folosesc piloţii sinucigaşi (kamikaze) împotriva flotei americane din Pacific. 6 şi 9 august 1945, două bombe atomice distrug oraşele Hiroshima şi Nagasaki. 2 septembrie, Japonia semnează capitularea, moment ce marchează sfârşitul celui de-al doilea război mondial. n n n n Contribuţia României 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei, act ce a dus la scurtarea războiului. Rezistenţa germană din sud-estul Europei -a prăbuşit, Germania este lipsită de petrolul românesc, iar sovieticii au posibilitatea de a înainta mai rapid spre vest. România a dus lupte grele pentru eliberare nord-vestului ţării de sub ocupaţia horthystă şi a contribuit la zdrobirea hitleriştilor din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria. A participat cu un efectiv de 540. 000 oameni, străbătând peste 1. 700 km, de la M. Neagră până aproape de Praga. Efortul economic a fost de peste 1 miliard dolari. A eliberat 3. 831 localităţi, dintre care 31 oraşe, jertfa de sânge fiind de 170. 000 oameni - morţi, răniţi, dispăruţi.

Bilanţul războiului n n n n Durata – 6 ani (2. 191 zile) Au participat 72 de ţări, iar operaţiile militare s-au desfăşurat pe teritoriul a 40 de state (80% din populaţia globului = 1, 7 miliarde de oameni) Au fost mobilizaţi 110 milioane de oameni Pierderi umane: peste 50 milioane morţi, peste 3 milioane dispăruţi, peste 35 milioane de răniţi şi mutilaţi Fasciştii au exterminat milioane de oameni (evrei, slavi, ţigani) în ţările ocupate din Asia şi Europa. În lagăre (Auschwitz, Dachau, Maidanek, Treblinka) cele mai multe victime ale "holocaustului" au fost evreii (6 milioane) În uzinele germane au muncit 7 milioane de muncitori de toate naţionalităţile şi 1, 5 milioane de prizonieri de război Pierderi materiale: 930 miliarde dolari cheltuieli militare, 1. 500 miliarde dolari pagube, ţări pustiite, mii de oraşe ruinate, sute de mii de comune şi sate rase de pe suprafaţa pământului, fabrici, uzine, milioane de monumente şi lucrări de artă, edificii culturale şi locuinţe distruse.

Conferinţele interaliate n n 1943/Teheran (URSS, SUA, Anglia), s-a hotărât debarcarea în Franţa şi ajutorul pentru rezistenţa iugoslavă. 1944/Moscova, printr-un Acord al procentajelor, Stalin şi Churchill împart Europa de Est şi Sud-Est în sfere de influenţă. Februarie 1945/Ialta (în imagine), W. Churchill, F. D. Roosevelt şi I. V. Stalin au dezbătut cooperarea militară, organizarea lumii postbelice, condiţiile capitulării şi modul de administrare a teritoriului german, împărţirea Europei în ţări libere (în apus) şi ţări supuse influenţei sovietice şi comunismului (în centru şi est). Iulie-august 1945/Potsdam, s-a decis împărţirea Germaniei şi a oraşului Berlin în 4 zone de ocupaţie (americană, engleză, franceză şi rusă).

n Zonele de ocupaţie americană, engleză, franceză şi rusă în Germania şi oraşul Berlin

Conferinţa de pace de la Paris n n n S-a desfăşurat între 29 iulie - 15 oct. 1946. Au participat 26 de state. 1 o feb. 1947, s-au semnat tratatele de pace între puterile aliate şi Italia, România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda. Tratatul cu România anula Dictatul de la Viena. S-a stabilit pedepsirea criminalilor de război. În acest scop s-a constituit un tribunal militar internaţional în oraşul Nürnberg. Procesul a dezvăluit crimele monstruoase ale nazismului. Relaţiile între Germania, Anglia şi SUA au fost restabilite în 1951, iar între Germania şi URSS în 1955. Japonia şi URSS au restabilit relaţiile diplomatice în 1956. Organizaţia Naţiunilor Unite n Iniţiativa constituirii ONU au avut-o marile puteri învingătoare: URSS, SUA, Anglia, China, Franţa. n Carta ONU s-a semnat pe 26 iunie 1945 la San Francisco. n Scopul: -menţinerea păcii şi securităţii internaţionale -dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni -colaborarea internaţională în domeniul economic, social, cultural, ştiinţific -respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie * Aproape toate statele lumii sunt membre ONU. n

Învăţămintele războiului n n n Victoria împotriva fascismului a înlăturat planurile statelor agresoare de a cuceri şi înrobi lumea întreagă. Lupta Coaliţiei antifasciste a demonstrat că popoarele unite îşi pot apăra libertatea şi independenţa, că pot impune pacea şi securitatea în lume. Uriaşa jertfă umană şi ororile războiului constituie un avertisment şi un îndemn la respectarea valorilor democraţiei, păcii şi libertăţii. n Pledoarie pentru pace "Nu este suficient să vorbeşti despre pace; trebuie să crezi în ea. Şi nu este suficient să crezi în ea; trebuie să faci eforturi pentru a o obţine". (Eleanor Roosevelt) "Pacea nu poate veni din dorinţa de pace, ci de la suprimarea instinctelor de război“. (Nicolae Iorga)

Realizat de Prof. Murgu Eugenia-Angela n Şcoala cu clasele I-VIII Ostra/Suceava n 12 aprilie 2010 n Bibliografie: - S. Oane/M. Ochescu – Istorie, Manuale pentru clasele a VII-a şi a VIII-a - D. Almaş/I. Nicoară/Al. Vianu – Istoria universală modernă şi contemporană, Manual pentru clasa a VI-a, 1996 - M. Stan/C. Vornicu – Istorie, Manual preparator pentru clasele 5 -8 - C. Mureşan/V. Vesa/V. Cristian – Istoria universală modernă şi contemporană, Manual pentru clasa a X-a, 1995 - Gh. Tanasă – Metodica predării-învăţării istoriei în şcoală, 1996 - Enciclopedia Wikipedia n