Universitatea DUNREA DE JOS Galai Facultatea de tiina

Universitatea DUNĂREA DE JOS Galați Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor Controlul și Expertizarea Calității Mediului Monitoringul calității factorilor de mediu, prezent și perspectivă Proiect realizat de: Popa Răzvan

Cuprinsul proiectului q Conceptul de monitoring q Componentele sistemului de monitoring q Monitoringul calității factorilor de mediu q Sistemul de monitoring în România q Concluzii

Conceptul de monitoring q Monitoringul mediului reprezintă un ansamblu de operațiuni privind supravegherea, evaluarea, prognozarea și avertizarea în legătură cu evoluția sistemelor naturale, cu scopul intervenției în timp util pentru menținerea stării de echilibru a mediului. q Monitoringul reprezintă deci mai mult decât o supraveghere continuă a calității factorilor de mediu, procesul reclamând în același timp și aspecte privind prognozarea și avertizarea factorilor de decizie și a populației privind dereglările majore ale calității mediului în vederea adoptării unor măsuri adecvate.

Conceptul de monitoring q Ca instrument al activității manageriale, monitoringul mediului presupune satisfacerea următoarelor cerințe: q generarea unui flux informational necesar adoptarii unor decizii eficiente; q asigurarea unui caracter integrat al informatiilor despre mediu; q posibilitatea procesarii datelor din diverse sectoare ale mediului, respectiv compatibilitatea acestor date.

Componentele sistemului de monitoring q Pentru fiecare din cele 3 categorii de sectoare de investigații, în cadrul monitoringului integrat al mediului se acționează prin 3 subsisteme, respectiv rețeaua de supraveghere (subsistemul „Monitoring”), rețeaua de analiză și interpretare a datelor (subsistemul „Laborator”) și sistemul de prelucrare generală a datelor (subsistemul „Management informatic”). q În cadrul subsistemului „Monitoring” există o rețea de supraveghere alcătuită din următoarele structuri: q Rețeaua pentru supravegherea calității apelor; q Rețeaua pentru supravegherea calității aerului; q Rețeaua pentru supravegherea ploilor acide; q Rețeaua pentru supravegherea radioactivității; q Rețele de informații privind calitatea solului, vegetației, faunei, sănătății umane.

Componentele sistemului de monitoring q Pentru fiecare sector de investigație densitatea rețelei, frecvența activității de supraveghere, indicatorii urmăriți și alte caracteristici se diferențiază în funcție de anumite criterii. q Subsistemul „Laborator” reprezintă o activitate complexă și costisitoare întrucât se utilizează metode moderne de analiză iar datele obținute trebuie să fie compatibile pentru prelucrare la nivel național sau internațional. De obicei se apreciază că nivelul cheltuielilor pentru activitatea de analiza reprezintă cca. ¾ din totalul cheltuielilor monitoringului integrat. q Laboratoarele de analiză a calității aerului, apei, solului etc. pot fi: laboratoare de bază, la nivelul Agențiilor de Protecție a Mediului care au rolul de recoltare de probe și efectuarea de masurători care nu necesită neapărat aparatură de mare performanță; laboratoare de specialitate localizate de obicei la nivelul filialelor Companiei Naționale „Apele Române”; Laboratoare Naționale de Referință cuprinse în programe internaționale de monitoring.

Monitoringul calității factorilor de mediu q Legea “Protecţiei Mediului” din 29 decembrie 1995 specifică înţelesul termenului monitorizarea mediului: “sistem de supraveghere, prognoză, avertizare şi intervenţie, care în vedere evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi implicaţiilor sociale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun”. q În ultimul secol, dezvoltarea deosebită a producţiei de energie, industria chimică, extractivă, metalurgică, transporturile rutiere şi aeriene, arderea sau depozitarea deşeurilor de orice natură, marile combinate de creştere a animalelor, chimizarea agriculturii sunt tot atâtea cauze care fac ca în ultimul timp să devină tot mai acută poluarea mediului înconjurător.

Monitoringul calității factorilor de mediu q Sistemul global de monitorizare se bazează pe subsistemele naţionale de monitorizare, incluzând elemente ale acestor subsisteme. Astfel monitorizarea a devenit un sistem informativ cu multiple destinaţii speciale, care este în măsură să avertizeze organismele abilitate asupra stării biosferei, gradul de afectare antropogenă a ambianţei, despre factorii şi sursele unor efecte nefaste. q Evaluarea stării mediului natural reprezintă elementul principal al unui sistem de monitorizare. Etapele evaluării cuprind selectarea indicilor şi a caracteristicilor factorilor de mediu (apă, aer, sol) precum şi măsurarea lor directă. Complexul parametrilor respectivi trebuie să caracterizeze exact starea mediului natural.

Monitoringul calității factorilor de mediu q Schema bloc funcţională a unui sistem de monitorizare:

Monitoringul calității factorilor de mediu q Elaborarea unei prognoze presupune cunoaşterea legităţilor privind modificarea nivelurilor de poluare şi starea mediului natural, disponibilitatea unor modele şi posibilităţi de calcul numeric. q Pentru a evalua starea mediului şi a pronostica eventualele schimbări ce ar putea interveni este indicat a se pune în evidenţă subsisteme de supraveghere a sistemului abiotic al biosferei (monitorizare biofizică) precum şi a celui biotic (monitorizare biologică). q Gama observaţiilor geofizice este foarte vastă, extinzându-se de la reacţii şi diverse efecte de proporţii microscopice până la reacţii globale, de exemplu, schimbări meteorologice şi climatice. Efectuarea acestor observaţii necesită informaţii privind gradul de poluare, turbiditatea atmosferei, alte caracteristici meteorologice şi hidrologice ale ambianţei.

