Instrumente de cercetare CHESTIONARUL ANCHETA SOCIOLOGIC Ancheta sociologica
- Slides: 15
Instrumente de cercetare CHESTIONARUL
ANCHETA SOCIOLOGICĂ Ancheta sociologica reprezinta o metoda de cercetare a realitatii sociale bazata pe tehnici de producere a datelor cu ajutorul intrebarilor puse de investigator si al raspunsurilor formulate de subiecti. Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt variate incepand cu fenomenele subiective si terminand cu fenomenele obiective. Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice avem de-a face cu sondajul de opinie
SONDAJUL DE OPINIE: Sondajul de opinie publica este un tip de cercetare sociologica de teren, care scopul de a cunoaste orientarea, centralitatea si intensitatea opiniilor impartasite in comun de diferite straturi si categorii de populatie. In aplicarea anchetei sociologice folosim interviul sociologic si chestionarul administrat.
CLASIFICAREA CHESTIONARELOR Dupa continutul informatilor adunate: chestionare de date factuale si chestionare de opinie. Dupa cantitatea informatilor : chestionare speciale si chestionare omnibus. Dupa forma intrebarilor: chestionarele cu intrebari inchise, chestionarele cu intrebari deschise si chestionarele cu intrebari atat inchise cat si deschise Dupa modul de aplicare : chestionare autoadministrate si chestionare administrate de operatori de teren.
Chestionare de date factuale Sunt de tip administrativ, referitoare la fapte obiective , ce pot fi observate direct si verificate de alte persoane Formatul este in general standard, imprimate de obicei cu negru pe hartie alba Informatiile obtinute din astfel de chestionare nu pot fi puse la indoiala; cu exceptia cazurilor intentionate Intrebarile pot fi grupate in : intrebari de cunostinta si de clasificare(identificare) Este recomandabil ca intrebarile de identificare sa fie plasate la sfarsitul chestionarului Chestionare de opinie se refera la datele imposibil de observat direct: opinii , atitudini, motivatii etc urmaresc atat cunoasterea opinilor cat si a intensitatii lor Principalul risc e ca respondentii sa ascunda ce gandesc sau simt cu adevarat Cele mai evitate raspunsuri sunt cele legate de domeniul politic dar si de relatile cu sefii sau cu oamenii de care depind. Acest fenoment este produs din cauza ca : a)oamenii nu stiu ce cred cu adevarat, ; b)nu au capacitatea de a exprima ce simt sau gandesc cu adevarat, c)teama de a le fi divulgata identitatea sau neincrederea in operatorul de teren; d)presiunea sociala
Chestionare speciale Chestionarele care au o singura tema Se aplica mai mult in studierea pietei sau al comportamentului electoral Sunt destinate pentru a pune-n evidenta anumite fenome ci nu pentru a le masura sau explica. Se recomanda in anchetele si sondajele efectuate prin intermediul presei scrise si al revistelor. Chestionare omnibus Chestionarele care au mai multe teme Sunt cele mai intalnite in practica sociologica, fiind cele mai relevante si mai ieftine Superioritatea lor rezulta din faptul ca surprind atat fenomenele sociale cat si interactiunea si conditionarea acestora Aspectul cantitativ ajunge sa se raporteze tot la aspectul calitativ
Chestionare cu intrebari inchise Chestionare cu intrebari deschise Se mai numesc si chestionare cu intrebari precodificate Nu permit decat alegerea raspunsurilor fixate dinainte in chestionare Reduc libertatea subiectului, acsta trebuind sa se includa intr-o anumita categorie prestabilita In cazul chestionarelor cu raspunsuri precodificate multiplu se adauga la sfarsit si varianta “altele” facilitea analiza statistica a datelor, permit aplicarea unor chestionare cu multi itemi Sporesc securitatea respondentului Se mai numesc si chestionare cu intrebari libere sau postcodificat Avantajul obtinerii unor raspunsuri individualizate, punandu-se accent pe particularitati Acestea ii dau respondentului ocazia de a-si exprima cu adevarat problemele si opinile. Au dezavantajul de a fi mai greu de codificat si de descarcat Un alt dezavantaj e ca sunt chestionarele cu cele mai multe nonraspunsuri
CHESTIONARELE AUTO ADMINISTRATE Presupun inregistrarea raspunsurilor de insasi persoanele investigate Prin autoexaminarea subiectii se pot exprima mai bine si sunt mult mai sinceri Acestea sunt : chestionare postale, chestionare publicate in ziare, sau ca anexe la diferite marfuri vandute Chestionarele postale trebuie sa fie formulate foarte simplu iar tehnica de raspuns foarte bine explicata. Sunt insotite de obicei de o scrisoare in care se explica scopul cercetarii Chestionarele publicate in ziare sau reviste releva si mai mult limitele chestionarelor autoadminstrate Acestea sunt foarte greu de utilizat in scopuri stiintifice, abundand in non -raspunsuri in raspunsuri ilustrative Chestionarele ca anexe la diferite marfuri vandute sunt mai degraba o modalitate de a face reclama produsului vandut decat de a studia piata.
