Institutul de Studii i Proiectri Energetice Necesiti de

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Necesităţi de investiţii corelate cu politicile energetice ale Uniunii Europene Prof. Dr. Ing. Dan Ioan Gheorghiu

Politica energetică a României se realizează în cadrul schimbărilor şi evoluţiilor ce au loc pe plan naţional şi european şi trebuie să fie corelată cu documentele similare existente la nivel european pentru a asigura convergenţa politicii ţării noastre cu politica Uniunii Europene în domeniu. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Viziunea politicii energetice europene corespunde conceptului de dezvoltare durabilă, referindu-se la următoarele aspecte: accesul consumatorilor la sursele de energie, preţuri accesibile şi stabile, dezvoltarea durabilă a producţiei, transportului şi consumului de energie, siguranţa în aprovizionarea cu energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE elaborează o politică energetică ambiţioasă, care acoperă toate sursele de energie, de la combustibili fosili (ţiţei, gaz şi cărbune) până la energia nucleară şi cea regenerabilă (solară, eoliană, geotermală, hidroelectrică etc. ), în încercarea declanşa o nouă revoluţie industrială, asigurând că energia pe care o consumăm va fi mai curată, mai sigură, mai competitivă şi durabilă. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009, consolidează capacitatea de acţiune a UE în domeniul protecţiei mediului şi al dezvoltării durabile şi defineşte competenţele cheie şi obiectivele generale politicii energetice: funcţionarea pieţelor energiei, securitatea aprovizionării, eficienţa energetică şi reducerea consumului de energie, dezvoltarea unor forme de energie noi şi regenerabile şi interconectarea reţelelor energetice. În acest tratat se introduce şi un principiu al solidarităţii potrivit căruia un stat membru care se confruntă cu dificultăţi majore în aprovizionarea cu energie va putea conta pe sprijinul celorlalte state membre. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Pachetul de reglementări privind politica viitoare a UE în domeniul energie - schimbări climatice, adoptat de Parlamentul European în decembrie 2008, urmăreşte: • asigurarea funcţionării pieţelor de energie în condiţii de competitivitate; • asigurarea siguranţei aprovizionării cu energie în Uniune; • promovarea eficienţei energetice şi a economiei de energie; • dezvoltarea surselor regenerabile de energie; • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; • promovarea interconectării reţelelor energetice. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Pachetul „Energie – Schimbări Climatice” stabileşte pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20 -20 -20”, şi anume: • o reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20% faţă de nivelul anului 1990; • creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă în totalul consumului energetic al UE, precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi; • o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Planul de Acţiune pentru Securitate şi Solidaritate în Domeniul Energiei, documentul central al celei de-a doua Revizuiri Strategice pentru Politică Energetică, se axează pe cinci domenii principale: • necesităţi de infrastructură şi diversificarea aprovizionării cu energie; • relaţii externe pe probleme de energie; • stocuri de petrol şi gaze şi mecanisme de răspuns la situaţii de criză; • eficienţa energetică; • valorificarea la maximum a resurselor energetice indigene ale UE. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Planul de Acţiune face primii paşi în direcţia identificării problemelor cu care se confruntă pe termen lung domeniul energiei, perioada 2020 -2050 şi iniţiativelor necesare în acest context, propunând examinarea unor posibile obiective pe termen lung: • decarbonizarea producţiei de energie electrică din UE până în 2050; • încheierea dependenţei de petrol a mijloacelor de transport; • clădiri cu consum scăzut şi cu bilanţ pozitiv de energie; • o reţea inteligentă de energie electrică interconectată; • promovarea în întreaga lume a conceptului sistem energetic cu eficienţă mare şi cu emisii reduse de CO 2. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

În sensul creşterii eficienţei energetice la nivelul Uniunii, Comisia Europeană a propus pachetul de măsuri pentru eficienţă energetică, care conţine, între altele: • Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor care prevede ca statele membre să ia măsuri astfel încât până la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, iar începând cu 1 ianuarie 2018, clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

