COMISIA METODIC BECENI COMAN DUMITRA BORICEANU EUSTATIA RAPCIUC

COMISIA METODICĂ BECENI: COMAN DUMITRA , BORICEANU EUSTATIA , RAPCIUC MARIANA , LEU CĂTĂLINA , JALBĂ GABI CARMEN, ROBE GEORGETA, STEMATE VIORICA PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA: mare TEMA ANUALǍ DE STUDIU: “Cum este, a fost și va fi aici pe pământ? ” TEMA PROIECTULUI: “Din lumea celor care nu cuvântă” SUBTEMA: “În ogradă, la bunici” TEMA ACTIVITĂŢII: “Povestea unui ciobănaş” FORMA DE REALIZARE: activitate integrată TIPUL DE ACTIVITATE: mixtă

COMPONENŢA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: ADP + ALA + ADE ADP - Î. D. - „Aş vrea să întreb despre. . . ” ALA: Joc de rol - “De-a cofetarii” Construcţii - „Stâna, adăpostul oilor” Joc de mişcare - , , Lupul şi oile”; dans popular - “Ciobănaşii dansează” ADE: DLC - Educarea limbajului – povestea educatoarei: , , Fluierul fermecat”, de Victor Eftimiu DOS – Activitate practică: - lipire - “Scenă din poveste”, lucrare colectivă Tranziţii - Elemente de muzică şi mişcare: “Povestea unui ciobănaş”, „Mergem, mergem pe cărare/ Ne întâlnim cu. . . în cale”, “Ciobănaşii dansează”, „Mergem ca şi ciobănaşii”. SCOPUL ACTIVITĂŢII: dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral, a capacităţii de exprimare a stărilor sufleteşti prin muzică, joc, mişcare şi prin exersarea unor deprinderi practicegospodăreşti. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O 1: -să coopereze pentru realizarea unei lucrări colective, combinând materialele puse la dispoziţie, liber şi creativ; O 2: să identifice materialele de lucru, motivând selectarea lor în realizarea temei; O 3: să urmărească linia unei poveşti, reacţionând pozitiv la conţinutul şi mesajul povestirii şi dovedind un comportament adecvat momentului; O 4: să motiveze preferinţa pentru un personaj/obiect sau altul, exprimându-se coerent şi expresiv, corect din punct de vedere gramatical; O 5: să utilizeze corect materialele şi instrumentele de lucru, individual sau în grup; O 6: să aprecieze unele comportamente şi atitudini ale personajelor, colegilor sau personale în raport cu norme prestabilite şi cunoscute; O 7: să exprime prin cuvinte, gestică, mişcări, muzică starea sufletească.

METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, povestirea, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul, metoda ”Ghemul”, munca independentă. MATERIALE DIDACTICE: ACTIVITĂŢILE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ: calendarul naturii, jetoane, trăistuţa cu surprize, fluier, calculator, cd. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE: trăistuţa cu surprize, scrisori, machete, scobitori, stuf, crenguţe, paie, fân, beţişoare, scândurele, pietricele, siluete animale, aluat, brânză, ouă, zahăr, planşete, tavă, bonete, calculator, cântecele. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE: trăistuţa cu surprize, fluier, calculator, cd , prezentare ppt cu imaginile poveştii, imagini din poveste, ghem, lipici, animale-şablon, fire tăiate, panou. EVALUAREA ACTIVITĂȚII: fluiere, plăcințele. DURATA: 1 ZI (4 ORE)

