Decalajul digital n Romnia Bogdan DOSPINESCU ANCOM Romnia

Decalajul digital în România Bogdan DOSPINESCU ANCOM, România Bucureşti, 7 -8 Decembrie 2009

Decalajul digital în România Modificarea cadrului legislativ european Istoricul implementării serviciului universal în România Situaţia actuală în România

Serviciile incluse în sfera serviciului universal la nivel european • furnizarea accesului la o locație fixă (conexiune individuală la rețeaua publică de telefonie și accesul la serviciile publice de telefonie la un punct fix) • servicii de informații privind abonații și registre ale abonaților • telefoane publice cu plată • măsuri specifice, acolo unde este cazul, pentru a asigura accesul şi posibilitatea utilizatorilor finali cu handicap de a beneficia de serviciile de telefonie destinate publicului, inclusiv la serviciile de urgenţă, la serviciile de informaţii privind abonaţii şi la registrele abonaţilor, în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori finali • oferirea către consumatori a anumitor opţiuni tarifare sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale; și • furnizarea unor facilități și servicii stabilite în Anexa I, Partea A din Directiva privind serviciul universal, care să permită utilizatorilor monitorizarea și controlul cheltuielilor și evitarea deconectărilor fără notificare prealabilă

Contextul european: Directiva privind Serviciul Universal În contextul revizuirii cadrului european, recitalul 8 din Directiva privind Serviciul Universal a fost amendat pentru a oferi mai multă flexibilitate Statelor Membre care doresc extinderea serviciilor minime oferite, prin includerea internetului în bandă largă: Limitarea cerinţei privind serviciul universal la o conexiune ce permite doar o internet în bandă îngustă, precum şi referirile la rata de transfer de 56 kbit/s au fost eliminate din textul noii directive Rata de transfer suficientă pentru a permite accesul funcţional la internet este în continuare definită de către Statele Membre: “luând în considerare circumstanţele naţionale specifice, de exemplu lărgimea de bandă folosită de majoritatea abonaţilor din acel Stat Membru sau fezabilitatea tehnologică” Flexibilitatea este necesară pentru a permite Statelor Membre să ia măsuri acolo unde este necesar să se asigure că o conexiune de date poate oferi acces funcţional la internet, “cu condiţia ca aceste măsuri să încerce să minimizeze distorsionarea pieţei”

Particularităţile României • Implementarea serviciului universal a trebuit să ţină seama de particularităţile situaţiei din România în comparaţie cu situaţia existentă în alte ţări europene şi în special în statele membre ale Uniunii Europene: • În UE s-a procedat de regulă la desemnarea cvasi-automată ca furnizor de serviciu universal a operatorului naţional de reţele fixe, fost deţinător al monopolului, datorită reţelei sale bine dezvoltate, care putea fi relativ uşor extinsă către orice nou utilizator • În România situaţia a fost radical diferită, datorită: • ratei de penetrare considerabil mai mici • discrepanţei între zonele rurale şi cele urbane

Telecentrele – punctul de pornire Amplasat în vecinătatea locuinţelor oferă întreaga gamă de servicii care este furnizată în mod normal printr-o conexiune individuală (telefon, fax, servicii de internet şi acces gratuit la numerele de urgenţe) un model economic viabil, compatibil cu o piaţă concurenţială stimulează oferta de servicii de comunicaţii electronice, facilitând dezvoltarea naturală a reţelelor de telefonie stimulează cererea, ajutând consumatorii să se familiarizeze cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice implementarea s-a făcut luând în considerare principiile minimei distorsiuni a pieţei, neutralitatea tehnologică, transparenţa, nediscriminarea şi proporţionalitatea telecentrele sunt instalate în 633 de sate fără acces sau cu acces limitat la reţelele publice de comunicaţii mobile au fost desemnaţi 7 furnizori de serviciu universal folosind tehnologii diferite (fix, mobil, satelit etc. )

Subvenţionarea abonamentului pentru telefonia fixă • măsurile luate pentru asigurarea accesului categoriilor defavorizate ale populaţiei (familii care, datorită veniturilor reduse, necesită o protecţie suplimentară) la serviciile oferite prin reţeaua publică de telefonie la un punct fix au inclus: • subvenţionarea serviciilor de acces la reţeaua publică de telefonie, la un punct fix, şi • acordarea unor facilităţi aplicabile în caz de neplată a facturii telefonice • furnizorii de serviciu universal care au avut obligaţia să acorde utilizatorilor finali asemenea subvenţii şi facilităţi au fost desemnaţi din oficiu: 14 (2004), respectiv 17 (2005) furnizori de servicii de acces la reţeaua publică de telefonie, la un punct fix, indiferent de tipul reţelei şi de tehnologia utilizată • subvenţiile au fost alocate unui număr de peste 500. 000 de familii care au avut un venit net mediu lunar pe membru de familie sub un anumit prag