• Directiva 2010/30/UE privind etichetarea energetică, privind indicarea, prin etichetare, de informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic; • promovarea cogenerării printr-o comunicare către Parlamentul European şi către Consiliu, intitulată „Europa poate economisi mai multă energie prin producerea combinată a căldurii şi electricităţii”, conţinând orientări detaliate pentru implementarea tehnică a directivei privind cogenerarea. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Realizarea obiectivului strategic al UE referitor la atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră necesită promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, creşterea eficienţei energetice, precum şi promovarea dezvoltării tehnologiilor CCS. Dezvoltarea tehnologiilor CCS este susţinută la nivel comunitar prin intermediul unui program demonstrativ de construire la scară completă a 12 proiecte de captare şi stocare CO 2 în cadrul unor instalaţii energetice şi industriale până în 2015. Scopul acestor proiecte demonstrative este dezvoltarea, maturizarea şi obţinerea viabilităţii economice până în 2020 a tehnologiilor CCS în vederea reducerii costurilor de realizare şi exploatare, a acumulării de experienţă şi a diseminării acesteia în cadrul Uniunii Europene. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Reducerea emisiilor de GES este un obiectiv prioritar al Strategiei EUROPA 2020, care propune o nouă viziune pentru economia Europei în următorul deceniu, care să ajute UE să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă şi de coeziune socială. Recunoscând importanţa tehnologiei în domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de CO 2, a garantării securităţii în alimentarea cu energie şi a competitivităţii companiilor europene, UE a propus o strategie comună pentru promovarea tehnologiilor energetice. În octombrie 2009 se adoptă „Planul strategic european pentru tehnologiile energetice – Către un viitor cu emisii reduse”. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Competitivitatea, securitatea aprovizionării şi obiectivele legate de atenuarea schimbărilor climatice necesită ca reţelele electrice să fie modernizate, instalaţiile învechite să fie înlocuite cu alternative competitive şi mai curate, iar energia să fie folosită mai eficient pe tot parcursul lanţului energetic. În noiembrie 2010, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea "Energie 2020 - O strategie pentru energie competitivă, durabilă şi sigură” în care au fost definite priorităţile energetice pentru următorii zece ani şi au fost stabilite acţiunile care trebuie întreprinse în scopul de a face faţă provocărilor de economisire a energiei, pentru realizarea unei pieţe cu preţuri competitive, a siguranţei aprovizionării şi pentru stimularea competitivităţii tehnologice. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Pentru următorii zece ani, investiţiile în energie necesare în UE sunt de ordinul a 1000 miliarde euro, atât pentru diversificarea resurselor existente, cât şi pentru înlocuirea echipamentului şi pentru a răspunde cerinţelor energetice ale consumatorilor şi asigurarea durabilităţii. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Securitatea aprovizionării interne cu energie este compromisă de întârzierile în investiţii şi în progresul tehnologic. În prezent, aproape 45% din generarea de energie electrică a Europei se bazează pe surse de energie cu carbon redus, în principal, nucleare şi hidroelectrice. Înlocuirea şi extinderea capacităţilor existente, găsirea de alternative sigure non-fosile de combustibil, adaptarea reţelelor la surse de energie regenerabile şi realizarea unei pieţe interne de energie cu adevărat integrată reprezintă urgenţe. Statele membre trebuie să elimine subvenţiile dăunătoare mediului. Ţările din UE se concentrează pentru obiectivul de 20% din surse regenerabile, dar este un drum lung până la atingerea obiectivului stabilit pentru eficienţă energetică. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Potenţialul de instrumente de politică de piaţă şi altele, inclusiv fiscalitatea, pentru a spori eficienţa energetică ar trebui să fie pe deplin exploatate. În domeniul producerii energiei electrice, investiţiile ar trebui să conducă ca aproape două treimi din energia electrică să provină din surse cu emisii reduse de carbon până la începutul lui 2020, nivelul actual fiind de 45%. În acest context, ar trebui acordată prioritate energiilor regenerabile. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Contribuţia energiei nucleare, care în prezent generează aproximativ o treime din energia electrică a UE şi două treimi din necesarul de electricitate fără emisii de carbon, trebuie să fie evaluată în mod deschis şi obiectiv. Având în vedere situaţia creată pe plan mondial după accidentul de la Fukusima, cercetarea trebuie să urmărească dezvoltarea tehnologiilor de securitate a centralelor nucleare, precum şi pregătirea viitorului pe termen lung, prin dezvoltarea sistemelor de fisiune de generaţie următoare. Pentru petrol şi gaze, datorită cerinţelor de import şi creşterii cererii din ţările emergente şi ţările în curs de dezvoltare se face apel la mecanisme puternice pentru a asigura noi rute, diversificate şi sigure de aprovizionare. Precum accesul la ţiţei, infrastructura de rafinare este o parte esenţială a lanţului de aprovizionare. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Comisia Europeană a prezentat recent priorităţile sale în materie de infrastructură energetică pentru următoarele două decenii. Comisia defineşte coridoarele prioritare pentru transportul electricităţii, gazului şi petrolului, a căror dezvoltare iminentă este necesară în vederea realizării obiectivelor strategice ale UE în materie de competitivitate, durabilitate şi securitate a aprovizionării, prin consolidarea masivă a interconexiunilor transfrontaliere existente şi prin integrarea în reţea a energiei din surse regenerabile. Pe baza acestor coridoare predefinite, în 2012 vor fi identificate proiecte concrete de “interes european”, care să beneficieze de finanţare UE şi de autorizaţii de construcţie. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

