Teoria Inteligentelor Multiple ntre teorie i practic coala

Teoria Inteligentelor Multiple între teorie şi practică Şcoala Gimnazială Nr 1 Matca, judeţ Galaţi

Gardner şi definiţia Inteligenţei n Gardner definea inteligenta ca fiind: “abilitatea sau setul de abilităţi care permite unei persoane să rezolve probleme sau să creeze produse care sunt preţuite în unul sau mai multe contexte culturale. ”

Studiind cum rezolvă oamenii problemele, Gardner a evidenţiat 8 inteligenţe: n n n n Vizual-spaţială Naturalistă Muzicală-ritmică Logico- matematică Verbal-lingvistică Intrapersonală Interpersonală Corporal – kinestezică

n 1. Inteligenţa verbal – lingvistică – reprezint capacitatea de al folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral, fie în registrul scris. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.

n 2. Inteligenţa logico – matematică – aceasta include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri, deprinderea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are plăcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre; raţionează inductiv şi deductiv; are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile; realizează calcule complexe; are gândire ştiinţifică.

n n 3. Inteligenţa vizual - spaţială – această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale. Aceşti elevi pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot transfera imagini mentale asupra unui obiect pe care îl creează ori îl îmbunătăţesc. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are imaginaţie activă; îşi formează imagini mentale (vizualizează); se orientează uşor în spaţiu; are percepţii corecte din diferite unghiuri; reprezintă uşor grafic prin pictură, desen.

n n 4. Inteligenţa corporal – kinestezică include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi tactile. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă îşi poate controla în mod voluntar mişcările corpului; îşi poate programa mişcări ale corpului; face uşor legătura dintre corp şi minte.

n n 5. Inteligenţa muzical – ritmică - exprimă gradul de sensibilitate la sunet şi capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Elevii din această categorie apreciază structura muzicii şi a ritmului; au “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii; este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale; recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri, muzică, tonuri şi vibraţii; apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor.

n n 6. Inteligenţa interpersonală - reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Elevii au deprinderi de comunicare nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri comune. Elevii din această categorie se recunosc rapid pentru că lucrează bine în grup, comunică eficient verbal şi non – verbal, sunt sensibili la sentimentele şi temperamentele celor din jur, optează pentru lucruri în cooperare dau dovada de empatie.

n n 7. Inteligenţa intrapersonală presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare. Elevii din această categorie pot fi recunoscuţi pentru că au capacitate de concentrare; au tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare; sunt conştienţi de propriile sentimente; au abilităţi de gândire, se concentrează uşor, învaţă singuri prin metode individualizate

n n Inteligenţa naturalistă este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la ştiinţe naturale. Elevii din această categorie se recunosc pentru că au dezvoltat simţul de comuniune cu natura; recunosc şi clasifică elementele naturii; apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii. Aceşti copii vor fi foarte interesaţi de lecţiile de geografie si vor participa activ la desfăşurarea acestora.

Limba şi literatura română Clasa a III a D Subiectul: Textul literar„ La săniuş ” după Ion Agârbiceanu GRUPA SCRIITORILOR (inteligenţa verbal-lingvistică + interpersonală) Realizaţi povestirea fragmentului în care Niculăiţă şi Vasilică au mers la săniuş. GRUPA MATEMATICIENILOR : (inteligenţa logico - matematică + interpersonală) Adresaţi cât mai multe întrebări pentru propoziţia : „Locul e larg, aşa încât pot pleca deodată zeci de săniuţe ce vin ca trăsnetul până la poale ”. GRUPA ACTORILOR (inteligenţa corporal - kinestezică + interpersonală) Interpretaţi personajele textului folosind mimica, gesturile şi replicile adecvate rolurilor. GRUPA NATURALIŞTILOR : (inteligenţa naturalistă + interpersonală) Prezentaţi în câteva propoziţii aspecte din natură in anotimpul de iarnă. GRUPA CONSTRUCTORILOR: (inteligenţa vizual - spaţială + interpersonală) Ordonaţi piesele acestui puzzle. Ce aţi obţinut ?