SCENARIUL ZILEI: ÎNT LNIREA DE DIMINEAŢĂ: SALUTUL: „Bună dimineaţa, voinici, / Mă bucur că sunteţi aici!” (Copiii, aşezaţi în cerc, salută musafirii, apoi se salută între ei, prietenos, cu diferite formule de salut). Se stabileşte copilul care va fi de serviciu. Acesta trece la „catalogul ilustrat” şi face prezenţa. Anunţă absenţii zilei (dacă sunt). ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI: Aşezaţi pe scăunele, în cerc, copiii participă la întâlnire. Prezint, sub formă de poveste, întâlnirea cu nenea Ion, ciobanul de la noi din sat. (Acesta a invitat toată grupa să vadă ce face el la stână, cum se joacă mieluşeii, . . . şi a spus că le va trimite căteva daruri). Anunţ tema întâlnirii: “Aş vrea să întreb despre. . . ”. Copiii vor exemplifica prin scurte enunţuri ce ar dori să cunoască din activitatea ciobanului. Îi voi ajuta să formuleze cât mai multe întrebări şi chiar să răspundă unul altuia. Calendarul naturii va fi completat pornind de la ideea că-l ajutăm pe cioban să afle cum e vremea şi dacă poate ieşi cu oiţele la iarbă. ACTIVITATEA DE GRUP: Audiţie - “Povestea unui ciobănaş”, Copiii ascultă cântecul şi, în acelaşi timp, pot executa unele mişcări, bătăi din palme, însoţindu-le cu o expresie a feţei corespunzătoare. NOUTATEA ZILEI: Prezint darurile primite de la cioban: trăistuţa şi fluierul, elemente de bază în meseria lui. MESAJUL ZILEI: “Cine-i harnic, câştigă!” (Ciobănaşul câştigă brânză, carne, lână, bani, copiii şcolari obţin note mari, . . . ; chiar şi ei pot primi dreptul de a cânta din fluier, o recompensă). Tranziţii - Elemente de mişcare: „Mergem ca şi ciobănaşii” (imită cântatul din fluier, fredonând refrenul de la audiţie).

Se aduc în clasă darurile: macheta pentru stână şi produsele pentru cofetărie. Fiecare dar are un bileţel. În bileţelul de la stână, ciobanul îi învaţă cum să construiască, iar cel de la produsele pentru jocul de rol reprezintă reţeta pentru plăcintă. După ce au fost observate materialele şi citite bileţelele, copiii se indreaptă către centrele la care doresc să lucreze. ALA: La centrul Joc de rol - “De-a cofetarii” copiii vor învăţa să pregătească plăcinţele cu brânză. Din aluat vor modela foi de plăcintă, de diferite forme, vor pune în mijloc umplutura, amestec din brânză, ouă şi zahăr, vor lipi marginile si le vor aşeza în tavă. Comportamente urmărite: - să stabilească roluri şi reguli; - să cunoască/respecte reguli de igienă care se aplică într-o cofetărie; - să pregătească plăcinţele (modelarea aluatului, realizarea umpluturii, aşezarea în tavă), interacţionând cu partenerii de joc; - să facă ordine la sfârşitul jocului. La Construcţii - vor realiza „Stâna, adăpostul oilor”, utilizând materiale naturale şi reciclabile (stuf, crenguţe, paie, fân, beţişoare, scândurele, pietricele), prin tehnici combinate. Comportamente urmărite: - să construiască adăpostul oilor, utilizând diferite tehnici (prin alăturare, îmbinare, suprapunere, combinări de tehnici); - să denumească materialele şi modul de lucru cu acestea, motivând selectarea lor în realizarea temei; - să coopereze pentru realizarea unei lucrări colective, combinând materialele puse la dispoziţie. Tranziţii / rutine: „Mergem, mergem pe cărare/ Ne întâlnim cu. . . în cale” (imitarea unui animal); pregătirea pentru masă; gustarea.

