Ziua iei romneti Romnia revoluionar pictur de Constantin

Ziua iei românești

România revoluționară, pictură de Constantin Daniel Rosenthal (modelul este Maria Rosetti)

• Românii sărbătoresc de Sânziene (Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul) portul popular, mai exact ia românescă. • Ia românească se sărbătorește pe 24 iunie, pentru al patrulea an consecutiv. • Această zi a fost numită Ziua Universală a Iei, cămașa tradițională, oriunde pe planetă. Iar popularitatea iei românești a crescut atât de mult, încât vedetele internaționale au început să o poarte ca ținută în tendințe.

Soţia lui Tom Hanks, Rita Wilson, a ales să poarte o cămaşă românească de inspiraţie rustică, cu motive tradiţionale, în celebra emisiune „Ellen Show” Ia românească intr-o prezentare de moda

• Purtată în festivităţi, ceremonii sau îmbrăcată zi de zi, bluza românească tradiţională sau ia a fost considerată un articol de îmbrăcăminte sacru, care a însoţit femeia de-a lungul vieţii ei. • În trecut, însemnele magice, cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, de soarta rea. • Tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite, care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor.

• Pentru meşteşugirea iei, proporţiile sunt alese şi verificate cu atenţie de meşteşugar, iar locurile fiecărei broderii sunt stabilite cu stricteţe pentru a realiza opera cea mai importantă, opera a numeroase generaţii de femei. • În conceperea iei, româncele au investit o parte din spiritul perfecţionist feminin, aspiraţiile lor spre frumuseţe, bunătate, fericire, iubire. • Motivele tradiționale care fac ca o bluză aparent banală să devină o adevărată operă de artă sunt încărcate de simboluri profunde. Indiferent de regiunea geografică din care provine, o ie spune o poveste.

Din ce materiale se face ia românească? • Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. • Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. • Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).

• Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta. • În Moldova s-au purtat în special râurii costișați/ chezuri/ piezuri – adică oblici. • În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari. • Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați” ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi”. • La iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita „tablă”. • În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.

Ce rol au culorile de pe ia românească? • Însemnătatea lor pe ie ține de regiunea din care provin cei care o poartă dar, mai ales, de vârstă și de rangul social. • O tânără va purta culori vesele (roșu, galben, auriu), vii, iar ornamentele cu multe mărgele și culori mai sobre (negru, verde, maro, argintiu, violet închis) le sunt rezervate doamnelor cu un statut social ridicat. • Culoarea roșie este simbolul sângelui, al vieții, al soarelui, al focului purificator, al iubirii de viață. • Tonurile de galben pe ie transmit lumină, tinerețe, fericire, ospitalitate, recolte bogate. • Verdele vorbește despre prospețime, frăgezime, reînnoirea naturii, speranță, fertilitate, precum și despre lanurile roditoare. • Albastrul și argintiul arată vitalitatea, frumusețea apelor curgătoare, a cerului senin de vară. • Tonurile violet ne trimit cu gândul la încredere, răbdare și stăpânirea de sine. • Negrul, atât de prezent în portul popular ardelenesc exprimă trăinicia, eternitatea, statornicia. • Combinațiile de roșu cu maro arată că posesoarea de ie vine dintr-o regiune muntoasă.

Ce înseamnă cusăturile de pe ia românească? Simbolurile ornamentelor cusute pe ie sunt variate: geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, cât şi religioase. Iată ce înseamnă fiecare linie: • • linia dreaptă verticală = viaţa linia dreaptă orizontală = moartea linia dublă dreaptă = eternitatea linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea linia uşor ondulată = apa, purificarea spirala = timpul, eternitatea dubla spirală = legatura dintre viaţă şi moarte copacul sau ramurile = trăinicie, înțelepciune, renaștere