În sectorul energiei electrice, sunt identificate trei coridoare prioritare pentru UE: • O reţea offshore în Marea Nordului şi conectarea la Europa Centrală şi de Nord pentru transportul energiei electrice produse de parcurile eoliene offshore către consumatorii din marile oraşe şi pentru stocarea acestei energii în centralele hidroelectrice din ţările nordice. • Interconexiuni în sud-vestul Europei pentru transportul către restul continentului al energiei electrice generate de energia eoliană, de cea solară şi de hidroenergie. • Integrarea pieţei baltice a energiei electrice în piaţa europeană. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

În sectorul gazului, sunt identificate trei coridoare prioritare pentru UE: • Coridorul sudic, având rolul de a transporta gazul direct din Marea Caspică către Europa, pentru diversificarea surselor de gaz. • Integrarea pieţei baltice a gazului şi conectarea acesteia la Europa Centrală şi de Sud-Est. • Coridorul nord-sud din Europa Occidentală, menit a elimina blocajele interne şi a permite utilizarea optimă a posibilelor surse externe de aprovizionare. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Pentru a îndeplini aceste obiective energetice şi climatice, trebuie investită o sumă de aproximativ 200 de miliarde de euro numai în sectorul de transport al energiei, în conducte de gaz şi în reţele electrice. Se estimează că numai o parte din această sumă va proveni din sectorul privat. Proiectele identificate vor fi examinate la nivelul UE pentru a se asigura coerenţa pe priorităţi şi regiuni şi vor fi clasificate în funcţie de urgenţa acestora cu privire la contribuţia lor la realizarea priorităţilor şi obiectivelor Tratatului UE. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Rolul investiţiilor va fi: • Pentru energie electrică: creşterea securităţii aprovizionării cu energie electrică; extinderea capacităţii de a conecta producţia de energie regenerabilă şi de a o transmite către centrele de consum/stocare majore; creşterea integrării pieţei şi a competiţiei, contribuţie la eficienţa energetică şi utilizarea energiei electrice inteligente. • Pentru gaz: diversificare, acordând prioritate la diversificarea surselor de aprovizionare, diversificarea furnizării şi diversificarea rutelor, precum şi creşterea concurenţei, prin creşterea nivelului de interconectare, creşterea integrării pieţei şi reducerea concentrării pieţei. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Consiliul Europei a propus de asemenea în 2011 o Foaie de parcurs pentru Sectorul Energetic până în 2050, care va constitui un angajament pe termen lung pe calea decarbonizării pentru UE şi alte ţări industrializate cu o ţintă de reducere de la 80% până la 95% a emisiilor de CO 2 până în 2050. Foaia de parcurs pentru sectorul energetic până în 2050 conţine principalele orientări şi ţinte pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Ca urmare a politicilor energetice adoptate în UE vor rezulta următoarele schimbări structurale ce conduc la transformarea sistemului energetic: 1. Electricitatea va juca un rol tot mai important; 2. Va creşte interdependenţa dintre sursele centralizate şi cele descentralizate; 3. Economia de energie în cadrul sistemului va juca un rol esenţial; 4. Utilizarea în ponderi din ce în ce mai mari după 2020 a surselor regenerabile de energie este a doua condiţie esenţială a politicilor energetice; 5. Captarea şi stocarea carbonului va juca după 2020 un rol din ce în ce mai mare în transformarea sistemului; Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

