Comisia Metodic tiine Disciplina Educaie tehnologic i aplicaii

Comisia Metodică, , Științe” Disciplina Educație tehnologică și aplicații practice 18 Decembrie 2017 Școala Gimnazială , , Grigore Moisil” Galați Material realizat de: Prof. Marcela Velea

Referat , , Calculatorul- mijloc de învățământ pentru orele de Educație tehnologică și aplicații practice 18 decembrie 2017

Calculatorul -metode didactice în care se poate integra Cât de necesar este computerul în școala de astăzi Utilizarea softului educațional în instruirea copiilor cu C. E. S.

Calculatorul – mijloc de învăţămant pentru orele de educaţie tehnologică și aplicații practice • • Procesul educaţional atât de complex, devine scena a trei actori: PROFESORUL, ELEVUL ŞI CALCULATORUL, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Profesorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de cunoştinţe. Elevul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani. Învăţarea centrată pe elev devine baza instruirii asistate de calculator; Calculatorul preia, multe dintre funcţiile şi sarcinile care, prin tradiţie, aparţineau profesorului. Calculatorul devine un mijloc de intervenţie directă în organizarea situaţiilor de învăţare, preluând o serie de sarcini legate de organizarea activităţilorde repetiţie, de exersare, de evaluare

Metode didactice în care se poate integra calculatorul şi teme care permit abordarea prin aceste metode. Calculatorul poate fi folosit atât în procesul de predare-învăţare cât şi în cel de evaluare, implicit în cadrul tuturor metodelor didactice: • - în metodele de comunicare: explicaţia, descrierea ; • - învăţarea prin descoperire ; • - problematizarea ; • - modelarea ; • - studiul de caz ; • - metoda eleborării proiectelor ; • - Pentru evaluare se pot crea diverse teste care să fie atractive pentru elevi şi care să sesizeze imediat răspunsurile greşite.

Avantaje şi dezavantaje în utilizarea calculatorului ca mijloc de învăţământ • • • stimularea capacităţii de învăţare inovatoare adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă; consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică; întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare; stimularea gândirii logice şi a imaginaţieie; dezvoltarea culturii vizuale; formarea deprinderilor practice utile; asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie de secvanţa anterioară; -facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele; determină o atitudiner pozitivă a elevilor faţă de educaţia tehnologică; - • • elevul poate parcurge materialul avut la dispoziţie în ritmul propriu şi nu mai este nevoie să reţină cantităţi uriaşe de informaţii; posibilitatea de a dirija învăţarea unui număr mare de elevi; Mari posibilităţi de transmitere de noi conţinuturi Tratarea interdisciplinară a conţinuturilor Interactivitate intensă Implicarea elevilor în rezolvarea unor probleme complexe Permite simularea unor procese sau fenomene naturale Se oferă feed-back imediat – sunt oferite rezultatele şi progresele imediat obţinute, semnalează erorile ivite, facilitează corectarea greşelilor

Dezavantaje • • • necesită un volum mare de muncă şi mult timp pentru elaborarea lecţiilor de către profesor; uneori împiedică elevul să-şi dezvolte capacităţile creatoare; poate produce afecţiuni fizice şi psihice ale organismului; Componenta hardware este foarte costisitoare; Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi întotdeauna testată înainte de achiziţionare; Insuficienta instruire a resursei umane, fie profesori, fie elevi; Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de timp suficient instruirii asistate de calculator; Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa discuţiilor, capacitatea de a argumenta un subiect, se reduce capacitatea de exprimare verbală; Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi; relaţiile sociale şi umane sunt diminuate; Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire; dacă se au în vedere stilurile de învăţare, cei cu stil practic preferă această metodă;

Cât de necesar este computerul în şcoala de astăzi? • • • Deoarece cantitatea de informaţie pe care trebuie să o acumuleze în şcoală a crescut semnificativ în ultimii ani (şi este în creştere), elevul din ziua de azi se orientează către utilizarea computerului ca un mijloc de informare şi de asistare în procesul de învăţare. Surse de informaţie precum Internetul şi programele educaţionale sunt din ce în ce mai folositoare, numărul de utilizatori ai Internet-ului şi solicităriile pentru soft educaţional aflându-se în ascensiune. Întrucât elevul este în centrul instruirii, metoda aleasă de fiecare profesor trebuie să se axeze mai mult pe interesele celui care învaţă, sau cel puţin să realizeze un echilibru între stilul individual de învăţare şi logica disciplinei. Elevul trebuie să fie conştient de bagajul de informaţii pe care îl are şi să-şi îmbunătăţească capacitatea de a învăţa singur. IAC vine în ajutorul celor carora le lipsesc sau au deprinderi autodidacte scăzute.

