Campania Internationala Igiena mainii SANATATE SI VIATA SAVE

Campania Internationala Igiena mainii: SANATATE SI VIATA (SAVE LIVES: Clean Your Hands - CYH) 5 Mai 2011 CONTEXTUL CELEBRARII CRSP Bucuresti Compartimentul Promo. San

Campania Internationala Igiena mainii: SANATATE SI VIATA SCURT ISTORIC In octombrie 2004 Adunarea Generala OMS a adoptat programul Siguranta Pacientului (WHO Patient Safety) a carui prima initiativa “Igiena riguroasa, tratament mai sigur (Clean Care is Safe Care - CCSC)” a fost lansata in 2005. CCSC focalizeaza pe igiena asociata actului medical ca unul dintre elementele esentiale pentru controlul infectiilor nozocomiale, de care depinde major siguranta pacientilor din spitale. Iniţiativa a invitat toate statele membre OMS să facă declaraţii oficiale privind angajamentul lor de a pune în aplicare acţiuni pentru reducerea infecţiilor nozocomiale (IN) si a instituit incepand cu 5 mai 2009 evenimentul anual “Igiena mainlor: SANATATE SI VIATA”(SAVE LIVES: Clean Your Hands, CYH). Campania se desfasoara in Romania pentru prima data in 2011.

v Scopul Optimizarea practicilor privind igiena mâinii, a caror aplicare riguroasa de catre personalul medical contribuie major la reducerea infectiilor nozocomiale ce pun în pericol sanatatea si viaţa pacientilor din spitale. v Obiective Introducerea fundamentelor stiintifice si a strategiei OMS pentru igiena mainii in legatura cu actul medical prezentate in “Ghidul OMS privind Igiena Mainii in Institutiile de Sanatate – 2009”. Diseminarea unui set de recomandari practice pentru uz in mediul spitalicesc conform acestui Ghid.

v Tema 2011 Urmarirea progreselor, planificarea actiunile viitoare, mentinerea in centrul atentiei igiena mainii in prestarea actului medical. v Sloganul 2011: Cum stati cu igiena mainilor? v Mesajul - cheie Sa cunoastem si sa ridicam nivelul la care se gaseste spitalul/clinica noastra in privinta igienii mainilor. In calitate de instrumente de lucru pentru stabilirea acestui nivel, OMS recomanda un Set de 6 instrumente practice,

Ce sunt infectiile nozocomiale (IN) Ø IN sunt infecţii care apar la un pacient în timpul tratamentului in spital sau altă unitate medicala, care nu au fost prezente sau incubate in momentul internarii. Pe langa infecţii dobândite în spital, IN includ infectiile incubate in spital care se manifesta dupa externare precum si infecţiile la locul de muncă în rândul personalului medical. Ø Deficientele in igiena prestarii actului medical, incluzand in mod esential igiena maini, sunt implicate major in geneza IN. Igiena personala a pacientilor, parte a igienei in populatia generala, trebuie de asemenea luata in considerare.

Problema IN Ø În fiecare an milioane de pacienţi din întreaga lume sunt afectati de IN. Deşi IN reprezinta evenimentul advers cel mai frecvent in institutiile spitalicesti, amploarea lor la nivel global rămâne in mare parte necunoscută din cauza dificultăţii de colectare a datelor fiabile. Ø În timp ce în multe ţări dezvoltate exista sisteme de supraveghere IN, doar 23 din 147 de ţări în curs de dezvoltare (16%), au raportat sisteme funcţionale de supraveghere naţionala. Ø Proportiile IN sunt semnificativ mai mari în ţările în curs de dezvoltare (15, 5%) decât în ţările dezvoltate (5 -12%).

Soluţia princeps la problema IN v Majoritatea IN pot fi prevenite printr-o buna igiena a mainii implicand spalare/dezinfectie corecta la momentul oportun. v Orientările stiintifice, strategice si tehnice ale OMS privind igiena mainii sunt prezentate în: • “Ghidul OMS privind Igiena Mainii In Institutiile Sanitare 2009” (http: //whqlibdoc. who. int/publications/2009/9789241597906_eng. pdf); si • Documentele complementare: “Strategia multimodala OMS de îmbunătăţire a igienei mainii” (http: //www. who. int/gpsc/resources/summary_of_who_approach_HH_march 07. pdf); Setul de 6 instrumente practice pentru implementarea strategiei (http: //www. who. int/gpsc/5 may/tools/en/)

Cadrul strategic impotriva IN si masuri practice Principalele acţiuni strategice pentru reducerea IN sunt: Ø garantia că normele de bază pentru controlul IN sunt în vigoare la nivel naţional; Ø îmbunătăţirea sistemelor de raportare şi supraveghere; Ø asigurarea resurselor minimale pentru igiena actului medical; Ø punerea în aplicare a celor mai bune practici privind igiena mâinii in cadrul standardelor de igiena in unitatile cu paturi; Ø îmbunătăţirea formarii si responsabilizarea personalului. Multe dintre măsurile de prevenire şi control al infecţiilor, inclusiv igiena mâinilor, sunt simple, ieftine şi eficiente, însă necesită responsabilitate şi unele schimbari de comportament. Cateva masuri simple privind igiena mainii sunt prezentate in aparatul grafic al Metodologiei CYH. O scala larg acceptata privind calitatea tegumentelor mainii dupa spalari repetate este introdusa in Anexa la Context.