ADE: DLC - Educarea limbajului – povestea educatoarei: , , Fluierul fermecat”, de Victor Eftimiu După terminarea mesei, revenim la discuţia despre produsele obţinute la centre şi le prezint povestea, folosind ca și suport vizual imagini așezate într-o prezentare PPT. Fixarea conţinutului se realizează prin jocul “Spune mai departe!”(repovestire). Se poartă discuţii despre personaje, acţiune și morala poveştii prin metoda “Ghemul”. Fluierul va constitui elementul de joc care apreciază răspunsurile. DOS – Activitate practică: - lipire - “Scenă din poveste”, lucrare colectivă Copiii vor lipi materiale reciclabile (fire de lână, bumbac, aţe. . . , de diferite culori) pe materialele suport primite: cartonaşe sub formă de oiţe, miei, cătei, berbec, ciobănaş. În final toate aceste elemente vor fi aşezate intr-un tablou pentru a reda o “Scenă din poveste”. Jocul de mişcare , , Lupul şi oile” Comportamente urmărite: - să respecte regulile jocului; - să participe efectiv şi afectiv la joc; - să dea dovadă de spirit de competiţie şi fair-play. Jocul se desfăşoară cu întreaga grupă de copii. Copilul cu rol de lup „va dormi” intr-o parte a clasei, iar ceilalţi, oile, vor sta in partea opusă, la stână. Ciobănaşul, aşezat la mijlocul distanţei va cânta din fluier pentru a da semnalul ca oiţele să meargă la păscut. Lupul va prinde oiţa care s-a apropiat cel mai mult de el, celelalte vor fugi la stână. Astfel va începe un nou joc, în rolul lupului fiind copilul prins. Finalitatea zilei: expoziţie cu produsele obţinute - “Scenă din poveste”, „Stâna, adăpostul oilor”, prăjiturile. . . Copiii şi musafirii degustă plăcinţele cu brânză. Se desfăşoară dansul “Ciobănaşii dansează”.

ETAPELE ACTIVITĂŢII CONTINUTUL ACTIVITĂŢII 1. MOMENT ORGANIZATORIC 10 minute Aerisirea sălii de grupă, aranjarea materialelor didactice în ordinea folosirii, aşezarea mobilierului. Intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă. Executarea unor elemente de mişcare. 2. CAPTAREA ATENŢIEI 20 minute O 7 10 min. Întâlnirea de dimineaţă: Salutul: „Bună dimineaţa, voinici, / Mă bucur că sunteţi aici!”. Anunţă absenţii zilei (dacă sunt). Împărtăşirea cu ceilalţi: tema întâlnirii: “Aş vrea să întreb despre. . . ” Calendarul naturii Activitatea de grup: Audiţie - “Povestea unui ciobănaş” Noutatea zilei: Prezint darurile primite de la cioban: trăistuţa şi fluierul, elemente de bază în meseria lui. Se deschide trăistuţa cu surprize; se denumesc celelalte obiecte primite: un ghem de lână, fire colorate, şabloanele pentru activitatea practică, ciorăpei de lână, un CD. Mesajul zilei: “Cine-i harnic, câştigă!” Tranziţii - Elemente de mişcare: „Mergem ca şi ciobănaşii” 3. ANUNŢAREA OBIECTIVELOR 5 minute O 7 Se solicită păreri în ceea ce priveşte includerea acelor daruri în activitatea şi jocul lor. Se hotărăşte ca pe şabloane să se lipească firele de lână şi cele tăiate mărunt, pentru a realiza un tablou. După introducerea CD-ului în calculator, copiii află că vor asculta/vedea o poveste, Fluierul fermecat, scrisă de Victor Eftimiu. STRATEGII DIDACTICE EVALUARE -conversaţia -surpriza -observarea comportamentului -conversaţia -observarea sistematică a comportamentului şi interesului pentru activitate.

4. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII 40 minute ALA-30 min. O 1, O 2, O 5 5 min. Pov. text-10 min. O 3, O 7 Jocuri şi activităţi alese: Joc de rol - “De-a cofetarii” Copiii vor modela foi de plăcintă, de diferite forme, vor pune în mijloc umplutura, vor lipi marginile si le vor aşeza în tavă. Construcţii - „Stâna, adăpostul oilor” Prin tehnici combinate, vor construi adăpostul oilor. Tranziţii / rutine: „Mergem, mergem pe cărare/ Ne întâlnim cu. . . în cale” (imitarea unui animal); pregătirea pentru masă; gustarea. Dirijarea învăţării Povestirea textului Voi trece la povestirea pe fragmente a textului, concomitent cu afişarea imaginilor din prezentare. Explic copiilor cuvintele noi, pe care ei nu le înţeleg. Voi reda conţinutul povestirii cât mai expresiv, cu mimica şi gestica adecvată, pronunţie clară, corectă, pauze logice şi gramaticale. Voi urmări succesiunea momentelor principale: 1. Tudorel, ciobanul satului, primeşte de la vrăjitorul cel bun un fluier fermecat. 2. Fluierul fermecat i-a scăpat turma de lupi, pentru că era vrăjit ca oricine îl auzea să danseze. 3. Deoarece a refuzat să i-l dea, împăratul i-a luat fluierul şi l-a aruncat pe Tudorel în beci. 4. Când au venit duşmanii la luptă împăratul a cântat din fluier, dar nu s-a înfăptuit vraja. 5. Tudorel a fost scos din beci pentru a cânta din fluier şi a alunga duşmanii. conv. , expl. , -produsele activităţilor ex. , munca indep. -conversaţia -observarea -explicaţia comportamentului -povestirea nonverbal

