LABORATOR MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU LUCRARE DE LABORATOR

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- LUCRARE DE LABORATOR MONITORIZAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ, SUBTERANE, APELOR UZATE Asist. dr. ing. Sorina Gabriela ŞERBAN 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- • APELE DE SUPRAFAȚĂ Ø Apele curgătoare (râuri, afluenți, fluvii) Ø Lacuri naturale și artificiale Ø Apele mărilor și oceanelor • APELE SUBTERANE • APELE UZATE 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIUAPELE CURGĂTOARE - R URILE Ø fenomene de curgere; Ø suprafața de contact apă – atmosferă; Ø capacitatea de epurare. IMPURITĂȚI: Ø săruri dizolvate ; Ø materii în suspensie și coloidale (argile, nisip, silice); Ø compuși organici biogeni ; Ø compuși poluanți toxici; Ø detergenții; Ø microorganismele, virusurile, protozoarele FACTORI DE MEDIU: Ø factori fizici; Ø factori chimici; Ø factori biologici; FACTORI: Ø durata și intensitatea precipitațiilor; Ø umiditatea și temperatura solului; Ø compoziția solului; Ø gradul de acoperire cu vegetație; Ø panta solului; Ø activitatea umană.

STANDARDE DE CALITATE CHIMICE ȘI FIZICOCHIMICE ÎN R URI

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIUAPELE CURGĂTOARE - LACURILE CLASIFICARE: Ø Ø Ø lacuri glaciare; lacuri tectonice; lacuri fluviale; lacuri vulcanice; lacuri carstice; lacuri artificiale. IMPURIFICATORI: Ø săruri minerale; Ø compuși organici biogeni; Ø materii în suspensie și coloidale; Ø nutrienți; Ø compuși poluanți toxici; Ø biomasă; Ø microorganime FENOMENE CARACTERISTICE LACURILOR: Ø eutrofizarea; Ø acumularea compușilor sedimente; Ø acidifierea lacurilor; poluanți toxici INDICATORI DE EUTROFIZARE A LACURILOR în