Resurse bibliografice 1. http: //www. who. int/gpsc/5 may/background/en/index. html 2. http: //www. who. int/gpsc/5 may/en/ 3. http: //www. who. int/gpsc/en/ 4. http: //www. who. int/gpsc/country_work/burden_hcai/en/index. html 5. http: //www. who. int/gpsc/country_work/en 6. (http: //whqlibdoc. who. int/publications/2009/9789241597906_eng. pdf); 7. (http: //www. who. int/gpsc/resources/summary_of_who_approach_HH_march 07. pdf) 8. (http: //www. who. int/gpsc/5 may/tools/en/) Privitor la materialele grafice: 1. http: //www. who. int/gpsc/5 may/resources/PSP_poster_clean_care_LR_2010_en. pdf 2. http: //www. who. int/gpsc/5 may/resources/psp_postcard_5 may_lr_2010_en. pdf 3. http: //www. who. int/gpsc/5 may/How_To_Hand. Rub_Poster. pdf 4. http: //www. who. int/gpsc/5 may/How_To_Hand. Wash_Poster. pdf 5. http: //www. who. int/gpsc/5 may/Your_5_Moments_For_Hand_Hygiene_Poster. pdf 6. http: //www. who. int/gpsc/5 may/Hand_Hygiene_When_and_How_Leaflet. pdf

Anexa Grila Larson de evaluare a starii tegumentelor mainii (cf. “Ghidul OMS …”, Appendix 3, adaptare dupa (1) Larson E et al. Physiologic and microbiologic changes in skin related to frequent handwashing. Infection Control, 1986, 7: 59 -63 and (2) Larson E et al. Prevalence and correlates of skin damage on the hands of nurses. Heart & Lung, 1997, 26: 404 -412). Starea pielii mainilor Dvs. pe o scara de la 1 la 7 ------------------------------------------------------------------------ ASPECT Anormal: 1 2 3 4 5 6 7 Normal: inrosire, pete sau erupţii fara inrosire, pete sau erupţii ------------------------------------------------------------------------INTEGRITATE Multe escoriaţii 1 2 3 4 5 6 7 Complet intacta: sau fisuri fara escoriatii sau fisuri ------------------------------------------------------------------------ UMIDITATE Extrem de uscata 1 2 3 4 5 6 7 Umiditate normală ------------------------------------------------------------------------ SENZATIE Senzaţie extrema 1 2 3 4 5 6 7 Fara mâncărime, durere de mâncărime, durere sau arsura sau arsura

Comentarii la grila Larson • • • Poate servi la imbunatatirea conditiilor servind igiena mainii pentru asistentele si infirmierele din sectiile terapie intensiva (TI) - personalul medical tipic care recurge la spalari frecvente. Studiul Larson (2) a cuprins 410 asistente lucrand cel putin 30 ore /sapt in sectii TI din 4 spitale din Statele Unite. Grila Larson cuprinde criterii obiective (aspect si integritate) – scalate de catre un investigator antrenat, prin examinare vizuala cu lupa x 30 si criterii de auto-evaluare (umiditate si senzatie); cat de mult sau pregnante trebuie sa fie anormalitatile obiective pentru a atribui scorul 1 ? Un raspuns rezonabil ar fi: starea cea mai proasta vazuta de investigator la intreg lotul examinat (daca acesta este suficient de numeros, ca in studiul Larson) sau la toate loturile examinate in experienta sa (daca lotul examinat este mic). Scorul median 4 pe o scala lineara cu 7 puncte separa segmentul relativ normal de cel anormal; de exemplu 4 la toate criteriile indica o stare la limita a pielii mainii ce implica masuri de imbunatatire a procedurilor servind igiena mainii; aceste masuri devin urgente sau imperioase (urgenta maxima) cand scorul scade la 3, respectiv 2; scorul 1 cere oprirea activitatii pana la refacerea tegumentelor urmata de un cadru de igienizare radical imbunatatit; diagnosticul global de piele afectata se poate aplica daca scorul mediu (suma scorurilor/4) scade sub 4; totusi un scor mediu de 4 sau ceva mai mare (criteriile sunt corelate) la care un criteriu participa cu scorul 1 nu inseamna ca recomandarea de oprirea activitatii pentru refacerea pielii in privinta acelui criteriu se perimeaza. Studiul Larson (2) a constatat piele afectata la ¼ dintre subiecti; afectarea a fost corelata semnificativ cu tipul de sapun folosit in spital, numarul de spalari pe schimb si numarul de manusi schimbate pe schimb; nu a fost corelata cu varsta, sexul, tipul de sapun de acasa, durata spalarii mainii si tipul de manusa folosit. Variabilele predictive semnificative in regresia logistica au fost tipul de sapun la lucru si numarul de manusi schimbate.