Colegiul Tehnic de Marina Al I Cuza Constanta

Colegiul Tehnic de Marina “Al. I. Cuza” Constanta ANALIZE FIZICO-CHIMICE COMPARATIVE PRIVIND CALITATEA UNOR APE DIN JUDETUL CONSTANTA Prof. coordonatori Şerban Maria Cazacu Dumitra Ghişa David clasa XII A Cealîcu Lucian Daniel clasa XII A

INTRODUCERE • În condiţii naturale, apa nu se găseşte niciodată în stare pură. În • • apă se găseşte întodeauna o oarecare cantitate de substanţe chimice lichide, solide sau gazoase existente sub formă de materiale în suspensie sau dizolvate. Calitatea apelor de suprafata este determinată, în general, de totalitatea substanţelor minerale sau organice, gazele dizolvate, particulele în suspensie şi organismele vii prezente. Stabilirea calităţii apelor de suprafaţă, din multitudinea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice care pot fi stabilite prin analize de laborator se utilizează practic un număr limitat de parametri fizico-chimici

SCOPUL LUCRĂRII • Lucrarea de faţă prezintă un studiu analitic comparativ privind caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale unor ape din judeţul Constanţa : Siutghiol, Tăbăcariei, Taşaul, Canalul Poarta Albă Midia Năvodari, Marea Neagră; • Pentru cele cinci ape s-au efectuat experimental atât proprietăţile organoleptice ( culoare, miros, prezenţa materiilor organice, a algelor, buruienilor, spumei, resturilor menajere, peşti morti, petrolului, nămol) cât şi proprietăţile fizicochimice (temperatură, conductivitate, densitate, p. H, duritatea, prezenţa ionilor Cl-, SO 42 -, Pb 2+ , Ba 2+, HCO 3 -, CO 32 -, Cu 2+

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ A APELOR • • • Toate cele cinci ape fac parte din sectorul maritim al Dobrogei. In partea estica a judetului Constanta se afla Marea Neagra, cea mai importanta unitate hidrografica a judetului. Marea Neagra este o mare continentala, avand o suprafata de 423. 488 Km 2. Siutghiol este un lac natural, de tip laguna, are o lungime de 7, 5 km și o lățime de 2, 5 km. Este un lac cu apa dulce ce comunica cu Marea Neagra prin intermediul lacului Tabacarie. Alimenteaza lacul Tasaul cu apa dulce print-un canal de legatura. Tabacarie este un lac dulce de tip laguna ce se afla in partea de sud a lacului Siutghiol Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari face legătura portului maritim Midia şi al portului Luminiţa din Lacul Taşaul (Năvodari) cu Canalul Dunăre – Marea Neagră, în zona localităţii Poarta Albă. Are o lungime de 27, 5 km Tasaul este un lac dulce de tip laguna, ce se afla in partea de nord a orasului Navodari

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ A APELOR Marea Neagra

PRELEVAREA PROBELOR

PRELEVAREA PROBELOR Siutghiol Marea Neagra Tabacarie

PRELEVAREA PROBELOR Canal Poarta Alba Midia Navodari Tasaul

PARTEA EXPERIMENTALA • Dupa prelevare, probele, au fost aduse in laboratorul de chimie pentru a le determina : 1) Caracteristicile organoleptice : culoare, miros, prezenta unor materii organice, alge, buruieni, petrol, ulei, resturi menajere, pesti morti, namol.

PARTEA EXPERIMENTALA Prezenta materiilor organice : s-a efectuat folosind o soluţie diluată de KMn. O 4 în prezenţă de H 2 SO 4

PARTEA EXPERIMENTALA 2) Proprietatile fizico-chimice : • Măsurarea temperaturii s-a efectuat cu termometrul la locul şi în ziua prelevării probelor :

PARTEA EXPERIMENTALA • Densitatea probelor a fost masurată prin metoda echilibrului hidrostatic cu ajutorul unui densimetru. Densimetru a fost introdus în fiecare probă aflată într-un cilindru gradat, după care s-a facut citirea.

PARTEA EXPERIMENTALA • Determinarea p. H-ului s-a facut prin două metode : • - metoda p. H-metrului (aparat construit de elevi) - metoda hârtiei indicatoare de p. H Înainte de a determina p. H-metrul probelor, elevii au realizat construcţia si funcţionarea unui p. H-metru compus dintr-un electrod de p. H, un amplificator operational, un milivoltmetru şi 2 baterii.