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIUAPELE CURGĂTOARE – MĂRILE ȘI OCEANELE IMPURIFICATORI: Ø Ø Ø săruri dizolvate; compuși organici biogeni; materii în suspensie și coloidale; compuși poluanți toxici; microorganime DE CE MĂRILE ȘI OCEANELE SUNT AT T DE SĂRATE? Sarea care este în apa oceanelor provine din solul planetei. Ploile care cad pe pământ conţin anumite procente de dioxid de carbon din aer, asta face ca apele ploilor să aibă o concentraţie uşor acidă. Cum apele erodează solul şi rocile, acizii din ape dizolvă rocile. Acest proces natural creează ioni, adică particule încărcate electric. Aceşti ioni sunt transportaţi de curenţii de apă în râuri şi fluvii, iar apoi în mări şi oceane. Mulţi dintre aceşti ioni, precum şi mineralele şi sărurile aduse în mări sunt consumaţi de microorganismele care trăiesc în aceste ape. Însă cei care nu sunt consumaţi, rămân în apa oceanelor de-a lungul timpului, când şi concentraţia loc creşte foarte mult.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- APELE SUBTERANE STRATURI SUBTERANE: Ø straturi acvifere de mică adâncime; Ø staturi acvifere de mare adâncime; Ø straturi acvifere alimentate prin infiltrații artificiale; Ø izvoare IMPURIFICATORI: Ø săruri dizolvate; Ø solide în suspensie și materii coloidale; Ø compuși organici; Ø gaze dizolvate; Ø microorganisme. PROVENIENȚĂ: Ø ape provenite din precipitații; Ø ape care curg la suprafață; Ø ape de condensare; Ø ape infiltrate artificial.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- APELE REZIDUALE CLASIFICARE: APE REZIDUALE INDUSTRIALE: Ø ape reziduale comunale; Ø ape reziduale industriale; Ø ape industriale meteorice; APE REZIDUALE COMUNALE: Ø îndepărtarea reziduurilor lichide; Ø întreținerea salubrității locuințelor, localurilor, instituțiilor publice, a băilor, spălătoriilor, spitalelor, etc; Ø scopuri tehnologice; Ø apa de răcire; Ø spălarea agregatelor. APE REZIDUALE METEORICE: Ø apele de ploaie; Ø topirea zăpezii; Ø spălarea străzilor.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- SISTEMUL DE MONITORIZARE AL APELOR DIN ROM NIA MONITORIZAREA semnifică supravegherea evoluției în timp a unui sistem prin măsurarea, estimarea sau semnalarea depășirii valorilor limită a unor indicatori sau parametri definitorii ai sistemului, diagnoza stării prezente și eventual elaborarea unor prognoze. S. M. I. R. – reprezintă un sistem complex de achiziții a datelor privind calitatea mediului, obținut pe seama unor măsurători sistematice, de lungă durată, la un ansamblu de parametrii și indicatori, cu acoperire spațială și temporală, care să asigure posibilitatea controlului poluării. Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring: Ø monitoring de supraveghere – având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice; Ø monitoring operațional (integrat monitoring-ului de supraveghere) – pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor. 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- SISTEMUL DE MONITORIZARE AL APELOR DIN ROM NIA Conceptul de monitoring: Ø ariile de investigare la nivel de bazin hidrografic – râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, efluenți; Ø mediile de investigare – apă, sedimente/materii în suspensie, biotă; Ø elemente/componente monitorizate – biologice, hidormorfologice, fizico-chimice SMIAR cuprinde 6 componente/subsisteme: Ø sursele naturale – ape curgătoare de suprafață; – lacuri (naturale și de acumulare); – ape tranzitorii fluviale și lacustre; – ape marine, costiere; – ape subterane; Ø sursele de poluare – apele uzate. Ø Ø Programul de monitorizare a calității apelor elaborarea de rapoarte; stabilirea criteriilor de calitate a apelor (care vor sta la baza elaborării unei strategii de evaluare); evidențierea detaliilor relevante pentru factorii de decizie; selectarea variabilelor de monitorizare (număr minim de indicatori care să permită caracterizarea descărcărilor de poluanți). 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- INDICATORII DE MONITORIZARE PENTRU APE Ø indicatori fizici: temperatura, p. H, materii în suspensii, conductivitate; Ø indicatorii regimului de oxigen: oxigenul dizolvat(OD), saturația, consumul biochimic de oxigen după 5 zile (CBO 5) și consumul chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiu (CCO Mn) sau oxidabilitatea; Ø indicatorii regimului de nutrienți: amoniu, azotați, azotiți, azot total, fosfați, fosfor total, clorofila; Ø indicatorii regimului de salinitate: reziduu fix, cloruri, sulfați, bicarbonați, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; Ø poluanți toxici specifici de origine naturală: arsen, cadmiu, cobalt, crom, cupru, fier, mangan, nichel, zinc, etc. ; Ø alți indicatori chimici relevanți: fenoli, detergenți, etc. Măsurătorile și estimarea indicatorilor de mediu trebuie să conducă la date cantitative și calitative valide, care pot fi comparate la scară temporală sau spațială, iar interpretarea rezultatelor trebuie să se facă cu acuratețe pentru a obține o bună evaluare. 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIUINDICATORI DE CALITATE PENTRU DIFERITE CATEGORII DE APE – VALORI ADMISIBILE UNITATEA DE MĂSURĂ Temperatura Turbiditate p. H Reziduu fix Suspensii Conductivitate Alcalinitate (m) Alcalinitate (p) Duritate totală Duritate temporară Duritate permanentă O 2 dizolvat Oxidabilitate CCO-Cr CBO 5 CO 2 Ca Mg 2+ Na+; K+ Fe 2+ Fetotal Mn Cl. SO 42 CO 32 NH 4 NO 2 NO 3 Ntotal mineral PO 43 Ptotal Si. O 2 H 2 S 0 C grade Si. O 2 mg/l µS mval/l grade mg/l mg. KMn. O 4/l mg. O 2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l APĂ R U APĂ LAC APĂ SUBTERANĂ 18 190 7. 85 325 488 3. 25 0. 12 11. 65 9. 18 2. 47 8. 69 48. 33 26. 80 4. 96 0 56 17 44 0 0. 50 0. 025 46 60 7 0. 296 0. 030 4. 761 1. 314 4. 468 0. 660 0. 9 0 13. 8 3. 5 6. 95 124 231 1. 55 0 4. 70 4. 34 0. 36 9. 66 28. 77 9. 06 3. 83 7. 37 21 8 12 0 0. 600 0. 025 8 19 0 14 0. 7 7. 7 429 593 8. 15 0 11. 96 0 1. 26 15. 24 4. 04 0. 90 8. 80 39 28 99 0. 720 0. 835 0. 100 11 6 0 0. 469 0. 010 0. 332 0. 443 0. 010 0. 023 0. 60 0 0. 004 0. 455 5. 125 0. 250 0. 360 1. 56 3. 20 VALORI ADMISIBILE PENTRU INDICATORII DE CALITATE AI APEI

