PROIECT REGIONAL TRADITII IN CONTEMPORANEITATE SATU MARE 1

PROIECT REGIONAL TRADITII IN CONTEMPORANEITATE. SATU MARE 1. 03. 2010 AMAN NORBERT/ cls a X-a C COLEGIUL TEHNIC IULIU MANIU CAREI Prof. Daniela Pridea

PAŞTELE - SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII

Asa cum natura isi innoieste straiul, asa si sufletul fiecarui om, trebuie sa se innoiasca cu bucurie si speranta. Fiecare dintre noi trebuie sa impartaseasca cu familia, cu prietenii lui, bucuria invierii Domnului!

Sarbatoarea Pastelui isi are obiceiurile si traditiile ei, in functie de cultura si civilizatia fiecarei natiuni sau a unei comunitati etnice. Transilvania, prin statutul de confluenta a culturilor occidentale cu cele orientale, este locul unde biserica catolica si reformata se intrepatunde cu cea ortodoxa si greco catolica. Numeroase sunt satele din Ardeal si Banat unde sunt cate trei sau chiar patru biserici de rit diferit si cu enoriasi care apartin de religiile catolica, reformata, luterana, greco-catolica si ortodoxa. Acesta diversitate isi are izvorul in faptul ca Transilvania din vremea Principatului istoric a fost singurul stat din Europa secolului al XVII-lea care a acordat si recunoscut libertatea religioasa pentru toate natiunile locuitoare ale principatului.

De aceea, si sarbatoarea Pastelui a cultivat de a lungul timpului obiceiuri si traditii specifice atat la sasi, maghiari, svabi cat si la romani. Pregatirea pentru Paste incepe la romanocatolici cu Postul Pastilor, care este randuit pentru curatirea sufletului prin rugaciune, spovedanie si impartasirea cu Sfintele Taine. O data la cativa ani, Pastele catolic si ortodox este sarbatorit impreuna. Asta pentru ca cele doua mari Biserici, cea catolica si cea ortodoxa, calculeaza data Invierii lui Isus dupa doua calendare diferite. Data Pastelui difera din anul 1582 cand biserica romano-catolica a trecut la calendarul gregorian, corect din punct de vedere stiintific, iar biserica ortodoxa a ramas dupa calendarul iulian, eronat.

Pastele este insotit de o multime de obiceiuri si simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani si maghiari, fiind preluat si de catre romani, pe langa incondeiatul oualelor rosii sau a modernului iepuras, este cel al mersului cu stropitul sau udatul.

Stropitul cu apa isi are originea in perioada precrestina, ca simbol al vietii si fertilitatii, si a fost practicat de multe popoare, cum ar fi celtii si alte natii germanice. De fapt, conform credintei religioase, obiceiul a fost adoptat in amintirea faptului ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Isus care aduceau vestea Invierii. In Transilvania, stropitul s-a practicat la familile nobiliare pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Odata cu trecerea timpului, obiceiul sa modernizat, iar daca in trecut se folosea apa, astazi se foloseste parfum sau apa de colonie".

Obiceiul stropitului de Pasti a fost adus in Transilvania in perioada Evul Mediu de sasi, si preluat de maghiarii catolici , apoi, prin aculturatie, traditia a fost preluata de maghiari, iar mai tarziu s-a raspandit in toate comunitatile reformate si catolice din Ardeal. In cele din urma, el a fost adoptat de multe zone de romani. Acest obicei , este dovada ca traditiile ii unesc pe romanii, maghiarii si sasii din aceste zone.

Obiceiul precum stropitul a fost adoptat de toate comunitatile etnice si religioase din Ardeal, de asemenea si pe meleagurile satmarene. Potrivit obiceiului moştenit de la maghiari, in aceasta zi toate fetele sau femeile stau acasă şi aşteapta udătorii, care vin să le stropească , ca sa fie frumoase si sanatoase tot anul. Primii pleacă la udat copiii, pe la casele fetiţelor, dar nu uită nici de bunicile care stau pe bănci, la soare. Barbatii, stropesc fetele/femeile cu parfum, dupa care sunt rasplatiti cu oua rosii, bautura si prajituri şi tinerii cu câte un sărut. Ei sunt invitati cel mai adesea si la masa, unde sunt serviti cu friptura de miel ori cu sarmale.

• • In mediul rural, tinerii pornesc la udat dis-de -dimineata, in alai, in timp ce la orase vizitele se fac mai ales dupa-masa. Acestia plecau dis de dimineata de acasa, imbracati in straie de sarbatoare si se opreau prima data la rudele apropiate iar mai apoi la cunostinte si prietene. Pe langa stropit se faceau si urari de sanatate, iar in schimb se primeau oua rosii si palinca. Ritualul stropitului se termina seara tarziu, cand barbatii care au fost la stropit ajungeau acasa cu plasa plina de oua rosii. Se spune ca femeile care sunt stropite cu parfum in a doua zi de Pasti au noroc tot anul, iar barbatilor care uita de acest obicei nu le va merge bine multa vreme.

Baietii adunati in grupuri merg la fete acasa a doua zi de Paste, unde intreaba parintii fetelor daca primesc cu udatul/ “lociolitul”, in timp ce rostesc cate o poezie, precum : "Am fost intr-o padure verde, am vazut o viorea albastra, care statea sa se ofileasca. Imi dati voie sa o stropesc? " • (Originalul in limba maghiara: Zold erdoben iartam? Kek ibolyat lattam El akart hervadni? Meg szabad-e locsolni? ).

, , Eu sunt micul gradinar Cu sticluta-n buzunar Si-am venit la dumneavoastra Sa ud floarea din fereastra”. , , Lumea-ntreag-am colindat/ Dupa o fata de maritat. / Am gasit o mandra floare / In lume pereche n-are. / Nu o las sa se-ofileasca / O stropesc ca sa-nfloreasca. “ , , Am auzit ca aveti o floare frumoasa, am venit s-o udam sa nu se ofileasca“. , , Intr-un cos cu viorele, canta doua pasarele, pasarile ciripesc, imi dati voie sa stropesc? ".

A treia zi de Paste, baietii sunt cei stropiti de catre fete(obicei pastrat in satele din Ardeal). Acestea se furisau in camerele unde dormeau baietii si ii udau din belsug. Sarbatoarea Pastelui se incheia cu un bal organizat in sala festiva a satului. Petrecerea dura pana in zorii zilei urmatoare. Legat de acest obicei, in ziua de sambata, baietii impodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea intunericului, tinerii se strecoara in curtile fetelor de maritat si le agata brazii la poarta. La fetele frumoase din sat vin zeci de baieti, care pun crengute la poarta. Pentru ca pandesc toata noaptea la ferestre, tinerele stiu pe cine trebuie sa rasplateasca la stropit in prima sau a doua zi de Paste. Dupa numarul de crengute primite, fetele din sat afla cine are cea mai mare trecere la baieti din sat.

Sa aveti , O PRIMAVARA MINUNATA!