Instalarea de telefoane publice cu plată • 30 ianuarie 2007: licitaţie-pilot pentru desemnarea furnizorului de serviciu universal într-un număr de 50 de localităţi din mediul rural dintr-o anumită regiune geografică • selectarea localităţilor a fost făcută în funcţie de: • • • aria geografică caracteristicile demografice gradul de disponibilitate a serviciilor de telefonie destinate publicului angajamentele asumate de autorităţile publice locale principalele responsabilităţi care trebuiau asumate de autorităţile locale: • • asigurarea unei locaţii adecvate şi asigurarea accesului neîntrerupt (24 h/zi, 7 zile/săptămână) al utilizatorilor finali la serviciile oferite prin intermediul telefoanelor publice cu plată • singura ofertă depusă a fost respinsă ca urmare a faptului că nu respecta cerinţele prevăzute în documentaţia pentru eliberarea şi prezentarea ofertei • interes scăzut manifestat de furnizori

Serviciul de informaţii privind abonaţii şi registrul abonaţilor • • • 20 martie 2009: au fost organizate două proceduri de licitaţie: • desemnarea furnizorului de serviciu universal în vederea punerii la dispoziţia utilizatorilor finali a unui serviciu de informaţii privind abonaţii • desemnarea furnizorului de serviciu universal în vederea punerii la dispoziţia utilizatorilor finali a unui registru on-line al abonaţilor iunie 2009: ANCOM a desemnat ca furnizor de serviciu universal compania Info. Click SA, în asociere cu Newsphone Hellas SA Atena Grecia Sucursala Bucureşti, atât pentru crearea şi administrarea unui registru al abonaţilor, cât şi pentru furnizarea unui serviciu de informaţii privind abonaţii furnizorul de serviciu universal a fost desemnat pentru o perioadă de 2 ani furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a realiza şi administra baza de date completă, care să includă numerele de telefon şi de fax şi anumite date de identificare ale abonaţilor serviciilor de telefonie destinate publicului din România (inclusiv utilizatorii de cartele preplătite) care acceptă acest lucru registrul abonaţilor accesibil publicului în formă electronică serviciul de informaţii privind abonaţii accesibil publicului prin formarea unui număr naţional scurt, alocat furnizorului Info. Click

Accesul la reţelele şi serviciile publice de telefonie fixă • rata de penetrare a reţelelor publice de telefonie fixă a rămas constantă în România, oscilând în jurul a 20% din populaţie (24, 1% în prezent); numai circa 2% dintre localităţi înregistrează valori peste această medie • cu toate că există un nivel semnificativ de concurenţă pe piața accesului la rețeaua publică de comunicații, la un punct fix, aceasta se manifestă cu preponderență în zona urbană • se înregistrează încă discrepanțe majore între mediul rural și cel urban în ceea ce privește atât penetrarea cât și nivelul competiției: aproximativ 80% din numărul total de abonaţi la serviciile de telefonie fixă este reprezentat de abonaţii din mediul urban • rata de penetrare pe gospodării a serviciilor de acces la puncte fixe la reţelele publice de telefonie, la 30 iunie 2009, era de 27, 7% în mediul rural şi de 75, 6% în mediu urban, media la nivel naţional fiind de 53, 7%

Accesul la reţelele şi serviciile publice de telefonie fixă (continuare) • 31 iulie 2009 – 2. 710 localităţi rurale din România (738. 385 locuitori, respectiv, 288. 346 gospodării) nu dispun de nicio conexiune la un punct fix • • în 2. 682 dintre aceste localităţi nu există nici linii de acces disponibile numărul localităţilor în care posibilitățile de extindere a numărului de abonați sunt limitate este mai mare

Acoperirea cu servicii de telefonie mobilă • intensificarea concurenţei ca efect al evoluţiilor tehnologice: companii care anterior aveau strict delimitate poziţiile pe piaţă devin competitori • tendința operatorilor de telefonie mobilă de a intra pe segmente noi de piață (ex. telefonie fixă): • rata mare de penetrare de aproximativ 133% (SIM-uri active) nu mai permite creșterile spectaculoase de până acum • furnizorii de telefonie mobilă dispun de o acoperire mult mai mare decât cea a operatorilor tradiționali de telefonie fixă, ceea ce permite ca serviciile să fie disponibile, la tarife comparabile, unui număr mult mai mare de persoane • 3 din cei 6 furnizori dispun de o acoperire de peste 96% din punct de vedere al numărului de localități pe care le pot deservi, totalul acoperit fiind de aproape 100% din numărul total al localităţilor din România • • doar 2 localităţi nu beneficiază de niciun fel de acoperire cu telefonie mobilă • aproape 100% din totalul populaţiei şi al gospodăriilor din România sunt acoperite cu servicii GSM din cele 2. 682 localităţi fără linii de acces la puncte fixe instalate, 2. 681 sunt acoperite cu servicii de telefonie mobilă