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- CARACTERIZAREA CALITĂȚII APELOR CURGĂTOARE DE SUPRAFAȚĂ Ø estimarea valorilor tipice: maxima; media aritmetică; minima; abaterea standard; percentila 50% (măsură de localizare) și percentila 90%, pentru fiecare indicator de calitate. Ø caracterizarea calității apei în secțiune, respectiv evaluarea calității globale a apei, luând în considerare efectul cumulat (ponderat) al tuturor indicatorilor dintr-o grupă caracteristică. CALCULAREA CALITATE: CLASĂ DE CALITATE I II IV V INDICIILOR STARE ECOLOGICĂ Foarte bună Bună Moderată (satisfăcătoare) Proastă (nesatisfăcătoare) Foarte proastă (degradată) GLOBALI DE COD CULOARE Albastru Verde Galben Portocaliu Roșu CLASELE DE CALITATE A APEI ȘI CULORILE AFERENTE CLASELOR 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- Încadrarea în clasele de calitate a apei după valoarea concentrației de amoniu Încadrarea în clasele de calitate a apei după valoarea concentrației de oxigen dizolvat

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- MONITORIZAREA CALITĂȚII APELOR DIN R URI Acest subsistem are cea mai largă dezvoltare pentru că sursele de apă de suprafață sunt: cele mai importante pentru alimentarea cu apă, receptor pentru evacuări de ape uzate. Criterii de organizarea sistemului de monitorizare pentru apele de suprafață curgătoare : abordarea multifuncțională: se referă la diferitele utilizări ale apelor în activitatea umană: sisteme de transport, extracție minereuri, generare energie, ape tehnologice și de răcire, irigații, piscicultură, recreere și turism, alimentare cu apă potabilă; abordarea ecosistemică: este impusă de problemele care pot afecta calitatea apei din punct de vedere fizicochimic, biologic, morfologic, hidrologic si ecologic. abordarea în funcție de sursele de poluare: dacă poluarea se datorează unei surse de poluare punctiforme, soluția optimă o constituie monitorizarea efluentului respectiv. Dacă sursa de poluare este difuză (agricultură, populație, industrie) – cum se întâmplă frecvent la nivelul bazinelor hidrografice – aceasta are o pondere însemnată în bilanțul global de poluare. În acest caz este recomandată monitorizarea întregului bazin hidrografic; abordarea integrată : în controlul poluării se utilizează frecvent două moduri de abordare: a emisiilor și a imisiilor. Pentru emisii sunt impuse limite la evacuare, care sunt monitorizare periodic aval de descărcarea în emisar. Pentru imisii se pornește de la situația actuală a calității receptorului, în baza altor standarde de calitate din care decurg condițiile de evacuare.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- MONITORIZAREA CALITĂȚII APELOR DIN LACURI În cazul monitorizării calității lacurilor trebuie să se aibă în vedere procesele specifice de stratificare, amestecare, sedimentare și a proceselor de la interfața sedimente-apă. Frecvența de prelevare a probelor este de 4 -8 ori/an, urmărindu-se mai ales două elemente: gradul de trofie (sensibilitatea lacului la procese de eutrofizare); acumularea de metale grele și micropoluanți organici în sedimente. MONITORIZAREA CALITĂȚII APELOR TRANZITORII Sunt reprezentate de: estuare, delte, lagune, golfuri, porturi și canale artificiale unde există un amestec între apele dulci și apele marine. Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv: ape tranzitorii fluviale; ape tranzitorii lacustre; ape tranzitorii marine.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- MONITORIZAREA CALITĂȚII APELOR SUBTERANE În cadrul acestui sistem de monitorizare există două subsisteme corespunzătoare tipurilor de ape subterane: Ø subsistemul de monitorizare a apei freatice – cel mai important; Ø subsistemul de monitorizare a apelor de adâncime. Elementele cantitative și cele calitative monitorizate sunt după cum urmează: elemente cantitative: H – nivelul (pentru foraje) și Q – debitul - pentru izvoare. elemente de calitate chimice și fizico-chimice se grupează în următoarele categorii: Ø generale (G): conductivitate/reziduu fix, p. H, alcalinitate; Ø substanțe organice (SO): oxigen dizolvat, CCO-Mn; Ø nutrienți (N): azotiți, azotați, amoniu, ortofosfați; Ø metalele grele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase (SP-MG); Ø micropoluanți organici (SP-MO); Ø AP – alte elemente de calitate selectate pe baza utilizărilor apei subterane, precum și pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare punctiformă, sursele difuze și modul de utilizare a terenului. elemente de calitate bacteriologica monitorizate sunt: Ø CT – coliformi totali; Ø CF – coliformi fecali; Ø SF - streptococi fecali.