6. Se prevede în continuare o contribuţie importantă a energiei nucleare. Costurile privind securitatea energetică, precum şi costurile privind dezafectarea centralelor existente şi pentru eliminarea deşeurilor vor creşte; 7. Vor creşte cheltuielile de capital şi vor scădea cheltuielile cu combustibilul. Costurile medii de capital din sistemului energetic vor creşte în mod semnificativ. Aceste costuri provin din investiţii în centrale electrice, reţele, sisteme de stocare, siguranţă, dar şi în investiţii la nivelul consumatorilor; 8. Preţul energiei electrice creşte până în 2030, fiind de aşteptat apoi un declin; 9. Decarbonizarea este posibilă – şi poate fi mai puţin costisitoare pe termen lung. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Vor avea loc schimbări în structura convenţionale utilizate la producerea energiei. surselor Integrarea diferitelor surse de producere a inclusiv a surselor regenerabile de energie dezvoltarea unei infrastructuri noi şi flexibile, suplimentarea capacităţilor de transport a electrice. energiei impune inclusiv energiei Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

UE trebuie să contribuie în mod direct la realizarea proiectelor ştiinţifice şi programelor de cercetare, bazându-se pe ceea ce este prevăzut în Planul Strategic European pentru Tehnologii Energetice - Planul SET. Şi după anul 2020 va fi necesară acordarea subvenţiilor în sectorul energetic în scopul de a încuraja dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor noi de producere a energiei, în timp ce tehnologiile cu durata de viaţa depăşită vor fi scoase din funcţiune. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Este necesară implementarea unor instrumente adecvate pentru a răspunde la creşterea preţului energiei datorată creşterii eficienţei energetice şi reducerii consumului, mai ales pe termen mediu când se estimează că preţurile vor creşte, indiferent de politicile adoptate. Consumatorii vulnerabili vor avea nevoie de sprijin pentru a le permite finanţarea investiţiilor necesare reducerii consumul de energie. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Această Foaie de parcurs până în 2050 pentru sectorul energetic are la bază contextul actual, dar va trebui să fie actualizată şi reevaluată periodic. Statele Membre trebuie să elaboreze şi să adapteze propriile strategii. Din acest proces iterativ va rezulta o viziune comună asupra modului de realizare a decarbonizării sectorului, şi creşterii securităţii asigurării cu energie şi creşterii competitivităţii. Primul obiectiv care trebuie atins îl reprezintă implementarea Strategiei energetice UE pentru 2020, a normelor existente pentru sectorul energetic, precum şi integrarea completă a pieţei de energie până în 2014. În al doilea rând, politicile aflate în prezent în discuţie trebuie să fie adoptate rapid şi respectate, pentru a se asigura progresul în ceea ce priveşte atingerea ţintelor stabilite pentru 2050. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Vă mulţumim pentru atenţie. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice