Metodologia cercetrii tiinifice Concepte necesiti i atitudini Corin

  • Slides: 32
Download presentation
Metodologia cercetării ştiinţifice Concepte, necesităţi şi atitudini Corin Badiu, 2011

Metodologia cercetării ştiinţifice Concepte, necesităţi şi atitudini Corin Badiu, 2011

Cercetarea stiintifica • joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a mentine

Cercetarea stiintifica • joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a mentine starea de sanatate si de a combate bolile • ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza cunostintelor existente

De ce MCS ? • O intelegere mai buna a fenomenelor / mecanismelor de

De ce MCS ? • O intelegere mai buna a fenomenelor / mecanismelor de boala • Confirma adevarul stiintific si corecteaza informatiile • Imbunatateste educatia, permite formarea unui sistem de gandire si actiune • Obtinem granturi !!! • Cariera si recunoastere academica • Aplicarea principiilor MCS in practica medicala curenta asigura performanta medicala

Cercetarea stiintifica • permite diagnosticarea si tratarea diverselor afectiuni • ofera dovezi pe care

Cercetarea stiintifica • permite diagnosticarea si tratarea diverselor afectiuni • ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii sistemelor de asistenta medicala

Cercetarea stiintifica • Desi OMS si statele sale membre sunt constiente de importanta cercetarii

Cercetarea stiintifica • Desi OMS si statele sale membre sunt constiente de importanta cercetarii medicale, aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs de dezvoltare – lipsa metodologiei de cercetare – absenta cercetatorilor calificati – sistemul de management si coordonare a cercetarii medicale fie: • nu a fost creat • nu functioneaza adecvat

Cercetarea stiintifica in Romania Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica Consiliul National al Cercetarii Stiintifice

Cercetarea stiintifica in Romania Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii

Procesul de cercetare • este fundamental pentru luarea unor decizii eficiente si in cunostinta

Procesul de cercetare • este fundamental pentru luarea unor decizii eficiente si in cunostinta de cauza • este parte integranta din eforturile tarilor de: • – a ameliora starea de sanatate a populatiei – a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in conditii de transformari epidemiologice, demografice si economice, transformari care afecteaza profund sistemele sanitare

In aceste cursuri: • se vor descrie metodele de planificare si realizare a cercetarii

In aceste cursuri: • se vor descrie metodele de planificare si realizare a cercetarii stiintifice: – – formularea problemelor stabilirea obiectivelor cercetarii planificarea studiului metode de colectare a datelor • analiza statistica a datelor – interpretarea rezultatelor – diseminarea acestor rezultate

DEFINITII • cercetarea stiintifica este o descoperire a cunostintelor prin cautare sau investigatie sau

DEFINITII • cercetarea stiintifica este o descoperire a cunostintelor prin cautare sau investigatie sau prin experimente avand drept scop descoperirea si interpretarea de cunostinte noi • metoda stiintifica este un grup de tehnici si proceduri sistematice aplicate in cursul desfasurarii investigatiei sau experimentului si orientate catre obtinerea de noi cunostinte

DEFINITII • cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale de investigatie critica

DEFINITII • cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra sanatatii si bolilor umane

Categorii ale cercetarii • 1. Cercetarea Empirica si Teoretica • 2. Cercetarea Fundamentala si

Categorii ale cercetarii • 1. Cercetarea Empirica si Teoretica • 2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata

1. Cercetarea Empirica si Teoretica • abordarea filozofica a cercetarii este in principal de

1. Cercetarea Empirica si Teoretica • abordarea filozofica a cercetarii este in principal de doua tipuri: • Empirica • Teoretica • cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in principal abordarea empirica – bazata pe: • Observatie • Experienta – Mai putin bazata pe: » Teorie » Abstractizare

1. Cercetarea Empirica si Teoretica • cercetarea epidemiologica, de ex. , depinde de colectarea

1. Cercetarea Empirica si Teoretica • cercetarea epidemiologica, de ex. , depinde de colectarea sistematica a observatiilor fenomenelor legate de starea de santate care prezinta interes in cazul unei populatii definite • mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie a bolilor daca nu se face o comparatie a unor modele construite teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor • cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare asupra bunastarii generale a populatiei de interes

Cercetarea empirica • Cercetarea empirica in stiintele medicale poate fi: – cantitativa – calitativa

Cercetarea empirica • Cercetarea empirica in stiintele medicale poate fi: – cantitativa – calitativa

Cercetarea in Domeniul Medical • In general cercetarea in domeniul medical utilizeaza informatii de

Cercetarea in Domeniul Medical • In general cercetarea in domeniul medical utilizeaza informatii de tip cantitativ • In majoritatea cazurilor aceasta implica identificarea: – populatiei de interes – caracteristicilor (variabilelor) indivizilor (unitatilor) din populatie – studierea variabilitatilor acestor caracteristici intre indivizii din populatie

Cercetarea in Domeniul Medical • De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin trei

Cercetarea in Domeniul Medical • De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin trei procedee: – masurarea variabilelor – estimarea parametrilor populatiei (parametri ai distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea observatiilor in populatie) – testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub observatie

Cercetarea in Domeniul Medical • Luarea in considerare a sansei sau probabilitatii este substanta

Cercetarea in Domeniul Medical • Luarea in considerare a sansei sau probabilitatii este substanta alcatuirii planului de cercetare (design-ului cercetarii) – mai mult decat orice, planificarea cercetarii trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a asigura validitatea – metodele statistice sunt acelea care mentin legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre

Cercetarea in Domeniul Medical • Metodele statistice: – permit analiza si interpretarea adecvate ale