5. OBŢINEREA PERFORMANŢEI 5 minute O 3, O 4 Fixarea conţinutului prin jocul „Spune mai departe!” Solicit să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în timpul jocului. Copiii vor reda ideile principale din povestire cu ajutorul imaginilor şi al întrebărilor. Urmăresc exprimarea în propoziţii şi fraze, pronunţia, intonaţia, mimica. -conversatia -jocul „Spune mai departe!” -exerciţiul deplasarea, aplauze 6. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI 25 minute O 1, O 2, , O 5, O 6 Tranzitii - Elemente de muzica/mişcare Exerciţii pentru încălzirea mâinilor Se execută căteva mişcări sugerate de text: “cântăm din fluier” , „dansăm şi pocnim din degete”, „suntem ciobani şi mulgem oile”, „rupem iarbă pentru mieluşei”. Intuirea materialelor Se aduc coşuleţele cu materiale, şabloanele şi se poartă o scurtă conversaţie despre darurile primite de la nenea Ion (ce reprezintă, din ce sunt făcute, ce culori au. . . ) Reactualizarea cunoştinţelor Reactualizez cunoştinţele referitoare la tehnica de lucru, utilizarea lipiciului, aşezarea firelor pe toată suprafaţa şablonului. Executarea lucrărilor Copiii vor lucra individual. Fiecare va avea de lipit pe suprafaţa dată fire tăiate. Cei care au nevoie vor primi lămuriri, sugestii sau ajutor. Se corectează poziţia corpului la masă, a mâinilor, degetelor în utilizarea instrumentelor de lucru. Analiza lucrărilor Cu ajutorul fluierului voi alege o lucrare reusită si o analizez. Criteriile de analiza vor fi : -folosirea corectă a materialelor: lipiciul bine întins, firele uniform puse pe toată suprafaţa; - culorile folosite; -acuratetea lucrării; -terminarea lucrării. -exercitiul, jocul - conversatia -exerciţiul -ghicirea, deplasarea, aplauze explicaţia coversaţia demonstraţia Conversaţia Exerciţiul munca independentă -conversaţia -explicaţia -deplasarea, aplauze -problematiz. -evaluarea orală, -analizarea răspunsurilor date, a interpretării -analizarea răspunsurilor date Observarea comportamentului copiilor in timpul lucrului individual Îndeplinirea sarcinilor -selectarea/ interpretarea lucrărilor realizate pentru a fi aşezate pe panou. -produsul activităţii: lucrările individuale /lucrarea colectivă

Lucrările vor fi aşezate pe un panou, care a fost pregătit anterior, pentru a realiza lucrarea colectivă “Scenă din poveste”. Se desfăşoară jocul de mişcare , , Lupul şi oile”. Jocul se desfăşoară cu întreaga grupă de copii. Copilul cu rol de lup „va dormi” intr-o parte a clasei, iar ceilalţi, oile, vor sta in partea opusă, la stână. Ciobănaşul, aşezat la mijlocul distanţei va cânta din fluier pentru a da semnalul ca oiţele să meargă la păscut. Lupul va prinde oiţa care s-a apropiat cel mai mult de el, celelalte vor fugi la stână. Astfel va începe un nou joc, în rolul lupului fiind copilul prins. Cu ajutorul ghemului primit de la cioban se poartă 7. FIXAREA discuţii despre personaje, acţiune și morala poveştii: CUNOŞTINŢELOR -Tudorel avea prieteni? 15 minute -De ce oamenii din sat îl iubeau? O 4, O 6, O 7 -De ce credeţi că fluierul nu a fost fermecat şi la împărat? -Cum s-a purtat împăratul? -Voi ce ati fi făcut dacă ati fi fost împăraţi? -Credeţi că Tudorel a rămas în locul împăratului? -Ar fi meritat? De ce? -V-ar plăcea ca povestea să se termine altfel? Ghemul se deşiră de la un copil la altul până când se răspunde la toate întrebările. Se realizează pânza prieteniei. Observarea comport. -jocul (respect. regulilor, -conversaţia spiritului de competiţie -exerciţiul şi fair-play) -deplasarea; -semnale sonore din fluier. Aprecierea / Metoda interpretarea / corectarea „Ghemul” răspunsurilor date de -conversaţia copii. -problematiz. -jocul

