CIVILIZAIA MEDIEVAL Cls a IXa TERMINOLOGIE Def Civilizaia

, , CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ’’ Cls a IX-a

TERMINOLOGIE Def. Civilizaţia medievală (Evul Mediu)reprezintă perioada cuprinsă între antichitate şi epoca modernă. Data oficială pentru începerea Evului Mediu este anul 476 d. Hr. Ca rezultat al noilor transformări sociale, politice şi economice, noua societate are trăsături distincte de cele ale societăţii antice.

DICŢIONAR DE TERMENI Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în posesia altui nobil. Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi primeşte feudul. Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul) intră în serviciul unui om important (senior). Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un feudal – senior unui feudal-vasal.

CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ TRĂSĂTURI Civilizaţia medievală este o civilizaţie agrară, rurală. Satul este centrul de greutate al societăţii feudale. Populaţia rurală reprezintă aproximativ 90% din totalul populaţiei.

CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ DEMOGRAFIE ŞI ECONOMIE Evoluţia demografică a populaţiei este lentă. CAUZE: Media de vârstă este de 35 -40 de ani; Rata mortalităţii este ridicată; Frecvenţa epidemiilor; Frecvenţa conflictelor militare. v v v c v v v v v c ………………………

CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ Începând din secolul X are loc o creştere importantă a populaţiei. CAUZE: Ø Progresele din agricultură, ca urmare a ameliorării tehnicii agricole: Apariţia brăzdarului de fier; Plugul cu roată şi cormană; Folosirea potcoavelor; Noul mod de înhămare, respectiv de înjugare a animalelor de povară;

CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ CAUZE: Folosirea asolamentului trienal; ØCreşterea suprafeţelor agricole. ØDiversificarea producţiei, alimentaţiei.

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE “Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea niciunei puteri. Ei sunt războinici, protectori ai bisericilor, ai celor mari şi, deopotrivă ai celor mici… Cealaltă clasă este aceea a slujitorilor. Aceasta nu dobândeşte nimic decât cu preţul trudei. Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine şi mâncare. Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este deci, împărţită în trei: unii se roagă, alţii se luptă iar ceilalţi muncesc. Aceste trei părţi coexistând, nu admit să fie despărţite. ” ( Descriere a societăţii feudale, făcută de episcopul Adalberon)

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE În funcţie de modul în care se raportează la aceste feude, membrii societăţii se impart în: Nobili (laici sau ecleziastici) care sunt proprietrii domeniilor feudale; Ţăranii care sunt producătorii bunurilor materiale.

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE În funcţie de poziţia pe care o are fiecare în cadrul societăţii feudale, aceasta se împarte în trei stări: Starea întâi, alcătuită din cei care se roagă: clerul; Starea a doua, formată din războinicii care apărau societatea: nobilii; Starea a treia, care cuprinde lucrătorii: ţăranii şi orăşenii.

STRUCTURA SOCIETĂŢII FEUDALE Această organizare indică o ierarhie riguroasă şi discriminatori e.

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE 1. Pe baza imaginii de mai jos identificaţi ierarhia feudală a societăţii medievale.

DOMENIUL FEUDAL Intr-o societate rurală domeniul feudal este celula vieţii economice şi sociale.

STRUCTURA DOMENIULUI FEUDAL REZERVA SENIORIALĂ (pars indominicata). LOTURILE ŢĂRANILOR DEPENDENŢI (pars dominicata). Renta feudală reprezintă sistemul de obligaţii ce revin ţăranilor dependenţi ca urmare a primirii loturilor în folosinţă.

IDENTIFICAŢI ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE DOMENIULUI FEUDAL

DOMENIUL FEUDAL Valorificarea reurselor economice ale domeniului feudal se face prin folosirea forţei de muncă a ţărănimii dependente.

STRUCTURA ŢĂRĂNIMII FEUDALE CATEGORIE Ţărani independenţi STATUT JURIDIC liberi Ţărani dependenţi 1. Ţărani şerbi dijma faţă de stat şi de biserică dijma faţă de biserică -libertate personală restrânsă ; -dependenţă economică. 2. Ţărani semidependenţi OBLIGAŢII -libertate personală; -dependenţă economică a)personale : -legarea de glie ; -taxa pentru căsătorie; -taxa pentru şcolarizare; -taxa de mână moartă. b)reale: -claca -dijma -censul reale: -claca; -dijma; -censul

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: , , Prima sarcină (. . . ) trebuie să cosească fânul, să-l adune şi să-l strângă şi să-l aşeze în mijlocul câmpului (. . . ) trebuie să-l aducă la conac (. . ) să-l depoziteze. Dacă pământurile lor sunt supuse dijmei. . . se vor duce să-l aducă pe zeciuitor(. . ). După aceea, partea seniorului se încarcă în căruţă. Şi pe urmă, vine Sfântul Dionisie (9 octombrie) de care ţăranii sunt înspăimântaţi, pentru că îi face să plătească censul care îi îngrijorează. ” , , Munca are patru scopuri: mai întâi şi în primul rând, ea trebuie să pună la îndemână mijloacele de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul multor rele, iar în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupeşti. . . În al patrulea, ea îngăduie să facă milostenii. ” Care erau sarcinile ţăranilor? Numiţi o obligaţie în muncă şi una în bani a ţăranilor. Precizaţi, cele patru scopuri ale muncii în lumea medievală, precizând câte dintre acestea şi-au păstrat relevanţa; puteţi adăuga şi altele? Menţionaţi un sinonim pentru cuvântul trândăvie.