Cercetarea in Domeniul Medical • Metodele statistice: – permit analiza si interpretarea adecvate ale rezultatelor – statistica ofera instrumentele care permit cercetarii medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta • ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin continuarea observatiei si experimentului

2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata • din punct de vedere functional cercetarea poate fi

2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata • din punct de vedere functional cercetarea poate fi clasificata in: – fundamentala (sau pura sau bazala = "basic“, de laborator, tip “preclinic”) – aplicata (clinica, epidemiologica)

2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata • cercetarea fundamentala – de obicei este considerata a

2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata • cercetarea fundamentala – de obicei este considerata a implicata o cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui scop specific • cercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este directionata catre rezolvarea unei probleme existente

2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata • Exista o controversa continua cu privire la beneficiul

2. Cercetarea Fundamentala si Aplicata • Exista o controversa continua cu privire la beneficiul relativ si contributia catre societate a celor doua tipuri de cercetare • Unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul societatii, trebuie sa se orienteze direct spre solutionarea unor probleme relevante ale omului, in timp ce. . . • Altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele mai mari progrese ale stiintei au rezultat din cercetarea pura

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • mai multe principii fundamentale sunt utilizate in cercetarea stiintifica:

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • mai multe principii fundamentale sunt utilizate in cercetarea stiintifica: 1. Ordinea 2. Deductia si Sansa 3. Evaluarea si Probabilitatea 4. Ipoteza

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 1. Ordinea – Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 1. Ordinea – Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei organizate a entitatilor sau evenimentelor care sunt clasificate sau ordonate pe baza proprietatilor si a comportamentelor comune – acest caracter comun al proprietatilor si comportamentelor permite efectuarea de predictiuni care, duse la limita, devin legi

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • 1. Deductia si Sansa • Gandirea, sau deductia este

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • 1. Deductia si Sansa • Gandirea, sau deductia este forta progreselor in cercetare • • in termenii logicii, aceasta inseamna ca o afirmatie sau o concluzie trebuie sa fie acceptata deoarece una sau mai multe afirmatii sau premize (dovezi) sunt adevarate 2. Deductia si Sansa • supozitiile, prezumtiile sau teoriile deductive pot fi atat de dezvoltate, printr-o constructie atenta, incat sa devina ipoteze testabile • testarea ipotezei este metoda care sta la baza avansarii cunostintelor in stiinta 3. Deductia si Sansa • in dezvoltarea deductiilor s-au diferentiat doua abordari sau argumente distincte: • deductiva • Inductiva 4. Deductia si Sansa – in deductie, in mod necesar concluzia rezulta din premize, ca de exemplu in: • silogism (toate A sunt B, toate B sunt C, de aceea toate A sunt C) • ecuatiile algebrice

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • Deductia si Sansa (5) – deductia poate fi distinsa

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • Deductia si Sansa (5) – deductia poate fi distinsa prin faptul ca se deplaseaza de la general la specific si NU permite elementele legate de sansa sau nesiguranta – • de aceea concluziile deductive sunt potrivite cercetarii teoretice Deductia si Sansa (6) – deoarece cercetarea medicala este primordial empirica, depinde aproape in totalitate de gandirea inductiva • Deductia si Sansa (7) – in gandirea inductiva (1) – concluzia NU rezulta neaparat din premize sau dovezi (fapte) – putem afirma doar ca o concluzie are o probabilitate mai mare de a fi adevarata daca premizele sunt adevarate, adica exista posibilitatea ca premizele sa fie adevarate, dar concluziile sa fie false • Deductia si Sansa (8) – in gandirea inductiva (2) • de aceea trebuie sa se tina seama in intregime de sansa • mai departe, gandirea inductiva se distinge prin faptul ca trece de la specific la general

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 3. Evaluarea si Probabilitatea – Cerinta critica a efectuarii proiectului

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 3. Evaluarea si Probabilitatea – Cerinta critica a efectuarii proiectului in cercetare, aceea care asigura validitatea, este evaluarea probabilitatii de la inceput pana la capat

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • 3. Evaluarea si Probabilitatea – cele mai importante elemente

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • 3. Evaluarea si Probabilitatea – cele mai importante elemente (1) ale proiectului de cercetare, elemente avand drept scop asigurarea integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt: • esantionul sa fie reprezentativ • randomizarea in selectia grupurilor de studiu

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4) 3. Evaluarea si Probabilitatea – cele mai importante elemente

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4) 3. Evaluarea si Probabilitatea – cele mai importante elemente ale proiectului de cercetare: • mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control • realizarea principiului "dublu-orb" dublu-orb (atat a experimentelor cat si a subiectilor) • utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) statistice in analiza si interpretarea rezultatelor

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 3. Evaluarea si Probabilitatea – Probabilitatea este o masura a

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 3. Evaluarea si Probabilitatea – Probabilitatea este o masura a nesigurantei sau a variabilitatii caracteristicilor intre diversii indivizi ai unei populatii: • daca se va observa intreaga populatie, calcularea frecventelor relative ale variabilelor ofera toate informatiile referitoare la variabilitate • daca se va observa doar un esantion de indivizi din acea populatie, deductia de la esantion la populatie (de la specific la general) va implica identificarea: – probabilitatilor evenimentelor observate – precum si a legilor probabilitatii care ne permit sa masuram nivelul de nesiguranta al deductiilor noastre

Obiective • Dobandirea notiunilor fundamentale de cercetare medicala • Dobandirea abilitatilor de documentare medicala

Obiective • Dobandirea notiunilor fundamentale de cercetare medicala • Dobandirea abilitatilor de documentare medicala curenta • Redactarea unui protocol de 10 pagini pentru un studiu real / ipotetic • Analiza altor studii (peer review)