Aspecte introductive privind monitorizarea procesului de implementare a

Aspecte introductive privind monitorizarea procesului de implementare a legislaţiei Viorel Rusu, expert local pentru Ministerul Justiţiei, PNUD

CUPRINS l l l l 2 Scopul monitorizării Obiectivele monitorizării Unele principii ale monitorizării Subiectele procesului de monitorizare Rolul Ministerului Justiţiei Caracteristica generală a procesului de monitorizării Importanţa monitorizării

Scopul monitorizării. Ce este monitorizarea? l Monitorizarea implementării legislaţiei este un proces de evaluare ex post (aplicabil după punerea în aplicarea a actului normativ) care urmăreşte scopul: Ø Ø 3 identificării gradului de executare a actului normativ determinarea dacă obiectivele şi/sau scopul actului au fost îndeplinite determinarea dacă au apărut careva consecinţe neprevăzute sau negative elaborarea recomandărilor privind modalitatea de remediere a consecinţelor negative

Scopul monitorizării. Standarde l l l 4 O legislaţie este eficientă atunci cînd corespunde relaţiilor şi tendinţelor progresiste din societate Legislaţia trebuie să favorizeze fenomenele pozitive ce corespund intereselor majorităţii şi să stopeze fenomenele negative din societate Legislaţia trebuie să fie echitabilă adică să asigure o balanţă dintre interesele publice şi cele private

Scopul monitorizării. Reglementare şi obiect l l 5 Monitorizarea procesului de implementare a legislaţiei se efectuează conform Hotărîrii Guvernului nr. 1181 din 22 decembrie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 24. 12. 2010, nr. 254 -256, art. 1297) – in vigoare integral de la 01 februarie 2011. Obiectul monitorizării îl constituie: Ø actele legislative Ø actele normative ale Guvernului, adoptate în vederea aplicării actelor legislative Acte legislative (conform Legii privind actele legislative nr. 780 din 27. 12. 2001): Ø legi Ø hotărîri ale Parlamentului Acte normative ale Guvernului: Ø hotărîri Ø ordonanţe

Obiectivele monitorizării l 6 Obiectivele monitorizării rezultă din scopul acesteia: Ø identificarea gradului de acţiune a actului normativ Ø constatarea faptului dacă scopurile actului normativ au fost realizate sau sînt în proces de realizare Ø identificarea gradului de aplicare a cadrului juridic secundar Ø identificarea cauzelor care generează inaplicabilitatea actului normativ Ø Identificarea faptului dacă s-a schimbat sau nu situaţia Ø evaluarea eficienţei actului normativ din punctul de vedere al resurselor: • materiale • financiare • umane Ø evaluarea consecinţelor reglementării (costurile şi beneficiile) Ø elaborarea recomandărilor în vederea asigurării acţiunii actului normativ.

Unele principii ale monitorizării l l 7 Profunzimea analizei Neutralitatea Transparenţă Participarea

Unele principii ale monitorizării Profunzimea analizei înseamnă că monitorizarea pătrunde în esenţă, obiectivele şi/sau scopurile actului normativ 8

Unele principii ale monitorizării Neutralitatea presupune că monitorizarea se efectuează cu asigurarea proporţionalităţii dintre interesele publice şi cele private, adică evaluează obiectiv gradul de implementare a actului normativ 9

Unele principii ale monitorizării Transparenţa presupune că autoritatea competentă difuzează informaţii privind iniţierea, desfăşurarea şi rezultatele monitorizării în măsura în care transparenţa procesului nu aduce atingere: Ø securităţii naţionale, Øvieţii private a persoanei, Ønivelului de obiectivitate al procesului de monitorizare 10

Unele principii ale monitorizării l 11 Participarea presupune că procesul de monitorizare se efectuează cu antrenarea şi consultarea tuturor subiecţilor interesaţi (sectorul privat şi asociativ, mass-media, autorităţile şi instituţiile publice, alţi subiecţi interesaţi)

Subiectele procesului de monitorizare l l l l l 12 Coordonatorul procesului de monitorizare (Ministerul Justiţiei) organului central de specialitate al administraţiei publice desemnat pentru efectuarea monitorizării (experţi din ţară şi de peste hotare) adresaţii actului normativ sectorul privat sectorul asociativ mass-media autorităţi publice instituţii publice alte persoane interesate (cetăţeni, grupuri de iniţiativă etc. )

Rolul Ministerului Justiţiei l 13 Ministerul Justiţiei (ca coordonator al procesului de monitorizare a implementării legislaţiei) are următoarele atribuţii: 1) elaborează semestrial proiectul hotărîrii de Guvern privind : Ø aprobarea listei actelor legislative şi normative care urmează a fi monitorizate, Ø organele centrale de specialitate ale administraţiei publice care vor efectua monitorizarea fiecărui act normativ, şi Ø termenele de realizare a monitorizării 2) acordă suport metodologic autorităţilor responsabile pentru monitorizarea procesului de implementare a legislaţiei 3) verifică îndeplinirea Raportului de monitorizare a procesului de implementare a legislaţiei, 4) în caz de necesitate, restituie Raportul de monitorizare cu solicitarea de înlăturare a carenţelor depistate 5) generalizează rezultatele procesului de monitorizare a implementării legislaţiei şi, anual, pînă la 15 ianuarie, prezintă Guvernului Raportul de monitorizare a procesului de implementare a legislaţiei, care se publică pe pagina web a ministerului

Rolul organului central de specialitate l 14 Organul central de specialitate este principalul responsabil de monitorizarea actului normativ care: Ø are desemnată o persoană responsabilă în calitate de coordonator al procesului de monitorizare a procesului de implementare a legislaţiei Ø poate antrena experţi din ţară şi de peste hotare din contul resurselor financiare ale autorităţii sau donatorilor

Caracteristica generală a procesului de monitorizare l l l l 15 Elaborarea listei actelor normative care urmează a fi monitorizate şi a autorităţilor responsabile Identificarea părţilor interesate Stabilirea procesului de consultanţă Colectarea informaţiilor oficiale despre implementarea actului normativ Analiza sau evaluarea actului normativ Publicarea Raportului de monitorizare Înaintarea propunerilor sau întreprinderea altor măsuri (conform necesităţii)

Importanţa monitorizării Monitorizarea actului normativ în particular şi a legislaţiei în general constituie un barometru şi impuls în direcţia ridicării eficienţei reglementărilor în vigoare, conform aspiraţiilor societăţii 16