Guvernul Republicii Moldova Guvernul Romniei Proiectul mbuntirea disponibilitii

Guvernul Republicii Moldova Guvernul României Proiectul "Îmbunătăţirea disponibilităţii şi calităţii statisticilor regionale„ Componenta III: Revizuirea metodologică a IDAM Maria Vremiș, consultant național

Obiectivul de bază Revizuirea conţinutului, metodologiei şi a setului de instrumente IDAM prin adaptarea lor la cadrul actual de politici şi optimizarea/ajustarea surselor de date evaluate din perspectiva calităţii

Activitățile de bază 1. 2. 3. Testarea indicatorilor IDAM și a domeniilor identificate în rezultatul activităților 1 și 2 Descrierea metodologiei de calcul a IDAM revizuit Elaborarea instrumentarului de colectare a datelor conform metodologiei revizuite

Ce este IDAM? Indicator agregat / compus / compozit, constituit în baza unui set de indicatori relativi, grupați pe domenii socialeconomice, care oferă o viziune relativă, comparativă asupra nivelului de dezvoltare a unităților de cercetare.

Ce este un indicator compozit? Glosar de termeni statistici, OECD (www. oecd. org) Definiție: Un indicator compozit se formează atunci când indicatorii individuali sunt compilați într-un singur indice, cu aplicarea unui model de bază a conceptului multidimensional, necesar de a fi măsurat. Context: Un indicator compozit măsoară concepte multidimensionale care nu pot fi măsurate de un singur indicator. Ideal, un indicator compus trebuie să se bazeze pe un cadru teoretic, care ar permite selectarea indicatorilor individuali (variabilelor), combinarea și ponderarea lor întrun mod care să reflecte dimensiunile și structura fenomenelor măsurate.

De ce un indicator compozit? n n Indicatori compoziți sunt tot mai mult recunoscuți ca un instrument util pentru elaborarea de politici, de comunicații publice privind performanțele țărilor în diverse domenii cum ar fi mediu, economie, societate, dezvoltare tehnologică, alte. Indicatori compoziți sunt mult mai ușor de interpretat decât încercarea de a găsi o tendință comună în mai mulți indicatori separați. Indicatori compoziți s-au dovedit a fi utili în clasamentul țărilor în cadrul exercițiilor de analiză comparativă. Totodată, indicatorii compoziți pot transmite mesaje politice non-robuste sau care induc în eroare, dacă aceștia sunt prost construiți sau interpretați greșit.

Argumente Pro n n n n Oferă rezumarea problemelor complexe, multi dimensionale în vederea sprijinirii factorilor de decizie Sunt mai ușor de interpretat decât încercarea de a găsi o tendință comună într-o multitudine de indicatori separați Poate facilita evaluarea progresului țărilor în timp Reduce dimensiunea setului de indicatori sau cuprinde mai multe informații în limita dimensiunii existente Plasează problemele de performanță și progres a țărilor în centrul arenei politice Contribuie la facilitarea comunicării cu publicul larg (de exemplu, cetățenii, mass-media, etc), și de a promova responsabilitatea Permite utilizatorilor să compare dimensiunile complexe în mod eficient.

Argumente Contra n n n Pot trimite mesaje politice care induc în eroare în cazul în care sunt prost construiți sau interpretați greșit. Pot conduce la concluzii politice simpliste sau pot fi utilizați în mod abuziv, de exemplu, pentru a susține o politică de dorit, în cazul în care procesul de construcție nu este transparent și / sau lipsește înțelegerea principiilor statistice sau conceptuale. Selectarea indicatorilor și ponderilor ar putea face obiectul unor dispute politice. Poate ascunde lacune în unele dimensiuni și conduce la diminuarea procesului de identificare a măsuri de remediere corespunzătoare, în cazul în care procesul de construcție nu este transparent și înțeles. Poate conduce la politici neadecvate în cazul în care dimensiunile de performanță, care sunt dificil de măsurat sunt ignorate/ nu sunt incluse.

Manual Construirea indicatorilor compoziți. Metodologie și Ghid de utilizare HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -64 -04345 -9 - © OECD 2008 Propunerea dezvolta un manual a fost dictată de: n Interesul în creștere în indicatori compoziți, în cercurile academice, mass-media și în rândul factorilor de decizie; n Existența unei game largi de abordări metodologice privind indicatori compoziți, și; n Necesitatea pentru a avea linii directoare internaționale în acest domeniu.