Monitoringul calității factorilor de mediu q O atenţie deosebită trebuie acordată transferului de substanţe poluante dintr-un factor de mediu în altul, de la un biotop la altul. Sarcina principală a monitorizării biologice este de a detecta reacţia biosferei, ca răspuns la efectul antropogen, exercitată la diferite niveluri ale materiei vii: molecular, celular, de organism, de populaţie sau de asociaţie. În acest sens, o importanţă deosebită revine observaţiilor vizând impactul mediului ambiant asupra omului, reacţia populaţiilor de care depinde bunăstarea sistemelor ecologice, efectele antropogene, populaţiile deosebit de sensibile în ce priveşte impactul respectiv. q În cadrul monitorizării biologice se atribuie un rol esenţial observaţiilor privind eventualele modificări ale indiciilor ereditare proprii diverselor populaţii, activitatea vitală a populaţiilor foarte susceptibile, servind drept indicatori (de exemplu lichenii).

Sistemul de monitoring în România q Pe măsură ce protecția mediului a devenit o preocupare primordială a statului, respectiv după anul 1990 și cu deosebire sub imboldul alinierii României la politicile și strategiile de mediu europene, sistemul de monitoring al mediului s-a concretizat într-o formă unitară. A apărut astfel Sistemul de Monitoring Integrat al Mediului din România (SMIR). q El reprezintă un instrument al activității manageriale în domeniul mediului, asigurând un flux informațional structurat atât pe sectoare specifice (apă, aer, sol etc. ) cât și calitatea mediului, folosirea și starea resurselor naturale. q Obiectivul fundamental al SMIR îl constituie fundamentarea unui sistem adecvat de supraveghere a calității mediului în România, pentru controlul influențelor antropice, redresării ecologice a zonelor puternic afectate de poluare, dezvoltării social‑economice durabile și al fundamentării măsurilor de protecție și inginerie a mediului.

Sistemul de monitoring în România q Datele care se obțin în cadrul SMIR sunt disponibile pentru rețeaua internațională de supraveghere a calității mediului (Global Environmental Monitoring System – GEMS). Acesta reprezintă un instrument al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, instituit în urmă cu circa 3 decenii la Conferința Interguvernamentală pe Probleme de Mediu de la Nayrobi, in 1974. q În România monitorizarea calității factorilor de mediu se realizează pe două direcții distincte: q Monitoringul integrat al factorilor de mediu în sistem centralizat prin intermediul instituțiilor abilitate prin lege. q Automonitoringul (self monitoring) efectuat de operatori/agenți economici cu activitate potențial poluatoare. q Monitoringul integrat în sistem centralizat se realizează pentru diverși factori de mediu (apă, aer, sol, etc. ) în mod individual și pentru transformări ale factorilor de mediu („cross media”).

Sistemul de monitoring în România q Derularea monitorizării factorilor de mediu se realizează în România în conformitate cu prevederile legale din domeniul protecției mediului înconjurător. În prezent există o serie întreagă de acte normative ce reglementează tehnicile de monitorizare pentru cei mai importanți factori de mediu. Pentru fiecare dintre acestea sunt specificate inclusiv modul de prelevare a probelor, de analizare, de evaluare și de raportare. q Sunt două tipuri principale de activități ce se derulează în cadrul sistemului de monitoring integrat al mediului în România: q activitatea operativă de culegere a datelor, de prelucrare și stocare a acestora concomitent cu avertizarea în cazul unor poluări accidentale și luarea unor măsuri de protecție (în special în cazul folosințelor de apă). q activitatea de caracterizare a calității factorilor de mediu cu evaluarea tendințelor de evoluție și luarea măsurilor de protecție adecvate.

Concluzii q Pericolul în continuă creştere a influenţei negative exercitată de intensificarea producţiei industriale şi a celei agricole asupra sanătăţii umane şi a stării biosferei în ansamblu impune necesitatea elaborării unui sistem de monitorizare nu numai a unui factor de mediu, considerat separat, ci a biosferei în întregime. q Intervențiile omului au declanșat o serie de procese care pericliteaza viitorul omenirii și al planetei. q Problema fundamentală a monitoring-ului ecologic/integrat constă în preîntâmpinarea, cât mai devreme posibil, a acțiunilor negative rezultate din activitățile umane. Pentru aceasta trebuie apreciat sensul în care reacționează mediul, evoluția subsistemelor care îl compun, totul efectuându-se pe baza de analize detaliate, sistematice, de lunga durată. q Este necesar ca monitoring-ul calității factorilor de mediu sa fie abordat sistemic, holistic, în concordanță cu complexitatea proceselor din natură.

Bibliografie q http: //www. scrigroup. com/geografie/ecologie-mediu/ q http: //www. creeaza. com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/ q http: //tehnopress. ro/webfiles/books_documents q http: //www. rasfoiesc. com/educatie/geografie/ecologie/ q https: //www. scribd. com/doc/82127065/

Vă mulțumesc pentru atenție!