Nr. indicator Denumire parametru 1. Aspect, culoare, miros și turbiditate 2. Temperatura aerului 0 C 3. Temperatura apei 0 C 4. Adâncimea de recoltare a probei M 5. Indicele p. H la Unitate de măsură 200 C 6. Hidrogen sulfurat H 2 S mg/l 7. Bioxid de carbon liber CO 2 mg/l 8. Oxigen dizolvat mg/l 9. Conductibilitate electrică Ω-1 cm-1 10. Radioactivitatea µCurie/l 11. Cationi: Calciu Ca 2+ mg/l 12. Magneziu Mg 2+ mg/l 13. Sodiu Na+ mg/l 14. Potasiu K+ mg/l 15. Amoniu NH 4+ mg/l 16. Fier INDICATORI DE CALITATE AI APELOR SUBTERANE Fe 3+ mg/l 17. Mangan Mn 2+ mg/l 18. Plumb Pb 2+ mg/l 19. Cupru Cu 2+ mg/l 20. Zinc Zn 2+ mg/l 21. Anioni: Azotați NO 3 - mg/l 22. Azotiți NO 2 - mg/l 23. Sulfați SO 42 - mg/l 24. Bicarbonați HCO 3 - mg/l 25. Carbonați CO 3 - mg/l 26. Cloruri Cl - mg/l 27. Fosfați PO 4 mg/l 28. Fluor F - mg/l 29. Brom Br- mg/l 30. Iod I- mg/l 31. Reziduu fix la 1050 C mg/l 32. Reziduu fix la 1800 C mg/l 33. Rezistivitate la 200 C Cm 34. Substanțe organice (consum KMn. O 4) mg/l 35. Duritate totală grade germane 36. Duritate permanentă grade germane 3 - SURSE DE POLUARE A APELOR SUBTERANE Ø Surse de poluare datorate lucrărilor destinate evacuării anumitor substanțe în mediul subteran; Ø Surse de poluare datorate unor lucrări proiectate pentru stocarea, tratarea sau depozitarea substanțelor, care funcționează necorespunzător; Ø Surse de poluare datorate lucrărilor proiectate pentru transportul unor substanțe; Ø Surse rezultate din alte activități (surse indirecte); Ø Surse de poluare datorate unor lucrări care favorizează descărcarea poluanților în subteran; Ø Surse naturale de poluare a căror proveniență este provocată de activități umane.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- FRECVENȚE DE PRELEVARE A PROBELOR

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIUNr. crt. Faza Elemente 1. Stabilirea factorilor care afectează calitatea apei - Caracteristicile evacuării: temperatura, consum de oxigen, salinitate, prezența substanțelor toxice; - Numărul de substanțe deversate; - Complexitatea și compoziția efluentului; - Regimul de evacuare (continuu sau discontinuu). 2. Inventarierea preliminară (anterioară acordării avizului de evacuare) - 3. Selecționarea variabilelor Caracterizarea materiilor prime, a produșilor intermediari și a reziduurilor; - Evaluarea tehnologiilor de epurare; - Analize chimice și evaluări de risc Evaluarea încărcărilor de poluanți exprimate prin: - substanțele consumatoare de oxigen (CCO și CBO 5); - nutrienți (formele de azot, fosfor total și materiei organice); - poluanți prioritari (ulterior). 4. Variabile agregate Teste care să permită evaluarea rapidă a indicatorilor de impurificare specifică. De exemplu, identificarea unor specii bioindicatoare. 5. Testarea globala a efluentului - toxicitate acută și cronică; persistența compușilor toxici; proprietățile de bioacumulare; genotoxicități. 6. Monitorizarea continuă a efluentului (recomandată pentru alarmare în cazul poluărilor). - Consum chimic de oxigen; Carbon organic total; Produse petroliere; Materii totale în suspensie; Metale grele; Micropoluanți organici Debitul de apa evacuat. MONITORIZAREA CALITĂȚII APELOR UZATE