Zece pași în construirea unui indicator compozit HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -64 -04345 -9 - © OECD 2008 1. Cadru teoretic 6. Ponderarea 2. Selectarea datelor 7. Agregarea indicatorilor 3. Analiza multivariată 8. Analiza de sensibilitate 4. Imputarea de date lipsă 9. Interacțiunea cu alți indicatori 5. Normalizarea 10. Vizualizarea

Zece pași în construirea unui indicator compozit HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -6404345 -9 - © OECD 2008 1. 2. Cadru teoretic (ceia ce este prost definit probabil va fi prost măsurat) – oferă baza pentru selectarea și combinația indicatorilor individuali într-un indicator compozit semnificativ (implicarea experților și a părților interesate este avută în vedere la acest pas). Selectare de date. (calitatea indicatorilor compoziți depinde în mare măsură de calitatea indicatorilor individuali) - Indicatorii ar trebui să fie selectați pe baza de soliditatea lor analitică, să fie măsurabili, să asigure acoperirea pe țară, să fie relevanți fenomenului măsurat, să interacționeze reciproc.

Domeniile identificate Nr. Domeniu I Deprivarea economică II IV V Subdomeniu Nr indicatori Activitatea economică Agricultură 4 6 6 3 4 Învățămîntul preșcolar Învățămîntul școlar 3 3 Drumuri și transporturi Apa si Canalizare Energetică Comunicaţii 3 4 4 Deprivarea demografică Deprivarea financiară Deprivarea de servicii de sănătate Deprivarea de servicii de educație VI Deprivarea de infrastructură VII Deprivarea socială VIII Deprivarea de condiții de mediu TOTAL 51

Prestatorii de date Nr. Instituția 1 Biroul Național de Statistică (BNS) 2 3 4 5 6 7 8 Ministerul Finanțelor (MF Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (FISC) Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC) Centrul Informațional Agricol (CIA) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) 9 Agențiile Teritoriale Oficiului Forței de Muncă (ATOFM) 10 APL (primării) Domeniu/ subdomeniu/ grup CUATM Demografie Agricultură Educație Condiții de trai Financiar Economic Social Suprafața, trenuri agricole Șeptel de animale Comunicații Economic Agricultura (Irigare) Demografie (familii >= 3 copii) Sănătate (distante) Educație (distante) Infrastructură Condiții de mediu

Zece pași în construirea unui indicator compozit HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -6404345 -9 - © OECD 2008 3. 4. Analiza multivariată - O analiza exploratorie ar trebui să investigheze structura în ansamblu a indicatorilor, evaluarea gradului de adecvare a setului de date și explicarea opțiunilor metodologice, de exemplu, ponderare, agregare. Imputarea de date lipsă (idea de imputare este pe atât de atrăgătoare cit si periculoasa) - Trebuie luate în considerare abordări diferite pentru imputarea valorilor lipsă. Valorile extreme ar trebui să fie examinate, deoarece acestea pot deveni repere nedorite.

Indicatori In total identificați – 51 indicatori n Din care: ¨ Recomandat după validarea rezultatelor Recensământului populației – 1 (demografie) ¨ Recomandat pentru 2013 – 1 (mediu) ¨ Excluși și înlocuiti cu alții – 2 indicatori (1 drumuri și transporturi, 1 - comunicații) In exercițiul dat – 49 indicatori

Zece pași în construirea unui indicator compozit HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -6404345 -9 - © OECD 2008 5. 6. Normalizarea (evitarea de a însuma mere cu pere) Indicatorii ar trebui să fie normalizați pentru ai face comparabili. Atenție trebuie acordată valorilor extreme care pot influența etapele ulterioare în procesul de construire a unui indicator compozit. Date asimetrice ar trebui să fie, de asemenea, identificate și contabilizate. Ponderare – nu există o metodologie uniformă unică de ponderare a indicatorilor individuali înainte de agregarea într-un indicator compozit. Metode de ponderare: Ponderi egale Ponderi bazate pe metode statistice Ponderi bazate pe opinii publice/ experti

Construirea indicilor de deprivare pe domenii n n Fiecare indicator s-a aranjat în ordine necesară și fiecarei localitati i se atribuie un scor (1 – N) ; Normalizarea - s-a aplicat transformarea normala inversa; S-a exstras un factor - utilizind variabilele construite pentru fiecare domeniu s-a selectat o forma liniara (componenta), care cel mai bine explica tipul dat de deprivare. Primariile s-au aranjat conform componenta obtinuta, adica s-a calculat scorul localităţii pentru fiecare domeniu.