8. INCHEIEREA ACTIVITATII O 7 15 min. 10 min. Se analizează lucrarea colectivă pentru identificarea momentului din poveste surprins. Fluierul va constitui elementul de joc care apreciază răspunsurile. Se reaminteşte şi se discută despre mesajul zilei “Cine-i harnic, câştigă!”, timp în care se observă tot ce au lucrat copiii pe parcursul zilei. Copiii sunt apreciaţi pentru expoziţia cu produsele obţinute - “Scenă din poveste”, „Stâna, adăpostul oilor”, tava cu plăcinte. . . Se scoate în evidenţă ce au câştigat copiii: au învăţat să construiască o stână, să lucreze împreună un tablou, multe lucruri despre activitatea ciobănaşilor, de la darurile primite, dar şi din poveste, cum şi din ce se face o plăcintă. Activitatea se încheie cu “Ciobănaşii dansează”. Copiii primesc în dar fluierașe şi degustă plăcinta. -jocul conversaţi a Aprecierea / interpretarea / corectarea răspunsurilor date de copii. Aprecieri colective si individuale asupra modului in care copiii au participat la activitate. acordare stimulente. -elemente de mişcare,

FLUIERUL FERMECAT VICTOR EFTIMIU

Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori. Prin isteţimea lui scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile satului din ghearele unor lupi şi, de aceea, oamenii din sat îl iubeau tare mult. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune. —Sunt cioban, trebuie să-mi păzesc turma. Asta ştiu !… şi nu-l învingea nimeni.

Moşul din padure, vrajitorul cel bun, care vede şi rasplateşte pe cei ce se poarta voiniceşte l-a chemat la el în peştera, şi l-a poftit sa-şi aleaga tot ce va dori din bogaţiile adunate acolo. Tudorel se hotarî sa ia doar un fluier. —Sa-mi traieşti, baiatul moşului ! i-a raspuns vrajitorul cel bun. N-ai vrut nici straie scumpe, nici bani de aur, dar ai ales o comoara nepreţuita. Fluierul acesta, pe care l-a faurit un meşter din vechime, nu numai ca-ţi va ţine de urat, dar prin el vei putea îmblanzi fiarele şi duşmanii. Pastreaza-l sanatos, dragul meu, şi s-auzim de bine !

A doua zi, plecand cu oile, Tudorel se aşeza pe un damb şi începu sa cante din fluier. Mare-i fu bucuria cand vazu ca mioarele se opresc din paşunat şi încep sa joace. Culaie, berbecul cel mare, cu coarnele întoarse, se pusese şi el pe ţopait, parc-ar fi fost cel mai bun dansator. Clopotul de la gat îi suna. Magaruşul turmei juca şi el, cand pe trei picioare, facand rotocoale dragalaşe, cand ridicat pe doua picioare, ca oamenii. Cat despre Ursu, dulaul, nu numai ca sarea, dar se dadea şi peste cap. Canta el Tudorel ce canta, mioarele, berbecul, magaruşul şi dulaii jucara, dar apoi le zise: — Acum destul ! Dac-om sta sa ţopaim toata ziua, apoi flamanziţi şi va uscaţi şi se supara oamenii pe mine ca va ţin nemancate.

