Implementat de Lucrul n grupuri mici Exerciiu practic

Implementat de Lucrul în grupuri mici. Exercițiu practic: programe de monitorizare a calității apei – alegerea punctelor de prelevare a probelor Conf. univ dr. Mihaela Vasilescu Universitatea Ecologică București 20 -22 Septembrie 2016 Chișinău Mihaela Vasilescu Page 1

Cuprinsul sesiunii q Recapitularea tehnicii de formare “discuția în grupuri mici” q Prezentarea unor noțiuni introductive privind principiile programelor de monitorizare a calității apei q Rezolvarea exercițiilor. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 2

Introducere Scopul activității • De a aplica practic metoda de formare “discuția în grupuri mici”, cu referință la programele de monitorizare a calității apei. Obiectivele educaționale • Să se înțeleagă modalitatea de aplicarea a metodei “discuția în grupuri mici” • Să se rezolve exercițiile date de formator • Să se discute cu formatorul și cu colegii aspectele legate de tehnica de formare și soluțiile exercițiilor date. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 3

Recapitularea tehnicii de formare – discuția în grupuri mici • Discuția în grupuri mici este o activitate care permite participanților să își împărtășească experiențele și ideile, sau să rezolve probleme. Utilizare: • • • Permite particianților să își prezinte ideile în grupul mic Îmbunătățește abilitățile de rezolvare a problemelor Ajută participanții să învețe unul de la celălalt Conferă participanților o responsabilitate mai mare în procesul de învățare Promovează munca în echipă Clarifică valorile personale. Avantaje: • • Participanții dezvoltă un control mai mare asupra celor ce au învățat Este încurajată participarea Cursanții sunt mai puțin dependenți de formator Produce o consolidare și clarificare a temei respective. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 4

Recapitularea tehnicii de formare – discuția în grupuri mici DISCUȚII ÎN GRUPURI MICI - continuare Utilizare: • Sarcinile date grupului trebuie să fie foarte clare • Grupul trebuie să fie conștient de limitele de timp ale discuției • Participanții trebuie să fie capabili să se asculte unii pe alții, chiar dacă nu sunt de acord cu ce spun ceilalți • Discuțiile de grup nu trebuie să fie dominate de o anumită persoană • Mărimea grupului trebuie să fie între 4 -7 persoane • Întrebările permit ghidajul discuției • Fiecare este încurajat să participe. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 5

Principiile generale programelor de monitorizare • Înainte de a planifica prelevarea şi analiza probelor de apă, este necesar să: • Se stabilească de ce informaţii este nevoie • Ce informaţii sunt deja disponibile • Obiectivul major al programului de monitorizare • Lacunele care trebuie umplute cu informaţii • 15/02/2022 DOCUMENT SCRIS: Program de monitorizare sau Plan de studiu Mihaela Vasilescu Page 6

Exemplu de schemă a unui plan de monitorizare Obiectivele Ce informaţii ar trebui să genereze programul de monitorizare Proiectarea reţelei de monitorizare Ce se măsoară? Ce se prelevează? Unde, când, cât de des se vor lua probe? Evaluarea preliminară Necesarul de reactivi şi metode pt analiză Obţinerea informaţiilor generale Verificarea adecvării reţelei de monitorizare Verificarea fezabilităţii strategiei de monitorizare propuse Estimarea resurselor Cerinţe de laborator Transport Personal şi instruire Activitatea de teren Deplasarea pe teren şi prelevarea probelor Utilizarea metodelor de analiză pe teren Măsurători hidrologice Prelevare microbiologie, chimie şi sediment Asigurarea calităţii analitice Producerea de date credibile Control intern de calitate Control extern de calitate 15/02/2022 Activitatea de laborator Analize fizice şi chimice Teste şi proceduri de laborator pt microbiologie, chimie şi sediment Mihaela Vasilescu Managementul şi raportare datelor Control de calitate Stocare Analiză statistică Interpretare şi prezentare Page 7

Calitatea mediului acvatic Este un domeniu mai larg care include: • Calitatea apei • Compoziţia şi starea mediului biologic existent în corpul de apă • Natura materiei în suspensie prezente • Descrierea fizică a corpului de apă (hidrologie, dimensiuni, natura fundului lacului sau albiei râului, etc. ). Analiza chimică a apei, materiei în suspensie şi a organismelor acvatice (alge planctonice şi organisme selectate, ca de exemplu peşti) Teste biologice cum sunt cele de toxicitate sau de măsurare a activităţii enzimatice Descrierea organismelor acvatice, inclusiv apariţia, densitatea, biomasa, fiziologia şi diversitatea (ex. indicele biotic sau caracteristicile microbiologice) Măsurători fizice ale apei: temperatura, p. H-ul, conductivitatea, penetrarea luminii, dimensiunea particulelor în suspensie şi a materiei depozitate, dimensiunile corpului de apă, viteza de curgere, echilibrul hidrologic, etc. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 8