ŢĂRĂNIMEA FEUDALĂ Tendinţa de transformare a ţărănimii libere în ţărănime dependentă şi creşterea obligaţiior ţărănimii au determinat puternice răscoale.

RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI JACQUERIA (Franţa – 1358) RĂSCOALA CONDUSĂ DE WAT TYLER (Anglia – 1381)

AMPLASREA ORAŞULUI MEDIEVAL Ø De-a lungul sau la intersecţia drumurilor comerciale; Ø În apropierea castelelor sau mănăstirilor; Ø Pe structurile oraşelor antice.

LUMEA URBANĂ Din secolul X are loc o revigorare treptată a oraşului, adaptat însă la specificul civilizaţiei medievale.

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE 1. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi trăsăturile oraşului medieval. Descrieţi oraşele din imaginile de mai jos. Prin ce se deosebeşte oraşul medieval de oraşul din zilele noastre.

LUMEA URBANĂ Termenul generic ce desemnează oraşul medieval apusean este cel de burg (aşezare întărită) iar locuitorii săi se numesc burghezi.

LUMEA URBANĂ Din punct de vedere profesional locuitorii se împart în: Ø Meşteşugari, organizaţi în bresle; Ø Negustori, organizaţi în ghilde, hanse;

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: , , Nu-mi place deloc oraşul acesta. Toate soiurile de oameni se adună aici venind din toate ţările cu putinţă, fiecare rasă îşi aduce propriile vicii şi obiceiuri. . . Cu cât un om este mai ticălos, cu atât este mai stimat. . . Nu am nimic de zis împotriva oamenilor instruiţi, a călugărilor sau evreilor. Totuşi, cred că, trăind în mijlocul netrebnicilor, ei sunt aici mai puţin perfecţi decât oriunde în altă parte. Din toate nobilele oraşe ale lumii, Londra tronul regatului englez, şi-a răspândit în tot universul gloria, bogăţia, mărfurile şi s-a înălţat cel mai sus. Cerul a binecuvântat-o cu climatul ei prielnic, din religie, lungimea fortificaţiilor, amplasarea favorabilă, reputaţia cetăţenilor săi, din toate trage foloase. . . Locuitorii Londrei sunt faimoşi pretutindeni pentru eleganţa manierelor şi a veşmintelor şi pentru bunătăţile de pe masa lor. ” Despre ce oraş vorbeşte textul? Numiţi, categoriile sociale prezentate de autor în text. Prin ce se deosebeşte Londra de toate oraşele lumii. Menţionaţi, un punct de vedere cu privire la locuitorii Londrei sustinându-l cu o explicaţie din text. Precizaţi, pe baza textului, o asemănare între oraşul medieval şi oraşul modern.

LUMEA URBANĂ Zarafi (cămătari); Liber profesionişti: medici, profesori, jurişti, actori.

LUMEA URBANĂ Accentuarea diferenţierilor de avere impune împărţirea orăşenilor în: ØPatriciatul orăşenesc; ØPlebea orăşenească.

MIŞCAREA COMUNALĂ Constă în lupta oraşelor pentru independenţă în raport cu nobilii. Orăşenii se organizează în comune (asociaţii de luptă pentru emanciparea lor). Mişcarea comunală se încheie cu victoria orăşenilor, recunoscută prin emiterea de către autorităţi (rege sau seniori) a unor charte de emancipare.

MIŞCAREA COMUNALĂ “Niciun om de la Lorris nu va plăti vamă şi nicio altă obligaţie pentru hrană; el nu va da nici dijma din recolta pe care o va dobândi prin munca sa şi a animalelor sale şi nu va plăti taxa pentru vinul pe care-l obţine din via sa. Nimeni, nici regele, nici (alt slujitor regal) nu va impune locuitorilor din Lorris nici tallia, nici alte obligaţii senioriale. . . ” (Charta de libertăţi acordată oraşului Lorris de către Filip al II-lea August în 1187)

MIŞCAREA COMUNALĂ Statutul jurdic al oraşelor este diferit: Autonomie limitată (Anglia şi nordul. Franţei) LONDRA PARIS

LUMEA URBANĂ Autonomie lărgită (Flandra şi sudul Franţei) Republicile orăşeneşti, oraşele libere (Germania şi Italia) CARCASSONNE HAMBURG

ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL Asigură o dinamică mai accentuată a economiei;

ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL Susţine lupta monarhilor pentru centralizarea statului;

ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL Este centru al vieţii culturale, jucând un rol major în schimbarea mentalităţii tipice evului mediu. UNIVERSITATEA DIN PARIS