SEMINAR AD HOC Cooperaie i asociere in contextul

SEMINAR AD HOC Cooperație și asociere in contextul PNDR 2007 -2013: Lecții învățate (analiza problemelor, puncte slabe, rezultate), 29 -30 ianuarie 2015, Tg. Mureș

Analizele indicatorilor macroeconomici este strâns legată de calitatea viziunii din spatele lor. A devenit un truism faptul că agricultura românească are nevoie de politici publice care să ţintească creşterea competitivităţii, eficientizarea exploataţiilor prin ajustări ale suprafaţei lucrate, care să diminueze prăpastia existentă între marile ferme de sute şi mii de hectare şi micile ferme , gospodăriile ţărăneşti, care se chinuie să scoată capul pe piaţă.

RGA 2010 Cifrele rezultate în urma ultimului recensămînt agricol din 2010: • în 31. 000 de exploataţii, cu o suprafaţă medie puţin peste 190 ha, lucrează 111. 000 de persoane, • în peste 3. 800. 000 de exploataţii cu suprafaţa medie de 3, 45 ha, lucrează peste 7 milioane. • 30% din terenurile arabile sunt lăsate pîrloagă Deci: • avem extrem de mulţi agricultori care lucrează suprafeţe atît de mici, încît nu le permit obţinerea unor randamente satisfăcătoare, • avem terenuri nefolosite, care uneori chiar pun în pericol culturile din împrejurimi

PNDR este un instrument prin care se propune un fel de meniu: - încurajăm anumite tendinţe; - le finaţăm pe acelea care respect cerinţele impuse (tendinţa pe care vrem să o dezvoltăm); • Prin PNDR S-a urmărit să scoatem o parte din numărul mare de gospodării din zona de sărăcie şi să le dăm o şansă de intrare pe piaţă. • De ex. Măsura 141 care s-a propus a fost adresată fermelor de semisubzistenţă şi a fost considerată mai mult o formă de ajutor social; acesta nu a reuşit să consolideze segmentul de mijloc al fermelor comerciale.

PNDR este un instrument • Modalitatea de realizare a polarizării fermelor de semi-subzistenţă – asocierea micilor producători – nu şi-a găsit răspunsul corect în croiala prin măsura destinată grupurilor de producători - nu s-au constituit nici 20% din ţinta asumată de Ministerul Agriculturii în 2006, de 750 de grupuri). • De ce? Simplu: s-a promis susţinerea fermierilor care se asociază cu un procent din vînzările la comun.

PNDR este un instrument • Problema a fost că asocierea nu este un fenomen natural. Oamenii trebuie ajutaţi: • să se asocieze, • să fie consiliaţi despre ce înseamna asocierea şi cum se realizează până la legalizare, • să-şi poată vinde pe piaţă produsele, • să primească o serie de facilităţi – subvenţii, asigurarea unor servicii comune (contabilitate, marketing), investiţii, etc.

PNDR: Învăţăminte • Schimbarea de paradigmă agricolă care s-a produs pe parcursul ultimelor două exerciţii financiare ale UE: în ultimii douăzeci de ani, Europa şi-a dat seama că fermele ei mici şi multe – care nu produc hrană la volumele intensive din Statele Unite ale Americii, dar aceasta este mai gustoasă şi mai sănătoasă – sînt asul din mînecă în vremuri în care, la nivel global, „securitate alimentară“ a început să se scrie cu litere stacojii şi a urcat sus de tot în priorităţile legiuitorilor.

PNDR: Învăţăminte • Prin prioritatea sa de bază – dezvoltarea rurală durabilă – se adresează ţărilor cu o structură a exploataţiilor similare României, care trebuie să îşi definească, de data aceasta mult mai precis, „micul fermier“ şi „fermierul activ“ şi să îl sprijine: – Pentru a ajunge pe piaţă, – Prin dezvoltarea de măsuri mult mai flexibile şi adaptate nevoilor individuale micilor producători agricoli.

PNDR: Învăţăminte • Consolidarea agriculturii de mijloc prin facilitarea exit-ului celor care doresc şi prin asocierea celor care rămîn; • Lipsa de organizare a fermierilor, care îi menţine pe aceştia în afara pieţei; • România are o serie de lipsuri (nu are destule tractoare pe agricultor, sistemul de irigaţii este deficitar, cadastrul nu este finalizat, etc. ), care s-ar putea rezolva mai uşor dacă ar exista încrederea şi dorinţa de a lucra împreună, ”lipiciul social”.