Calitatea mediului acvatic Poluarea mediului acvatic se produce datorită activităţilor umane, ca de ex. introducerea unor substanţe sau forme de energie, prin deversări directe în apă sau indirect datorită poluării atmosferice sau practicilor de management a apei, având ca urmare efecte cum sunt: • • Pericole pentru sănătatea oamenilor, Pericole pentru resursele vii (floră, faună), Impedimente pentru activităţile acvatice, ex. pescuit, Deprecierea calităţii apei în ceea ce priveşte utilizarea sa în industrie, agricultură sau alte activităţi economice sau reducerea valorii sale de agrement. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 9

Impacturile asupra calităţii mediului acvatic Utilizările apei Consum Contaminare În scop menajer Da Da Creșterea animalelor Da Da Irigații Da Da Acvacultură Da Da Pescuit comercial Da Da Silvicultură și fasonarea buștenilor Nu 1 Da Industria alimentară Da Da Industria textilelor Da Da Industria celulozei și hârtiei Da Da Minerit Da Da Transportul apei Nu Da Energie hidroelectrică Nu Nu 2 Centrală nucleară Da Da Scop recreațional Nu Da 15/02/2022 Mihaela Vasilescu 1– disponibilitatea apei poate fi modificată ca urmare a modificării regimului scurgerilor 2– Caracteristicile termice ale corpului de apă pot fi modificate Page 10

XXX – deteriorare gravă la nivel global sau local XX – deteriorare importantă X – deteriorare ocazională sau regională 0 – deteriorare rară 00 - nerelevant Deteriorarea calităţii apei dulci, la nivel global Râuri Lacuri Rezervoare Apă de profunzine XXX X XX 00 XXX X Eutroficare X XX XXX 00 Nitrații ca poluant X 0 0 XXX Salinizare X 0 0 XXX Metale grele XX XX Micro poluanți organici XX XXX X 0 XX XX XX X Germeni patogeni Particule solide în suspensie Materie organică degradabilă Acidifiere Modificarea regimului hidrologic 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 11

XXX – semnificaţie mare la nivel local sau regional XX – semnificaţie moderată la nivel local sau regional X – semnificaţie scăzută, la nivel local G – semnificaţie la nivel global Sursele de poluare rezultate din activităţile umane şi semnificaţie lor Surse Transport atmosferic Bacterii Nutrienți Metale în urme Pesticide și erbicide Micro poluanți organici industriali Uleiuri și unsori x xxx. G xxx xxx. G xx Surse punctuale Apă uzată urbană Efluenți industriali Surse difuze Agricultura xx x xxx. G Deșeuri urbane și scurgeri xx xx xx x Amplasamente de deșeuri industriale x xxx x Dragaj x xxx xx Navigație și porturi Reciclare internă 15/02/2022 x Mihaela Vasilescu x x Page 12

Exercițiul 1 Având în vedere că obiectivul programului de monitorizare a calității apei este Identificarea condiţiilor de bază ale corpului de apă – vă rugăm să parcurgeți punctele enumerate în continuare: • Care sunt întrebările cheie pentru stabilirea programului de monitorizare? • Ce parametri trebuie monitorizați? • Care este forma de prezentare a rezultatelor din punct de vedere statistic? • Ce informații se pot obține, care sunt aşteptările? • Ce tip de reţea de prelevare este necesar? • Reprezentați pe desenul primit punctele de prelevare pe care le considerați a fi necesare. Materiale: hârtie, creioane Timp: 30 min pentru interacțiunea dintre participanți 5 min pentru prezentarea de către raportor a rezultatelor/grup. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 13

Exercițiul 2 Având în vedere că obiectivul programului de monitorizare a calității apei este Determinarea extinderii şi efectelor unor deversări specifice de deşeuri vă rugăm să parcurgeți punctele enumerate în continuare: • Care sunt întrebările cheie pentru stabilirea programului de monitorizare? • Ce parametri trebuie monitorizați? • Care este forma de prezentare a rezultatelor din punct de vedere statistic? • Ce informații se pot obține, care sunt aşteptările? • Ce tip de reţea de prelevare este necesar? • Reprezentați pe desenul primit punctele de prelevare pe care le considerați a fi necesare. Materiale: hârtie, creioane Timp: 30 min pentru interacțiunea dintre participanți 5 min pentru prezentarea de către raportor a rezultatelor/grup. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 14

Exercițiul 3 Având în vedere că obiectivul programului de monitorizare a calității apei este Evaluarea eficienţei intervenţiilor privind managementul calităţii apei vă rugăm să parcurgeți punctele enumerate în continuare: • Care sunt întrebările cheie pentru stabilirea programului de monitorizare? • Ce parametri trebuie monitorizați? • Care este forma de prezentare a rezultatelor din punct de vedere statistic? • Ce informații se pot obține, care sunt aşteptările? • Ce tip de reţea de prelevare este necesar? • Reprezentați pe desenul primit punctele de prelevare pe care le considerați a fi necesare. Materiale: hârtie, creioane Timp: 30 min pentru interacțiunea dintre participanți 5 min pentru prezentarea de către raportor a rezultatelor/grup. 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 15