Într-o zi, o haita de lupi se repezi la stana lui Tudorel, iar bietele oi s-au speriat si au fugit pe unde au apucat. Ce sa faca Tudorel? Si-a amintit de fluier , de vraja lui şi începu sa cante. Şi ce sa vezi ? Unul cate unul, lupii se porneau pe danţuit. Dar tot sarind şi învartindu-se lupii ostenira. Mai-marele lor se apropie, jucand şi el mereu şi-i vorbi lui Tudorel aşa : —Ciobanaşule draga, mai lasa-l încolo de fluier, ca nu mai putem ! Dupa ce ca suntem flamanzi, ne mai flamanzeşti şi dumneata, punandu-ne sa dansăm întruna ! —Eu, raspunse baiatul, nu ma opresc din cantat pana nu plecati toti şi să-mi lăsati oiţele în pace ! Daca ma opresc, sunteţi în stare sa va repeziţi la oi şi sa le mancaţi! —Pe cuvantul meu de onoare ca nu facem una ca asta, plecam pe ici încolo ! raspunse celalalt şi facu semn lupilor sa-l urmeze.

Dupa ce n-a mai ramas nici urma de lup prin partea locului, Tudorel îşi opri cantarea, odihnind astfel şi oile, care începura sa pasca marunt şi repede, de foame ce le era. …Povestea cu fluierul vrajit ajunse şi la urechile împaratului. — Daca a putut acel fluier sa stapaneasca haita de lupi, cum n-ar veni de hac şi vrajmaşilor mei ? Trimise atunci împaratul caţiva soli la ciobanaş sa-i ia fluierul. Dar Tudorel, nici gand sa-l dea. , doar vrăjitorul îi spusese să aibă grijă de el! A doua zi, chiar împaratul veni sa-i ceara lui Tudorel fluierul fermecat. — Eu sunt chiar împaratul acestei ţari. Cum ai îndraznit sa te împotriveşti poruncilor mele ? —Dar ce-am facut ? —Ţi-am trimis oameni să le dai fluierul! - Îţi dau haine scumpe şi tot felul de bunataţi, sa-mi dai fluierul, pe care vad ca -l ţii la brau. —N-am ce face cu ele. Eu atata am pe lume, oiţele şi fluierul ! —Fluierul acesta are puteri de care tu nu eşti vrednic ! îi striga împăratul manios. ! De aceea zic, baiete, da-mi-l de buna voie şi eu te voi rasplati, cum nici nu gandeşti ! — Eu din ce sunt nu vreau sa ma schimb ! raspunse Tudorel, fără să-i dea fluierul. .

Atunci lacom, împaratul smulse fluierul ciobanaşului. Ochii îi luceau de bucurie la gandul ca acum nu-l va mai birui nimeni ! - Nimeni nu va mai îndrazni sa-mi calce hotarele, ba voi porni eu sa cuceresc alte împărăţii! Împăratul a plecat vesel, ăsându-l pe Tudorel, suparat foc. Degeaba alerga pe langa calul lui, strigând: _Dă-mi fluierul, nu este al tău, e toată averea mea! Scos din fire, împaratul porunci oştenilor sa-l arunce în beciul cel mai adânc.

Ei, dar în vremea aceasta, multi duşmani au venit peste împărat. Mandru nevoie, calare pe armasarul împopoţonat, împăratul tot sufla în fluierul fermecat, aşteptand sa se întample minunea, dar degeaba ! Fluierul nu vrăjea pe nimeni. Oştilor puţin le pasa de jucaria aceea neputincioasa din mana lui ! ba, dimpotriva, împaratul fu înconjurat de duşmani, care parca ieşisera din pamant! Cat ai clipi din ochi, se pomeni legat. Fluierul cazu la pamant şi, de buna seama, l-ar fi sfaramat copitele cailor, daca un slujitor înţelept nu l-ar fi ridicat cu grija. Acesta s-a dus repede la beciul intunecat unde zăcea Tudorel, l-a scos şi l-a adus pe câmpul de luptă, rugându-l să cânte cu fluierul.

Şi cand începu Tudorel sa cante din fluier, oştile duşmane îşi aruncara armele şi începura sa danseze. . Jucau şi ţopaiau de zor. Se ţineau dupa el, dansând mereu, câte unul, câte doi, până când au parasit pamanturile împăratului. Şi ciobanaşul nostru nu s-a lasat pana nu i-a dus dincolo de hotarele ţarii, cu împarat cu tot, scăpând astfel lumea şi de luptă, şi de împăratul cel rău şi lacom.