Zece pași în construirea unui indicator compozit HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -6404345 -9 - © OECD 2008 7. 8. Agregarea indicatorilor – sunt propuse trei metode de agregare: aditivă, geometrică, analiza multicriterială Analiza de sensibilitate - Analiza ar trebui să fie efectuată pentru a evalua soliditatea indicatorului compozit privind: mecanismul pentru includerea sau excluderea indicatorilor individuali, schema de normalizare, imputarea datelor lipsă, alegerea ponderilor, metoda de agregare.

Construirea indicelui de deprivare IDAM n n n Scorul care exprima tipul de deprivare pe domenii se transforma in scor fractional pentru a primi variabila cu valoarea de la 0 la 1 (sau scorul fiecarei primarii se imparte la numarul de primarii din studiu N) Se aplica o transformare exponentiala X = -23*log {1 – R*[1 – exp(-100/23)]} pentru a exclude compensarea deprivarii mari pe un domeniu de catre deprivarea mica pe alt domeniu Indicele de deprivare a ariilor mici (indicele de deprivare multipla) se calculeaza atribuind o pondere fiecarui domeniu de deprivare in asa mod, incit suma totala a ponderilor sa fie egala cu 1.

Zece pași în construirea unui indicator compozit HANDBOOK ON CONSTRUCTING COMPOSITE INDICATORS: METHODOLOGY AND USER GUIDE – ISBN 978 -92 -6404345 -9 - © OECD 2008 9. 10. Interacțiunea cu alți indicatori – corelarea cu alți indicatori statistici independenți sau indici permite de a testa puterea explicativă a indicatorului compozit. Vizualizarea - Indicatorii compozit pot fi vizualizați sau prezentați în moduri diferite, care pot influența interpretarea lor.

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului I Deprivarea economică Activitatea economică EC Numărul salariaţilor Numărul mediu scriptic de 1 în unităţi economice salariați ce activează în unităţi la 1000 populație economce raportat la 1000 locuitori din comună/localitate EC Numărul unităților economice 2 economice la 1000 raportat la 1000 populație din populaţie localitate/comună EC Rata șomerilor Raportul dintre numărul 3 înregistrați, % persoanelor înregistrate la Agenția Teritorială de Ocupare a Forței de Muncă și numărul populației în vîrstă aptă de muncă Sursa Sal FISC P - BNS Nîntr FISC P - BNS Nșom. ATOFM Papt BNS

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului Sursa Agricultură EA 1 Numărul întreprinderilor agricole și a BNS întreprinderilor agricole gospodăriilor țărănești (de fermieri) cu terenuri agricole de raportat la 1000 locuitori din 10 ha și mai mult comună/localitate EA 2 Suprafața terenurilor agricole Sagr agricole pe cap de raportată la numărul populației din ARFC locuitor comună/localitate, km. p. P - BNS EA 3 Proporţia terenurilor Raportul dintre suprafața terenurilor ARFC agricole neprelucrate, agricole neprelucrate și suprafața % totală a terenurilor agricole EA 4 Cota terenurilor Raportul dintre suprafața terenurilor Sirig asigurate cu sistem de irigare în primăria irigare, % total suprafața terenurilor agricole Sagr ARFC EA 5 Nota medie ponderată ARFC de bonitate a solului (puncte) EA 6 Numărul convențional de animale Anim - CIA

Deprivarea economică 108 102 107 112 76 57 62 42 1 Falesti 9 3 Donduseni Cimislia Deprivarea economică media minimum maximum 12 Orhei