Soluție exercițiul 1 • • • 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Objectiv: Identificarea condiţiilor de bază ale corpului de apă Întrebări cheie: Care sunt nivelele de fond ale parametrilor apei? Monitorizare: O 2 dizolvat, principalii ioni şi nutrienţilor. Caracteristicile sezoniere sau anuale concentraţiilor. Determinarea mediilor anuale parametrilor de caracterizare a apei. Informaţii şi aşteptări: O descriere a calităţii apei din sistem înainte de a fi afectată de activităţile umane. Tipul de reţea de prelevare: Fixă. Punctele de prelevare: 1, 9, 10, 11, 17, 18. Page 16

Soluție exercițiul 2 • • • 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Obiectiv: Determinarea extinderii şi efectelor unor deversări specifice de deşeuri Întrebări cheie: Cât de departe de punctul de evacuare a efluentului, este afectată apa receptoare? Ce modificări apar în calitatea apei? Cum afectează efluentul ecosistemul acvatic? Monitorizare: Determinarea distribuţiei spaţiale a poluanţilor. Măsurarea efectelor poluanţilor asupra vieţii acvatice şi diferitelor utilizări ale apei. Informaţii şi aşteptări: În ce măsură s-a modificat calitatea apei, în raport cu starea iniţială. Relaţia cauză-efect la diferite nivele ale ecosistemului acvatic, ex. cerinţele nutriţionale de bază ale peştilor şi populaţiilor piscicole. Hărţi cu distribuţia poluării. Compararea cu ghidurile privind calitatea apei. Tipul de reţea de prelevare: Recurent/care revine (pe termen scurt). Punctele de prelevare: 4, 6, 8, 12, plus altele după caz. Page 17

Soluție exercițiul 3 • • • 15/02/2022 Obiective: Evaluarea eficienţei intervenţiilor privind managementul calităţii apei Întrebări cheie: Care sunt rezultatele pozitive şi negative ale unui anumit tip de intervenţie de management a calităţii apei dpdv al efectelor asupra concentraţiilor de poluanţi din apă? Monitorizare: Determinarea dacă intervenţia de management a avut ca urmare o modificare semnificativă a calităţii apei. Compararea valorilor medii ale concentraţiilor contaminanţilor, înainte şi după intervenţie. Detectarea tendinţelor pe termen scurt şi lung. Informaţii şi aşteptări: Dovezi că au existat concentraţii mari de contaminant înainte de intervenţia de management. Concentraţiile contaminanţilor descresc în timp. Tipul de reţea de prelevare: Fixă şi recurentă (pe termen scurt). Punctele de prelevare: 4, 5, 6, 7, 14, 15, 16, 19 (de exemplu). Mihaela Vasilescu Page 18

Bibliografie 1. Australian and New Zealand Environment and Conservation Council and Agriculture and Resource Management Council of Australia and New Zealand (ANZECC and ARMCANZ). 2000. National Water Quality Management Strategy, Paper No. 4, Australian and New Zealand Guidelines for Fresh and Marine Waters Quality https: //www. environment. gov. au/system/files/resources/53 cda 9 ea-7 ec 2 -49 d 4 -af 29 d 1 dde 09 e 96 ef/files/nwqms-guidelines-4 -vol 1. pdf 2. Barmuta Dr L. A. , Chessman Dr B. C. and Hart Professor B. T. 2002. Australian River Assessment System: Interpretation of the Outputs from Aus. Riv. AS (Milestone Report) Land Water Resources Research and Development Corporation. Monitoring River Health Initiative Technical Report Number 24. Environment Australia http: //olr. npi. gov. au/water/publications/environmental/rivers/nrhp/pubs/outputs. pdf 3. Gutteridge, Haskins and Davey Pty Ltd (GHD). 2000. Sydney Catchment Authority Pollution source risk management plan. Prepared for Sydney Catchment Authority 15/02/2022 Mihaela Vasilescu Page 19

Implementat de În calitate de entitate federală, GIZ sprijină atingerea obiectivelor Guvernului Germaniei de cooperare internațională și dezvoltare durabilă. Autori Publicat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) Gmb. H Oficii înregistrate, Bonn și Eschborn, Germania Proiectul ”Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” Chișinău, str. Bernardazzi 66 T + 373 22 22 -83 -19 F + 373 22 00 -02 -38 I www. giz. de, www. serviciilocale. md Proiect cofinanțat de 15/02/2022 În cooperare cu XXX Page 20

Implementat de Din numele 15/02/2022 XXX Page 21