Sa nscut pe 17 ianuarie 1880 n satul

  • Slides: 12
Download presentation
S-a născut pe 17 ianuarie 1880 în satul Hoisești, com. Păuşeşti, Iaşi, a fost

S-a născut pe 17 ianuarie 1880 în satul Hoisești, com. Păuşeşti, Iaşi, a fost un agrochimist român, deputat de Botoşani, membru postmortem al Academiei Române. Y După terminarea studiilor în Iaşi (Liceul Internat şi (1880 — 1953) Secțiile de științe fizico-chimice și matematici ale Universității din Iași), apoi Germania -Universitatea din Breslau şi Şcoala Superioară de Agricultură şi Silviticultură din Hohenheim (documente. bcucluj. ro/web/bibdigit/periodice/tribunapoporului/1 905/BCUCLUJ_FP_P 2514_1905_009_0065. pdf), se întoarce în ţară, unde –la vârsta de 26 ani, este numit profesor la A studiat influența cuprului catedra de chimie agricolă de la Universitatea din Iaşi. asupra dezvoltării plantelor Y În 1912, reuşeşte să obţină aprobarea pentru înfiinţarea și a adus numeroase secţiei de Ştiinţe agricole la Facultatea de Ştiinţe a contribuții la Universităţii Iaşi, iar –în 1933 - înfiinţează Facultatea de metodele de analiză a Ştiinţe Agricole de la Chişinău. solului. Y A fost deputat de Botoşani din partea L A N C ( Liga Apărării Naţional Creştine) sub conducerea lui A. C. Cuza (http: //documente. bcucluj. ro/web/bibdigit/periodice/actiunearomane asca/1930 -1931/BCUCLUJ_FP_279592_1931_007_015. pdf). Y

Reputatul agrochimist Davidescu scria despre Haralamb Vasiliu că „ a fost un deschizător de

Reputatul agrochimist Davidescu scria despre Haralamb Vasiliu că „ a fost un deschizător de drumuri noi în ştiinţă“. Într-adevăr, această expresie caracterizează foarte bine opera creatoare desfăşurată în Moldova de Haralamb Vasiliu, înnoitoare pentru învăţământul românesc, pentru ştiinţa românească, pentru cunoaşterea universală. Universitatea Agronomică Iaşi -2002

După anul 1900, descoperirile ştiinţifice ale epocii şi dezvoltarea industrială au făcut să se

După anul 1900, descoperirile ştiinţifice ale epocii şi dezvoltarea industrială au făcut să se simtă din ce în ce mai mult necesitatea unui învăţământ ştiinţific aplicativ. În anul 1906, la Universitatea din Iaşi a luat fiinţa Catedra de Chimie agricolă, care a constituit nucleul învăţământului superior agronomic la Iaşi, având ca profesor titular pe Haralamb Vasiliu. Apoi , din 1907 (Răscoala ţărănească de la Flămânzi), a ţinut cursuri libere de agricultură la care participau fii de ţărani.

Lucrări de referinţă Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări ştiinţifice (monografii, capitole

Lucrări de referinţă Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări ştiinţifice (monografii, capitole în tratate, studii şi articole), între care: • Analiza pământului, 1911; Problema îngrăşămintelor în agricultura noastră, 191 • Nutriţia animalelor domestice, 1916 (primul tratat de acest gen, reeditat în 1931 sub titlul Nutrirea animalelor şi a omului) • Chimia agricolă, vol. I-II, 1937 -1938; • Îmbunătăţirea şi organizarea agriculturii româneşti, 1942.

1. Haralamb Vasiliu a efectuat pentru prima dată 2. experienţe sistematice cu îngrăşăminte 3.

1. Haralamb Vasiliu a efectuat pentru prima dată 2. experienţe sistematice cu îngrăşăminte 3. în Moldova, experienţe în care a folosit 4. gunoi de grajd ( ce conţine azot, acid fosforic 5. şi potasiu) şi Salpetru de Chile , având formula

2. Lucrarea ”Producţiunea de acid uric ” prezintă cercetările sale : pătlăgelele roşii provoacă

2. Lucrarea ”Producţiunea de acid uric ” prezintă cercetările sale : pătlăgelele roşii provoacă eliminarea acidului uric cu 27 % mai mult comparativ cu o raţie săracă în proteine, sparanghelul cu 63 % mai mult , în timp ce zmeura, vişinele şi chiar harbujii- deşi cunoscuţi diureticinu au avut efect favorabil asupra eliminării acidului uric. Apoi a studiat legumele şi fructele, dar şi alte alimente: lapte, vin etc.