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului II Sursa Deprivarea Demografică ID 1 Coeficientul îmbătrânirii Numărul persoanelor peste vîrsta BNS aptă de muncă, raportat la 100 locuitori (Indicatorul diferă de cel statistic, pentru care se utilizează populația de 60 ani și mai mult) ID 2 Densitatea populației Numărul populaţiei raportat la 1 P - BNS km. p suprafaţa intravilan a localităţii S - ARFC ID 3 Rata sporului natural reprezintă BNS diferenţa dintre ratele de natalitate şi mortalitate. ID 4 Rata populaţiei în vîrstă Raportul dintre numărul populaţiei în BNS aptă de muncă vîrstă aptă de muncă şi numărul total al populaţiei din comună/localitate ID 5 Rata familiilor cu 3 şi Raportul dintre numărul familiilor cu Primaria mai mulţi copii 3 şi mai mulţi copi şi numărul total al familiilor din comună/localitate

Deprivarea Demografică 83 112 109 81 82 29 27 52 35 14 1 Donduseni 9 Falesti Orhei Deprivarea demografică media minimum maximum Cimislia

Rezultate Nr. III Denumire Indicator Definiţia indicatorului Sursa Deprivarea Financiară VN 1 Veniturile bugetului Veniturile totale bugetului MF local pe persoană local, inclusiv transferurile BNS conform legislației în vigoare raportat la numărul populației din comună/localitate VN 2 Rata veniturilor Raportul dintre veniturile MF proprii în total proprii ale bugetului local venituri, % conform Codului Fiscal și veniturile totale comunei/localității VN 3 Ponderea Raportul dintre cheltuielile MF cheltuielilor administrative și veniturile administrative în proprii ale bugetului local

Deprivarea financiară 109 101 112 95 81 70 53 50 3 Orhei 11 4 Donduseni Cimislia Deprivarea financiară media minimum maximum 1 Falesti

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului IV Deprivarea de servicii de sănătate IH 1 Accesul populaţiei la instituţia medicală primară Distanţa medie a unei persoane din comună/localitate pina la instituţia medicală primară (km) IH 2 Accesul populaţiei la medicul de familie IH 3 Accesul populaţiei la unitatea farmaceutică care elibirează medicamente compensate Accesul populaţiei la serviciile de asistenţă medicală de urgenţă IH 4 Sursa Di primăria Pi, P BNS Numărul mediu de zile de prezenţă Zi a medicului de familie în instituţia primăria medicală primară Pi, P BNS Distanţa medie a unei persoane Di din comună/localitate pina la primăria unitatea medicală care eliberează Pi, P medicamente compensate (km) BNS Distanţa medie a unei persoane Di din comună/localitate pina la primăria instituţia de asistență medicală de Pi, P -

Deprivarea de servicii de sănătate 109 107 109 106 85 64 55 51 2 Falesti 45 4 1 Orhei Cimislia Deprivarea de servicii de sănătate media minimum maximum Donduseni

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului V Deprivarea de servicii de educație Învățămîntul preșcolar Rata netă de înrolare în Raportul dintre numărul copiilor în BNS învăţămîntul preşcolar, % vîrstă de 3 -6 ani înrolaţi în instituţiile de învăţămînt preşcolar şi numărul total de copii în vîrstă de 3 -6 ani Numărul de copii ce revin Raportul dintre numărul copiilor înrolaţi BNS în medie la un cadru în instituțiile preșcolare şi numărul didactic cadrelor didactice în anul şcolar de referinţă Rata de utilizare a Raportul dintre numărul de copii BNS capacităţii instituţiilor înrolaţi în instituţii preşcolare şi preşcolare numărul total de locuri în aceste instituţii Învățămîntul școlar Ponderea populaţiei 7 -15 Raportul dintre populaţia în vîrstă de 7 - BNS ani în total populaţie 15 ani în total populaţia comunei/localităţii Accesul copiilor la Distanţa medie pînă la localitatea unde Ci, C - BNS instituţiile de învăţămînt este amplasată instituţia de învăţămînt Di obligatoriu primăria IE 4 IE 5 IE 6 IE 1 IE 2 Sursa

Deprivarea de servicii de educație 102 111 112 61 65 50 45 12 1 Falesti Cimislia 2 Orhei Deprivarea de servicii de educație media minimum maximum 7 Donduseni