PARTEA EXPERIMENTALA • Calibrarea p. H-metrului • Inainte de funcţionare p. H-metru a fost calibrat cu cel putin doua soluţii de p. H cunoscut: - soluţia 1 cu p. H = 7 ce are un potenţial măsurat de 0 m. V; Punctul 1 din diagrama are coordonatele (7, 0) -soluţia 2 cu p. H = 10 ce are un potenţial măsurat de -167 m. V; Punctul 2 din diagrama are coordonatele (10, -167) Se trasează curba de etalonare prin unirea celor doua puncte din graficul Vout = K·p. H

PARTEA EXPERIMENTALA • Dupa construcţia, calibrarea si funcţionarea aparatului am determinat in paralel p. H-ul probelor atat cu p. H-metru cât şi cu hârtia indicatoare de p. H:

PARTEA EXPERIMENTALA • Duritatea probelor : s-a determinat calitativ astfel: - s-a preparat o soluţie din apă distilată şi lichid de vase în proporţie de 1 : 20. - în cinci recipiente sterile prevăzute cu dop s-a introdus pe rând câte 10 m. L din fiecare probă şi o picătura din soluţia preparată , apoi în alte două recipiente 10 m. L soluţie 90 mg Ca/L şi o picatură soluţie, respectiv 10 m. L soluţie 180 mg Ca/L şi o picatură soluţie preparată. - au fost agitate în acelaşi timp toate cele şapte recipiente timp de 1 minut dupa care s-a observat înalţimea spumei

PARTEA EXPERIMENTALA • Determinarea prezentei ionilor Pb 2+, Ba 2+, Cu 2+, Cl-, HCO 3 -, SO 421) pentru identificarea ionilor Pb 2+ s-a introdus in fiecare eprubeta cu proba cate 1 -2 m. L solutie de KI observand aparitia unui precipitat galben

PARTEA EXPERIMENTALA • Determinarea prezenţei ionilor Pb 2+, Ba 2+, Cu 2+, Cl-, HCO 3 -, SO 422) pentru identificarea ionilor Ba 2+ s-a introdus in fiecare eprubetă cu proba cate 1 -2 m. L soluţie de K 2 Cr. O 4 observând apariţia unui precipitat galben

PARTEA EXPERIMENTALA 3) prezenţa ionilor Cu 2+ si HCO 3 - s-a făcut prin metoda titrimetrică: - ca reactiv de titrare s-a folosit o soluţie de HCl 0, 01 M (in biuretă) - în prezenţă de fenolftaleina se identificata ionii HCO 3 - în prezenţă de albastru de bromfenol se identifică ionii Cu 2+

PARTEA EXPERIMENTALA 4) pentru identificarea ionilor SO 42 - s-a introdus in fiecare eprubeta cu proba cate 1 -2 m. L solutie de Ba. Cl 2 observand aparitia unui precipitat alb

PARTEA EXPERIMENTALA 5) pentru identificarea ionilor Cl- s-a introdus in fiecare eprubeta cu proba cate 1 -2 m. L solutie de Ag. NO 3 observand aparitia unui precipitat alb.

REZULTATE SI DISCUTII

REZULTATE SI DISCUTII În urma determinărilor efectuate la faţa locului şi în laborator s-a constatat că : • Valorile p. H-ului din probele de ape analizate atat cu p. H-metru cat si cu hartia indicatoare de p. H se incadreaza in limitele admise in intervalul 6, 5 8 ceea ce indică un caracter usor acid pentru lacul Tasaul si Tabacarie, iar pentru restul apelor un caracter usor bazic.

REZULTATE SI DISCUTII • Valorile temperaturii probelor se incadreaza in intervalul 14 -160 C avand in vedere conditiile climatice din perioada prelevarii • Valorile densitatilor se afla in limitele admise

REZULTATE SI DISCUTII • Prezenta ionilor de Cl- a fost determinata atat calitativ cât şi cantitativ prin metoda titrimetrica. Cantitatea de clor a fost calculată cu formula : Cl- =1000 x. Vx. FAg. NO 3 x NAg. NO 3 /Vproba (mvali/L) • Valoarea clorurilor din toate probele de apa sunt peste limita admisa, ceea ce demonstreaza calitatea lor de ape clorurate în special la Marea Neagră care cel mai mare conţinut de clor

CONCLUZIE • Valorile înregistrate pentru principalii parametri fizico-chimici şi organoleptici ale apelor de suprafaţă analizate se încadreaza în limitele prevăzute în standardele românesti pentru acest tip de ape, datele comparative obţinute completând informaţiile de literatură privind calitatea acestora de ape cu potenţial turistic şi de agrement.