• • Principiile didactice care se aplică foarte bine în instruirea cu ajutorul calculatorului sunt principiul intuiţiei şi principiul legării teoriei de practică (mai ales pentru cei pragmatici) deşi unele programe pun mai mult aspectul pe teorie (de exemplu, softurile pentru matematică) ceea ce este natural în cadrul materiei pe care o prezintă. Softurile educaţionale oferă un suport motivaţional pentru elev, îl ajută să-şi găsească ariile de cunoaştere în care excelează. Pentru ca învăţarea să fie eficientă, trebuie să ne preocupe un aspect foarte important în dezvoltarea intelectuală a elevului: atenţia. Se va vedea un dinamism crescut în sfera soft-ului educaţional şi a tehnicilor de predare folosind calculatorul. Probabil că majoritatea şcoliilor vor beneficia de echipamentul şi resursele necesare pentru învăţare cu ajutorul computerului. Unele instiţutii vor fi mai dotate decat altele sau nu vor avea un soft foarte bun (până la urmă, soft-urile bune au şi un preţ piperat). Putem fi siguri însă că tehnologia nu va da înapoi şi nici metodele de predare, şi, deşi nu ştim exact ce va fi în viitor, cererea de programe de tip e. Learning şi de soft educaţional va creşte.

Utilizarea softului educaţional în instruirea copiilor cu C. E. S. • • • În învăţământul cu cerinţe educative speciale, utilizarea calculatorului şi a softului educaţional se face în funcţie de posibilităţile de învăţare a fiecărui copil, de interesul pe care acesta îl are pentru munca la calculator şi nu în ultimul rând, se ţine cont de vârsta pe care o are copilul cu ces. Softurile alese în procesul de instruire/învăţare urmăresc atingerea unor obiective clare şi sunt stabilite de către cadrul didactic cu care lucrează, pe înţelesul copilului şi având în vedere un anumit interval de timp. Atât preşcolarii, cât şi elevii trebuie să facă faţă unor informaţii diverse şi uneori abundente, ceea ce poate conduce la o atitudine de refuz din partea acestora de a participa la activităţi, sau mai mult din cauza supraîncărcării transmiterii cunoştinţelor, să apară înţelegeri greşite, confuzii sau chiar epuizare fizică şi motivaţională. Softurile educaţionale se pot folosi cu succes în activităţile corectiv-recuperatorii desfăşurate cu copiii. Astfel CD-uri cu poveşti româneşti şi jocuri interactive, jocurile Piti. Clic pentru preşcolari şi Dublu. Clic pentru elevii din clasele I-IV, jocurile logice folosind personaje din poveste, Cifrele, Literele, Animalele(domestice şi sălbatice), Logopedics, și softurile educaționale pentru clasele 5 -8.

• • Utilizând soft-urile educaţionale ca măsură de recompensă a implicării active a copiilor în sarcina dată pe parcursul unui interval de timp, aceştia pot fi mai uşor dirijaţi spre comportamente dezirabile, decât dacă aş fi cerut acelaşi lucru prin metode tradiţionale. Bineînţeles că utilizarea excesivă a calculatorului poate creea o oarecare dependenţă, motiv pentru care folosirea softului educaţional se va face sub supraveghere strictă şi doar pe anumite segmente ale activităţilor desfăşurate cu copiii. În concluzie, folosirea softului educaţional în activităţile cu copiii nu trebuie să fie considerat un moft ci mai degrabă o modalitate atractivă de predare, modernă şi în conformitate cu „societatea informaţională” în care trăim. În societatea de azi rolul ŞCOLII dar şi al PROFESORULUI s-au schimbat şi se schimbă mereu. PROFESORUL nu mai este văzut ca o sursă de informaţii care „ştie tot şi poate tot” ci ca un intelectual cu roluri şi funcţii în permanentă schimbare: facilitator al învăţării, un confident al copilului, un model, un mentor, un evaluator, un manager şi multe altele, pe care acesta trebuie să le ocupe şi să dea dovadă de eficienţă maximă. Lucrând cu alţii înseamnă să lucreze cu cunoaşterea, cu tehnologia, cu informaţia dar mai ales cu şi în cadrul societăţii.