n Limba şi literatura română Clasa a III a D Subiectul: Textul literar “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă GRUPA SCRIITORILOR (inteligenţa verbal-lingvistică) Realizaţi povestirea fragmentului în care copiii ajung cu uratul la casa lui nea Vasile Aniţei. GRUPA MATEMATICIENILOR ( inteligenta logico-matematică) Compuneţi o problemă care să se rezolve prin două operaţii, pornind de la conţinutul textului. GRUPA ACTORILOR (inteligenţa corporal-kinestezică) Interpretaţi personajele textului folosind mimica, gesturile şi replicile adecvate rolurilor. n GRUPA AVOCAŢILOR (inteligenţa interpersonală) Discutaţi , până vă veţi pune de acord , şi prezentaţi înţelesul următoarelor expresii din cuvintele scrise în coloana alăturaţă: Fotbalistul trăgea de timp potrivindu-şi mingea. nu făcea nimic n Bătrânul trăgea la măsea. să văslească n Băiatul trăgea mâţa de coadă. a lipsi n Lui îi plăcea să traga la vâsle. bea n El trăgea chiulul la ore. întârzia GRUPA PICTORILOR: (inteligenţa vizual spaţială) Redaţi printr-un desen vizita copiilor la nevasta lui nea Vasile Aniţei. n

Educaţie civică Clasa a III a D Subiectul: Siceritate şi minciună GRUPA SCRIITORILOR (inteligenţa verbal-lingvistică) Găsiţi un alt sfârşit întâmplării din poezia “Nicu a spart o cană”. GRUPA MATEMATICIENILOR ( inteligenta logico-matematică) Aflaţi câturile următoarelor împărţiri: 15: 5 = 30: 3 = 27: 3= 40: 5= 28: 4= 30: 5= Scrieţi în dreptul fiecărui cât cuvântul corespunzător pentru a obţine un proverb: 10 8 6 3 7 9 recunoscută, pe, iertată, Greşeala, jumătate, este. Transcrieţi proverbul! GRUPA ACTORILOR (inteligenţa corporal-kinestezică) Interpretaţi personajele textului folosind mimica, gesturile şi replicile adecvate rolurilor din poezia “Nicu a spart o cană”.

GRUPA PICTORILOR: (inteligenţa vizual spaţială) Redaţi printr-un desen versurile poeziei: Nelu a spart o cană: plici! Neatent! Ce poţi să zici? Nimeni însă nu-l zări, S-o ascundă, bine-o fi? Se gândeşte, se gândeşte, Cana nu se mai lipeşte. Vine mama. -Ce- i cu tine? Ce stai supărat, copile? Lacrimi mici îi dau sub geană: -N-am nimic. Am spart o cană! -Rău, dar nu pot să te cert. Ai spus drept şi eu te iert. GRUPA MUZICIENILOR: ( inteligenţa muzical ritmică) Găsiţi o melodie potrivită următoarelor versuri Nelu a spart o cană: plici! Vine mama. -Ce- i cu tine? Neatent! Ce poţi să zici? Ce stai supărat, copile? Nimeni însă nu-l zări, Lacrimi mici îi dau sub geană: S-o ascundă, bine-o fi? -N-am nimic. Am spart o cană! Se gândeşte, se gândeşte, -Rău, dar nu pot să te cert. Cana nu se mai lipeşte. Ai spus drept şi eu te iert.

CONCLUZII TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE ne ajută să ne cunoaştem mai bine elevii şi, să alegem pentru aceştia cele mai bune metode pentru a eficientiza procesul de predare – învăţare - evaluare.

Bibliografie: n n Gardner, H. 2005. – “Mintea disciplinată”, Editura Sigma; Păcurari, O. (coord. ) 2003 – “Strategii didactice inovative”, Ed. Sigma; Material realizat de: Prof. înv primar Cojocariu Georgiana