DEFINITIE: Chestionarul reprezinta o tehnica si un instrument de investigare, constand intr-un ansamblu de intrebari scrise, ordonate logic si psihologic care determina raspunsuri ce urmeaza sa fie anchetate
STRUCTURA CHESTIONARULUI: Intrebari introductiv e Intrebari de identificare Intrebari de trecere Intrebari filtru Intrebari de control Intrebari “de ce “ Intrebari bifurcate
Intrebarile introductive Au rolul de a sparge gheata si de a da respondentului sentimentul de incredere in anchetator Vizeaza probleme asupra carora oamenii isi pun intrebari dar nu abordeaza problemele esentiale chestionarului Se recomanda ca prima intrebare sa fie inchisa , permitand subiectului sa raspunda fara mari eforturi Intrebarile de trecere Au rolul de de a marca aparitia unei noi grupe de intrebari referitoare la o alta problema In unele chestionare aceste intrebari sunt inlocuite cu o punere adecvata in pagina, distatandu-se grupurile de intrebari Se mai numesc si intrebari tampon
Intrebarile filtru Intrebarile bifurcate Au o functie opusa celor de trecere Au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive Uneori reprezinta un “control al calitatiii “ raspunsurilor Separa sensurile “pro” si “contra” din raspunsurile subiectilor Spre deosebire de intrebarile filtru nu opresc subiectul de a urma succesiunea intrebarilor si nici nu califica raspunsurile Sunt foarte utile cand intre sensurile pro si contra se intercalaza intrebari care ar ingreuna fluxul normal al anchetei
Intrebarile “de ce “ Au rolul de a provoca explicatii in raport cu diferite opinii exprimate Aceste intrebari presupun justificarea raspunsurilor Valoarea lor este foarte scazuta, considerandu-se ca valoarea unui chestionar este invers proportionala cu numarul intrebarilor “de ce” existente Intrebarile de control Au rolul de a verifica fidelitatea si consistenta opiniei exprimate Nu aduc niciodata infomatii noi Dau asigurari despre gradul de intelegere al intrebarii de catre respondenti
TEHNICI DE STRUCTURARE A CHESTIONARELOR Tehnica palniei : presupune trecere de la general la particular Presupune raspunderea mai intai a unor intrebari libere si apoi inchise Tehnica palniei rasturnate presupune trecerea de la particular la general Este recomandata pentru chestionarea persoanelor cu grad redus de scolarizare General Particular General
FORMULAREA INTREBARILOR : Tehnica chestionarului incepe cu tema anchetei difinita teoretic ce trebuie apoi delimitata conceptuala creandu-se un set de indicatori Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara, concreta sa respecte regulile gramaticale si topica frazei Intrebarile trebuie sa fie cat mai scurte posibil In formularea intrebarilor trebuie evitate negatiile In unele cazuri pe langa intrebarile directe se poate apela si la intrebari indirecte, citate sau desene In formularea intrebarilor se recomanda evitarea neologismelor, a arhaismelor, regionalismelor sau a jargonului
- Metoda anchetei pe baza de chestionar
- Ce intrebari se pun la o ancheta sociala
- Anthony
- Scuola di chicago
- Sociológica
- Tipuri de studii
- Exemple intrebari de cercetare
- Exemple de obiective de cercetare
- Ce este inductia completa
- Emanuel socaciu
- Ancheta sociala
- Marirea liniara
- Gagiu cristian
- Spatula ceara tehnica dentara
- Proiectarea didactica definitie
- Exemple de instrumente de evaluare