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului Sursa VI Deprivarea de infrastructură Drumuri și transporturi IT 1 Ponderea drumurilor cu acoperire rigidă, % Raportul dinre lungimea drumurilor locale cu suprafata rigida si lungimea totală a drumurilor locale Ponderea drumurilor în stare Raportul dintre drumurile în stare bună şi foarte bună, % bună în total drumuri cu acoperire rigidă IT 2 Ponderea drumurilor în stare Raportul dintre drumurile în stare nesatisfăcătoare, % în total drumuri IT 3 Numărul rutelor regulate pe Numărul mediu de rute regulate între săptămînă comună/localitate și centrul raional Apa si Canalizare IA 1 Densitatea rețelei de distribuție a apei potabile Raportul dintre lungimea totală a rețelei de distribuție locală a apei potabile și suprafața de intravilan a comunei/localității IA 2 Densitatea rețelei de Raportul dintre lungimea totală a rețelei sistemului canalizare de canalizare și suprafața de intravilan a comunei/localității IA 3 Rata locuinţelor conectate la Raportul dintre numărul încăperilor locative sistem de alimentare cu apă (apartamente, case individuale) conectate la rețeaua de alimentare cu apă centralizată sau din Primăria Primaria Pi, P BNS Primaria S - ARFC BNS

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului VI (continuare) Deprivarea de infrastructură Energetică IG 1 Densitatea rețelei conductelor de gaze naturale IG 2 Ponderea clădirilor publice renovate, % Sursa Raportul dintre lungimea totală a rețelei conductelor Primaria de gaze și suprafața de intravilan a comunei/localității ARFC Raportul dintre suprafaţa totală a clădirelor publice Primăria eficientizate energetic şi suprafaţa totală a clădirilor publice IG 3 Rata locuințelor cu Raportul dintre numărul încăperilor locative BNS sistem propriu sau (apartamente, case individuale) dotate cu sistem centralizat de încălzire propriu sau centralizat de încălzire (exclusiv sobe) și numărul total al încăperilor locaitive din comună/localitate IG 4 Rata locuinţelor Raportul dintre numărul încăperilor locative BNS conectate la sistemul de (apartamente, case individuale) conectate la rețeaua distribuție a gazelor de distribuție a gazelor naturale și numărul total al naturale încăperilor locaitive din comună/localitate Comunicaţii Densitatea rețelei de Lungimea totală a rețelei de telefonei fixă raportată la Moldteleco telefonie fixă 100 km. p suprafața de intraviln a comunei/localității m S - ARFC IC 1 Proporţia abonaţilor la Numărul de abonați la reţeau de telefonie fixă ANRCETI

Deprivarea de infrastructură 107 98 90 70 112 81 53 38 1 Falesti 1 Donduseni 5 Orhei Deprivarea de infrastructură media minimum maximum 15 Cimislia

Rezultate Nr. Denumire Indicator Definiţia indicatorului VII Deprivarea socială IS 1 Rata persoanelor cu Raportul dintre numărul dizabilităţi, % persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate în total populaţie IS 2 Rata beneficiarilor de Raportul dintre numărul alocaţii sociale de beneficiarilor de alocaţii sociale stat, % (exclusiv persoane cu dizabilități) şi numărul total de populaţie din localitate/comună IS 3 Rata beneficiarilor de Raportul dintre numărul ajutor social beneficiarilor de ajutori social şi numărul total de populaţie din localitate/comună IS 4 Rata beneficiarilor de Raportul dintre numărul indemnizații lunare beneficiarilor de indemnizații lunare pentru îngrijirea copilului acordate persoanelor neasigurate în total Sursa Pdiz CNAS P - BNS Pben CNAS P - BNS Baj MMPSF P - BNS CNAS

Deprivarea socială 104 98 108 112 91 63 50 36 26 3 Donduseni 1 Falesti 2 Orhei Deprivarea socială media minimum maximum Cimislia

Rezultate Nr. Denumire Indicator VIII Deprivarea de condiții MD 1 Ponderea locuinţelor cu acces la serviciile de salubrizare, %. Definiţia indicatorului de mediu Sursa Raportul dintre numărul Primăria încăperilor locative (apartamente, BNS case individuale) care beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor menajere în total încăperi locaitive din comună/localitate MD 2 Ponderea Raportul dintre suprafaţa ARFC suprafeţei terenurilor erodate (mlastini, ripi, terenurilor erodate alunecari de teren) și suprafața totală a localității (intravilan + extravilan) MD 3 Ponderea Raportul dintre suprafaţa Primaria suprafeţei terenurilor contaminate cu ARFC

