Se numete triunghi figura geometric format din cele

Se numeşte triunghi figura geometrică formată din cele trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. A Δ ABC B C Unde: Δ ABC = [AB] [AC] [BC] - vârfuri - puncte: A, B, C - laturi - segmente: [AB]; [AC]; [BC] Ù Ù Ù - unghiuri ABC , BAC, ACB sau Ù Ù Ù A , B, C

interiorul triunghiului exteriorul triunghiului Ù ABC - se opune laturii [AC], iar laturile: [AB], [BC] sunt laturi alăturate unghuilui Ù BAC - se opune laturii [BC], iar laturile [BA], [AC] sunt laturi alăturate unghiului numesc alătura Ù ACB - se opune laturii [AB], iar laturile [AC], [CB] sunt laturi alăturate unghiului Mai notăm laturile astfel: AB = c, AC = b, BC = a

I. Măsura unghiurilor 1. triunghi ascuţitunghic: toate unghiurile sunt ascuţite Ù A 0 m ( BAC ) < 90 Ù m ( ABC ) < 90 0 Ù B C m ( ACB ) < 90 0 2. triunghi dreptunghic: un unghi drept şi două unghiuri ascuţi M Ù m ( NMP) = 90 0 Ù m ( MNP) < 90 0 N P Ù m ( MPN) < 90 0

3. triunghi obtuzunghic: un unghi obtuz şi două unghiuri ascuţi Ù E m ( DEF ) > 90 0 m( EDF )< 900 F D Ù m ( EFD ) < 90 0 II. Măsura laturilor 1. triunghi oarecare: lungimea laturilor diferite A [AB] [AC] [BC a b c B C

2. triunghi isoscel: două laturi congruente E [ED] [EF] ED = EF D F 3. triunghi echilateral: trei laturi congruente M [MN] [MP] [NP] MN = MP = NP N P

1. triunghi obtuzunghic: E 1 2 2. triunghi ascuţitunghic: A 2 1 1 1 D 2 Ù Ù E 1 º E 2 Ù Ù D 1 º D 2 F 1 º F 2 Ù Ù 1 B F 2 1 2Ù 2 Ù ºA A Ù 1 Ù 2 C Ù Ù C 1 º C 2 B 1 º B 2 Unghiul care este adiacent suplementar cu un unghi al unui triunghi se numeşte unghi exterior triunghiului m(DEF ) + m( E 2) =180 Ù Ù m(EDF ) + m( D 2 ) = 180 Ù Ù 0 0 m( EFD ) + m( F 1 ) = 180 0 Ù Ù m(BAC) + m( A 2 ) = 180 0 m(ABC ) + m( B 2 ) = 180 0 Ù Ù 0 m(ACB ) + m( C 1 ) = 180