COMUNICARE VERBAL Moduri de comunicare Nivele de comunicare

COMUNICARE VERBALĂ

Moduri de comunicare Nivele de comunicare n Comunicare • Comunicare orală n Comunicare scrisă verbală – 7% n Comunicare nonverbală – 55% n Comunicare paraverbală – 38% n Metacomunicarea n Comunicare verbală n Metacomunicarea

Comunicarea verbală – 7 % • este cea mai evidentă formă de comunicare şi cel mai uşor de identificat. Aceasta presupune existenţa unui limbaj, a unor coduri verbale ce ajută la transmiterea şi descifrarea mesajului. • Comunicarea verbală este de două tipuri: scrisă şi orală. • Un rol important în acest caz îl are limba în care se comunică şi care asigură fluiditatea procesului. De asemenea, esenţiale sunt înţelesurile pe care le poartă fiecare cuvînt sau construcţie verbală. • Un alt aspect important al comunicării verbale îl reprezintă comunicarea scrisă care, la rîndul ei, dă seamă de particularităţile culturale menţionate anterior. În acest caz, formulele de adresare şi clişeele folosite sunt mult mai evidente – în special în cazul scrisorilor profesionale – cum ar fi scrisoarea de intenţie în vederea obţinerii unui slujbe sau a continuării educaţiei, al scrisorilor de felicitare sau de condoleanţe etc. • În comunicarea verbală exprimată oral apar aspecte care nuanţează mesajul verbalizat şi care, la nivelul interpretării, îi pot chiar schimba sensul: este vorba despre ton, intonaţie, frecvenţă şi volum.

Comunicarea verbală – 7 % • Astfel, tonul pe care îl folosim atunci cînd comunicăm ceva este, în general, adecvat conţinutului mesajului. • Dacă este vorba de un fapt banal, tonul va fi neutru; dacă este implicat un fapt important, tonul va fi grav; dacă se transmite o veste bună, tonul va fi voios, plin de bucurie. • Tonul este întotdeauna însoţit de frecvenţa cu care se succed cuvintele – şi care corespunde stării de spirit a vorbitorului – sau de volumul vocii. De exemplu, la o ceremonie sau la o comemorare, tonul va fi grav, vocea va fi scăzută, iar cuvintele vor fi spuse rar; la o petrecere, totul va fi la polul opus: ton vesel, frecvenţă mărită a cuvintelor, volumul vocii ridicat. • Toate aceste aspecte afectează eficienţa comunicării; o pot spori sau diminua, în funcţie de context şi de adecvarea la conţinutul mesajului transmis.

Comunicarea verbală – 7 % REŢINEŢI! TALENTUL DE A COMUNICA IMPLICĂ MULT MAI MULT DECÎT A ŞTI SĂ VORBEŞTI BINE!

“ Lăsaţi copiii să vorbească ! " Ne exprimăm, ne facem cunoscuţi prin limbaj. Aşadar, copiii sînt la vîrsta cînd pot acumula multe informaţii, deci vor să afle multe lucruri şi să comunice. Aproape degeaba îi stîrnim cu un subiect foarte interesant dacă ei nu reuşesc să-şi spună părerea. Efectul vorbelor trece! A-i opri pe copii să vorbească este ca în poezia: "În zadar sînt 5 budinci Pisicel, să nu le atingi Şi cîrnaţi sînt tot vreo 5 Pisicel, să nu-i atingi!".

Maxima lui G. Eliot “Binecuvîntat este cel care, atunci cînd nu are nimic de spus, se abţine să demonstreze acest lucru prin vorbe”.

Comunicarea verbală Ştiaţi că: • Oamenii comunică tot timpul de 100. 000 de ani încoace. • Fiecare om vorbeşte, în medie, o oră pe zi, adică 2, 5 ani din viaţa lui. • Dacă s-ar înregistra toate cuvintele rostite de un om în cursul vieţii lui, s-ar obţine 1 000 de volume a cîte 400 de pagini fiecare.