Deprivarea de condiții de mediu 112 110 111 61 64 91 57 52 3 Falesti 1 Orhei 2 Cimislia Deprivarea de condiții de mediu media minimum maximum 10 Donduseni

Valoarea medie ponderată IDAM (4 raioane, 112 primării) IDAM 2013 IDAM 2012 88 74 61 54 54 61 65 44 Falesti Donduseni Orhei Cimislia

2012 2013 Deprivarea pe domenii – Cimișlia educație mediu economic sănătate financiar infrastructura demografic social educație sănătate economc geografic demografic condții de trai de venituri 50 61 64 64 70 81 82 91 43 44 52 57 68 78 84

2012 2013 Deprivarea pe domenii – Dondușeni demografic social financiar infrastructura mediu educație economic sănătate demografic condții de trai sănătate geografic educație de venituri economc 14 26 53 53 64 65 75 85 18 27 40 49 66 73 100

2012 2013 Deprivarea pe domenii – Fălești economic infrastructura educație social sănătate mediu demografic financiar condții de trai educație economc demografic de venituri geografic sănătate 35 38 45 50 51 52 52 81 37 50 50 62 63 68 79

2012 2013 Deprivarea pe domenii – Orhei financiar economic sănătate mediu educație social infrastructura demografic de venituri economc educație geografic condții de trai sănătate demografic 50 53 55 57 61 63 70 81 26 50 55 70 71 78 79

Concluzii (1) Abordări metodologice Rezultatele testării domeniilor și indicatorilor identificați după realizarea primelor două componente ale activității au condus la concluzia că aceștia sunt reprezentativi statistic, cu mici abateri care ar putea fi excluse în cazul utilizării bazei de date pentru toate localitățile rurale din republică. Totodată, nu este exclusă posibilitatea unor modificări ale structurii domeniilor identificate la realizarea calculelor integral. Comparările realizate cu indicii precedenți reflectă asupra unor tendințe robuste ale rezultatelor obținute, care urmează să fie confirmate după realizarea calculelor cu utilizarea datelor pentru toate localitățile. Nu toate domeniile pot fi comparate din motivul unor abordări diferite la constituirea acestora, a indicatorilor incluși (ex. Deprivarea de venituri 2012 este de facto Domeniul social).

Concluzii (2) Constrăngeri cu referire la date Instituțiile/ organizații prestatoare de date, identificate în rezultatul activității, dispun de date la cel mai jos nivel de dezagregare – comună, localitate. Bazele de date respective sunt elaborate pentru necesități interne și este necesară realizarea unor interpelări speciale pentru a extrage datele în formatul solicitat. Constituirea bazei de date integrate din diferite surse rămâne a fi o provocare din motivul utilizării unor clasificatoare interne ale localităților, iar ajustarea acestora este deosebit de anevoioasă, în unele cazuri implică efectuarea unor estimări care pot influența calitatea indicilor rezultativi.

Pași de urmat Exercițiul realizat pentru patru raioane incluse în studiu – Dondușeni, Fălești, Orhei și Cimișlia, urmează să fie realizat pentru toate localitățile rurale din republică. Rămâne a fi actuală colectarea unui număr de indicatori de la primării. Numărul de indicatori a fost redus semnificativ din diverse motive: posibilitatea colectării la nivel central, necorelarea cu politicile promovate de către stat, calitatea joasă a indicatorilor, lipsa unor surse veridice de informație. Urmează a fi definitivată și expediată primăriilor forma specială a chestionarului pentru colectarea datelor. Colectarea datelor la nivel central urmează a fi realizată prin intermediul unor structuri standard, cu includerea codului statistic unic al localității pentru a facilita crearea bazei integrate de date, de asemenea și unor a metadate succinte privind indicatorii prezentați. Pentru toate localitățile rurale urmează a să fie calculați indicii de deprivare pe domeniile noi identificate și indicele agregat de deprivare al ariilor mici IDAM.

VA MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE