PROIECT Codul educaiei al Republicii Moldova Actualitatea i

PROIECT Codul educaţiei al Republicii Moldova

® Actualitatea şi necesitatea elaborării unui nou Cod al educaţiei 1. 2. Actuala lege a învăţămîntului, deşi a fost progresistă pentru anii ’ 90, nu mai poate eficient să reglementeze toate schimbările, în conformitate cu noile realităţi sociale, economice, politice şi educaţionale. Orientarea Republicii Moldova la valorile europene necesită şi racordarea cadrului legislativ la standardele respective, inclusiv în domeniul educaţiei.

Principiile elaborării Codului educaţiei 1. 2. 3. Asigurarea coerenţei şi continuităţii în dezvoltarea sistemului educaţional. Asigurarea coerenţei cu necesităţile sociale, economice, educaţionale, politice şi cu tendinţele internaţionale şi naţionale în domeniul educaţiei. Asigurarea bazei normative eficiente de funcţionare şi dezvoltare a sistemului de învăţămînt.

Obiectivele generale elaborării Codului educaţiei 1. 2. 3. 4. Constituirea unui sistem de învăţămînt de calitate capabil să influenţeze dezvoltarea durabilă social-economică a ţării. Constituirea unui sistem de învăţămînt capabil să concureze pe plan european şi internaţional. Valorificarea adecvată a statutului cadrului didactic şi managerial în societate. Asigurarea priorităţii învăţămîntului în societate.

Demersuri inovaţionale Codului educaţiei n n n 2. Cadrul general Codul reflectă întreaga dimensiune a educaţiei, învăţămîntul fiind prezent ca parte componentă a sistemului educaţiei. Prevederile doctrinare ale politicii de stat în domeniul educaţiei, precum şi principiile educaţiei sînt coerente cu valorile şi standardele europene şi aspiraţiile societăţii din Republica Moldova. Pentru prima dată este formulat idealul educaţional şi finalităţile educaţionale. Pentru prima dată statul îşi asumă prin lege asigurarea priorităţii învăţămîntului, şi nu prin declaraţii. Pentru prima dată se propune realizarea unui dialog social în promovarea politicilor educaţionale la nivel naţional şi local.

2. Sistemul de educaţie n Se defineşte sistemul de învăţămînt ca parte componentă a sistemului de educaţie. n Structura sistemului de învăţămînt este prezentată în conformitate cu standardul european ISCED; n Pentru prima dată se conturează clar conceptul managementului sistemului de învăţămînt: - descentralizarea; - promovarea managementului strategic; - crearea unor noi agenţii; - implicarea mai eficientă a cadrelor didactice în luarea de decizii; - revitalizarea Congresului cadrelor didactice etc.

3. Învăţămîntul general n crearea şcolilor pe circumscripţii; n promovarea educaţiei incluzive; n promovarea conceptului de instituţie comunitară; diversificarea învăţămîntului liceal: licee teoretice (cu profil umanist şi real); licee tehnologice (cu profil tehnic, agrar, economic ş. a. ); vocaţionale (cu profil pedagogic, militar, teologic ş. a. ); învăţămînt liceal cu frecvenţă redusă şi la distanţă; n n

4. Învăţămîntul vocaţional/tehnic n învăţămînt vocaţional-tehnic, structurat în două niveluri: - învăţămîntul secundar vocaţional/tehnic; - învăţămîntul postsecundar vocaţional/tehnic n şcoala vocaţional/tehnică de trei ani; n liceul vocaţional/tehnic de patru ani; n colegiul cu două trepte: patru + doi ani; n învăţămîntul dual.

5. Învăţămîntul superior n instituirea ciclului trei: învăţămîntul superior de doctorat; n promovarea ratingului instituţiilor de învăţămînt superior; n promovarea cercetării ştiinţifice universitare în corespundere cu tradiţiile europene; n instituirea şcolilor doctorale; n asigurarea interconexiunii învăţămîntului superior cu piaţa muncii/agenţii economici; n crearea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior şi Cercetare; n noi abordări ale normării didactice; n integrarea activităţilor de predare cu cele de cercetare; n implicarea mai eficientă a studenţilor şi cadrelor didactice în managementul universitar; n reconceptualizarea managementului instituţional în baza Cartei universitare; n introducerea sistemului european de asigurare a calităţii.

6. Educaţia adulţilor n pentru prima dată se propun norme legale cu privire la educaţia adulţilor din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi: - formarea profesională continuă; - formarea generală continuă; n diversificarea serviciilor de formare continuă; n formarea continuă obligatorie, axată pe nevoile angajaţilor şi realizată pe parcursul a cinci ani, şi nu o dată în cinci ani; n creditele de acumulare, care, acumulate pe parcursul a cinci ani, devin temei pentru acordarea gradelor didactice respective.

7. Asigurarea calităţii, evaluarea şi acreditarea în învăţămînt n evaluarea internă şi externă a învăţămîntului; n acreditarea programelor de formare numai din instituţiile de învăţămînt superior şi concomitent cu acreditarea programelor de cercetare; n Funcţiile de acreditare - Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior şi Cercetare.

8. Resursele umane n realizarea potenţialului fiecărui elev, student, cadru didactic, manager; n valorificarea statutului cadrului didactic în societate; n elevul, studentul - responsabil de propriile performanţe; n implicarea mai eficientă a elevilor, studenţilor, cadrelor didactice în luarea deciziilor la diferite niveluri. 9. Administrarea sistemului de învăţămînt n redistribuirea clară a funcţiilor organelor centrale, locale şi instituţionale; n promovarea principiului descentralizării.

10. Finanţarea şi baza tehnico-materială n finanţarea învăţămîntului – prioritate a statului; n finanţarea învăţămîntului la nivel de 8% din PIB; n diversificarea surselor de finanţare. 11. Relaţii externe n Orientarea generală – integrarea europeană şi aplicarea standardelor educaţionale europene.

Generalizări n Va fi elaborat un Plan pentru implementarea Codului. n Va fi elaborată o Strategie naţională de dezvoltare a învăţămîntului pe termen mediu sau chiar lung. n Dezbaterile asupra Codului se vor finaliza cu Congresul angajaţilor din învăţămînt. n Proiectul este deschis pentru îmbunătăţire.