Acoperirea cu servicii de telefonie mobilă (continuare) • furnizorii de telefonie mobilă constituie o alternativă la furnizarea obligațiilor de serviciu universal • luând în considerare prevederile noului cadru de reglementare, se constată posibilitatea introducerii internetului în bandă largă în sfera serviciului universal • în acest caz, acoperirea cu tehnologia GSM nu mai este suficientă, fiind necesară extinderea reţelelor broadband pentru îndeplinirea condiţiilor de furnizare a accesului la o rețea de telefonie, la un punct fix • circa 4. 600 de localităţi (aproximativ 33, 5% din total) nu sunt acoperite cu tehnologii 3 G, UMTS, CDMA 2000 sau EV-DO • la nivel de populaţie şi gospodării procentele sunt mai mici: aproximativ 12, 5% din populaţie şi, respectiv, aproximativ 13% din gospodării

Accesul la telefoanele publice cu plată • numărul telefoanelor publice cu plată (TPP) şi traficul realizat prin intermediul acestora au cunoscut o scădere constantă în ultimii ani pe fondul diversificării posibilităților de comunicare • creșterea accentuată a telefoniei mobile a avut repercusiuni asupra utilizării TPP • discrepanțe între mediul urban și cel rural – 2/3 din TPP sunt amplasate în orașe • • 66% din TPP sunt concentrate în 2, 3% din numărul de localități • în condițiile în care accesul la TPP rămâne un serviciu inclus în sfera serviciului universal, o atenție specială trebuie acordată zonelor rurale în care se dorește instalarea acestora • în 6. 812 localităţi nu există niciun TPP ţinând cont că utilizatorii finali preferă în general folosirea telefonului mobil personal în detrimentul utilizării unui TPP, costurile fiind comparabile sau chiar mai mici în cazul telefoanelor mobile, în funcție de planul tarifar deținut și de destinația apelului, rata actuală de penetrare pare a fi suficientă

Accesul la internet în bandă largă accesul la internet în bandă largă prin intermediul tehnologiilor la un punct fix decembrie 2008 (la 100 locuitori): total 11. 7% zone urbane 18. 6% zone rurale 3. 1% Există un decalaj digital important din moment ce 45% din populaţia României trăieşte în mediul rural Disponibilitatea internetului în bandă largă: acoperire de 58. 8% a populaţiei din mediul rural prin tehnologii la punct fix 33. 9% din populaţia din mediul rural este acoperită de o reţea 15. 5% din populaţia din mediul rural este acoperită de 2 reţele 5. 8% din populaţia din mediul rural este acoperită de 3 reţele 2. 3% din populaţia din mediul rural este acoperită de 4 reţele 1. 3% din populaţia din mediul rural este acoperită de 5 sau mai multe reţele Mai puţin de un sfert din populaţia din mediul rural este acoperită de cel puţin 2 reţele de internet în bandă largă

Rata penetrării internetului în bandă largă în UE (decembrie 2008) Rata medie de penetrare UE 27 = 22. 9% Rata de penetrare România = 11. 7% Sursa: EC 14 th Report

Reflecţii pentru viitor: Măsuri specifice pentru reducerea decalajului digital Implementarea unor măsuri de Serviciu Universal adecvate Introducerea broadband-ului în sfera Serviciului Universal potrivit Directivei revizuite privind Serviciul Universal Desemnarea unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal care să furnizeze o conexiune capabilă să suporte telefonie (incl. apeluri de urgenţă) şi broadband (de ex. până la 1 Mbps) Considerarea principiilor eficienţei, nondiscriminării, neutralităţii tehnologice şi minimei distorsiuni a pieţei: desemnarea furnizorilor de serviciu universal pe baza unei proceduri de licitaţie transparente focus pe rezultate indiferent de tehnologia utilizată – alegerea celei mai bune soluţii din punct de vedere al costului sprijinirea investiţiilor realizate de industrie – cu peste 100% rată de penetrare a telefoniei mobile, broadband-ul este pentru operatori o modalitate de dezvoltare a afacerii şi de creştere a profitului Utilizarea politicilor de spectru pentru remedierea problemelor de acces şi concurenţă Politicile de spectru pot fi utilizate pentru: Creşterea conectivităţii în zonele rurale – acordarea unor licenţe prin care se impun cu prioritate obligaţii de dezvoltare în mediul rural Dezvoltarea competiţiei – introducerea neutralităţii tehnologice şi a serviciilor în benzile de 900/1800 MHz Utilizarea potenţialului dividendului digital pentru a impulsiona introducerea de noi servicii Politici publice complementare Strategia guvernamentală de broadband 20092015 – urmăreşte creşterea penetrării broadband şi dezvoltarea de oferte de servicii on-line Economia bazată pe cunoaştere 2006 -2010 – are ca scop creşterea accesului la IT&C, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului, dezvoltarea serviciilor de egovernment şi e-commerce Proiecte ale administraţiilor publice locale finanţate din fonduri structurale

Vă mulţumesc pentru atenţie. bogdan. dospinescu@ancom. org. ro