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- CRITERII SPECIFICE PENTRU ALEGEREA STAȚIILOR DE MONITORIZARE Alegerea stațiilor de monitorizare se bazează pe criterii de tipul: Ø abordarea bazinului râului: în medie 1 stație la 1000 km 2 suprafață bazin de râu; Ø importanța râului la scară națională; Ø abordare integrată calitate – cantitate (concentrație/debit); Ø posibilitate monitorizare integrată: chimică, biologică, ecotoxicologică; Ø surse de poluare/referință: surse de fond, sure punctiforme, surse difuze; Ø posibilitatea urmăririi într-o matrice integrată: coloană de apă, suspensii solide, sedimente; Ø abordare cauză – efect: emisii (efluenți), imisii (măsurători în curent). Senzorii pentru măsurarea indicatorilor de măsură trebuie să fie recalibrați: Ø cu frecvențe anuale (clasa I) – pentru senzorii de temperatură și nivel; Ø cu frecvențe trimestriale – 3 luni (clasa II) pentru senzorii de conductivitate și turbiditate; Ø cu frecvențe la două săptămâni (clasa III) pentru p. H, oxigen dizolvat și electrozi ioni selectivi. 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- SCHEMA BLOC A UNUI SISTEM DE MONITORIZARE

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- ANALIZA DE MEDIU A UNUI SISTEM DE MONITORIZARE

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- STRUCTURA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE (MĂSURAREA TEMPERATURII ȘI TENSIUNII)

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- ELEMENTELE CHEIE ALE UNUI SISTEM DE EVALUARE/ MONITORIZARE Ø obiective; Ø studii preliminare; Ø proiectarea programului de monitoring; Ø monitoring în teren; Ø monitoring hidrologic; Ø activităţi de laborator; Ø controlul calităţii datelor; Ø raportarea şi stocarea datelor; Ø interpretarea datelor. 3 IVD – MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU– Sem. 1/2016

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- STAȚII AUTOMATE DE MONITORIZARE ȘI ALARMARE Folosirea stațiilor automate prezintă avantaje legate de: Ø măsurarea în situ a concentrației de poluanți evitând contaminările legate de instabilitatea probei, manipulare și transport; Ø măsurătorile fiind continue asigură condiții ideale pentru evaluări și tendințe de modificare a calității apei; Ø permit evaluarea precisă a debitului masic asociat atunci când dispunem de date exacte cu privire la debit; Ø alarmarea automată a depășirii limitelor admise; Ø înlătură erorile introduse de activitatea umană. Stațiile automate de monitorizare sunt organizate pe patru nivele: Ø nivelul 1 – de avertizare; se face fără a cunoaște cauza și magnitudinea poluării, natura avertizării fiind de tip analogic. La acest nivel se asigură recoltarea simultană a unei probe ce servește pentru analizele ulterioare de laborator care urmează obligatoriu. Ø nivelul 2 – de analiza în flux continuu și/sau discontinuu și alarmare în cazul depășirilor indicatorilor chimici și biochimici. Și la acest nivel se asigură recoltarea unei probe pentru analizele ulterioare de laborator. Ø nivelul 3 – de analize complexe și avertizare; la indicatorii determinați la nivelul 2 se adaugă și determinări selective (nu specifice) de compuși organici, inclusiv de tip volatil. La acest nivel se pot identifica clase de compuși fără a preciza natura componentului și concentrația, asigurându-se recoltarea simultana a unei probe ce servește pentru analizele ulterioare de laborator. Ø nivelul 4 – de analizoare uni- sau multi- parametri specifici controlului emisiilor industriale.

LABORATOR - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU- SISTEME DE AVERTIZARE A POLUĂRII ACCIDENTALE Ø Avertizarea cu privire la poluările accidentale face parte integrantă din sistemul integrat de monitorizare a calității apelor. Realizarea sistemelor de avertizare ca scop luarea de măsuri operative pentru protecția folosințelor. Ø Informațiile sunt furnizate de sursele de poluare sau transport și alte proceduri speciale în cazul incidentelor transfrontaliere (de exemplu, rețele de monitorizare). Ø Pentru poluările accidentale elementele de bază necesare sunt reprezentate de: natura poluantului, proprietățile fizico-chimice și toxice, viteza de propagare a undei de poluare și prognoza magnitudinii de poluare la o distanță și perioadă de timp. Ø Sistemele de avertizare a poluărilor accidentale funcționează continuu, însă pe termen scurt. Acestea nu permit elaborarea unei prognoze pentru că operează cu număr limitat de informații pe o perioadă scurtă de timp. Ø Prin cele cinci subsisteme aferente (ape de suprafață curgătoare, lacuri, ape subterane, ape uzate și ape litorale) organizate la nivel hidrografic, sistemul informațional cu cele două fluxuri lent și rapid, se asigură acoperirea necesităților de control (evaluare de risc și management) la nivelul calității apelor, atât pentru probleme locale/regionale, cât și cu caracter transfrontalier.