3. Lucrarea”O cură de întremare a organismelor slăbite“ cu experimente în care a folosit

3. Lucrarea”O cură de întremare a organismelor slăbite“ cu experimente în care a folosit malţul. 4. Cercetări pentru practica agricolă În lucrarea” Mişcarea apei în sol la Manzîr (localitate de lângă Tighina, proprietate a Facultăţii de Ştiinţe agricole din Chişinău)“, Haralamb Vasiliu afirmă că : ”Mărirea producţiei agricole este condiţionată de bogăţia pământului în materii hrănitoare”, analizând influenţa apelor pluviale asupra solului.

5. ” Studiul gradului în care Cu este absorbit şi reţinut în ţesutul plantelor(porumb)

5. ” Studiul gradului în care Cu este absorbit şi reţinut în ţesutul plantelor(porumb) ” 6. ”Fermentarea superioară a tescovinei împreună cu melasa” Tescovina fiind valorificată prost, Haralamb Vasiliu a propus amestecarea ei cu melasa. Melasa din sfecla de zahăr conţinea 24, 2 % apă, 45, 2 % zahăr şi 30, 5 % acid sulfuric H 2 SO 4.

7. Obţinerea de îngrăşăminte potasice din roci eruptive (având clorura de potasiu, sarea potasică

7. Obţinerea de îngrăşăminte potasice din roci eruptive (având clorura de potasiu, sarea potasică si sulfatul de potasiu) şi şisturi cristaline 8. Lucrarea ” O metodă nouă de producere din celuloză ” pentru ZAHĂR a rămas incompletă din nefericire, deşi era aproape finalizată în vremea studiilor de la Hoheinheim.

9. ” O SOLUŢIE PENTRU PRODUCEREA DE PROTEINE din ciupercile Saccharomycete” Haralamb Vasiliu este

9. ” O SOLUŢIE PENTRU PRODUCEREA DE PROTEINE din ciupercile Saccharomycete” Haralamb Vasiliu este din acest punct de vedere un precursor al marilor combinate zootehnice de creştere a animalelor. ” Nutreţ realizat din materiale celulozice cu mici cantităţi din alte nutreţuri şi materiale minerale” În 1926, James B. SUMNER a arătat că ureea este o proteină, examinându-i forma cristalină, iar în 1946, a primit Premiul Nobel pentru Chimie , pentru că a concluzio că enzimele sunt , de fapt, proteine. Pentru prima dată în ştiinţă, Haralamb Vasiliu a descris structura spiralată a substanţelor proteice (1936 -1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi R. Corey (1948 -1953).

10. Preocupări privind un nou mod de organizare a agriculturii În lucrarea ” Îmbunătăţirea

10. Preocupări privind un nou mod de organizare a agriculturii În lucrarea ” Îmbunătăţirea şi organizarea agriculturii româneşti ” , 1931, reeditată în 1942, Haralamb Vasiliu recomandă o mai bună utilizare a pământului, extinderea plantaţiilor de pomi şi păduri , sporirea suprafeţelor arabile în dauna păşunilor naturale.

Bibliografie 1. Peştean, V - Haralamb Vasiliu- Omul şi opera, ed. Cronica, 1995 2.

Bibliografie 1. Peştean, V - Haralamb Vasiliu- Omul şi opera, ed. Cronica, 1995 2. Zamfirescu, N - Haralamb Vasiliu- Omul şi opera, în “Cincizeci de ani de învăţământ agronomic superior la Iaşi”, Iaşi, 1959 Documente web, disponibile la data de 10. 02. 2014: 1. documente. bcucluj. ro/web/bibdigit/periodice/tribunapoporului/1905/ BCUCLUJ_FP_P 2514_1905_009_0065. pdf 2. documente. bcucluj. ro/web/bibdigit/periodice/actiunearomaneasca/19 30 -1931/BCUCLUJ_FP_279592_1931_007_015. pdf 3. http: //www. muzeul. uaic. ro/public/images/anuare/Anuarul_Universita tii_din_Iasi_1926 -1927 -1928. pdf 4. http: //books. google. ro/books? id=b. O 4 w. Je. ZSa. Fk. C&pg=PT 33&lpg=PT 33 &dq=Haralamb+Vasiliu+Chisinau&source=bl&ots=KWEi. IURPf 3&sig=ZMc _xu 79 VQG 796 Wj. UQ 6 Vg. WEcp. Q&hl=en&sa=X&ei=Cu 3 LUrn. IJOHSyw. O 2 go. D 4 CA&v ed=0 CGg. Q 6 AEw. Bw#v=onepage&q=Haralamb%20 Vasiliu%20 Chisinau&f =false