PROIECT EDUCAIONAL PE TEMA DIALOGULUI INTERCULTURAL DIALOG FR

PROIECT EDUCAŢIONAL PE TEMA DIALOGULUI INTERCULTURAL “DIALOG FĂRĂ FRONTIERE” TRADITII SI OBICEIURI IN EUROPA OUA DE PASTI IN EUROPA Şcoala cu clasele I-VIII, Cuza Vodă, CĂLĂRAŞI Iniţiator de proiect Gabriel BREZOIU Coordonator local prof. Georgeta MARIN Octombrie – Decembrie 2008

G NDURI … In fata noastra sunt lucruri teribile, dar marete; daca am avea timp, am putea încerca sa ghicim împreuna ce se ascunde dincolo de aceasta lume în care traim. Nu trebuie sa ne lasam prada disperarii atât de puternice a epocii actuale - sunt sigur ca exista un viitor pentru noi toti. Jean d'Ormesson, scriitor, membru al Academiei Franceze, membru de onoare al Academiei Române

ROMANIA ANGLIA BULGARIA OLANDA ELVETIA FRANTA POLONIA RUSIA SUEDIA A GERMANIA UCRAINA UNGARIA B E S R RO U F G P O H Pentru vizualizare click pe numele tarilor europene Citeste bibliografia Inapoi la prima pagina Iesire din aceceasta prezentare

Ouăle de Pasti la români Ziua învierii lui Iisus Christos, dupa rastignirea Sa pe Cruce si îngroparea sub grea lespede, este praznuit de toti crestinii ca o sarbatoare de mare bucurie sufleteasca, cu belsug de bucate, între care nelipsite sunt ouale rosii. La români, obiceiul pregatirii oualelor de Pasti cunoaste particularitati care dau traditiei semnificatii aparte, integrând-o in universul artei populare. Cercetatorii Maria si Nicolae Zahacinschi au studiat ani la rand traditiile legate de ouale de Pasti, alcatuindu-si o colectie de 4 000 de astfel de oua (donata Muzeului Taranului Român) si prezentata într-o carte publicata în 1992 la Editura Sport. Turism din Bucuresti. Pornind de la sinteza celor doi autori, prezentam in cele ce urmeaza câteva informatii legate de traditia oualelor pascale. Ornamente Cromatica şi motivele decorative Diferă de la zonă şi chiar de la creator, depinzând de imaginaţia acestuia. De-a lungul timpului, motivele ornamentale s-au complicat, culorile s-au diversificat, chiar dacă semnificaţia simbolică nu mai este cunoscută decât de bătrânele satului. Motivele predominante sunt cele geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau naturaliste, reprezentând animale, păsări, sau chiar scene biblice, în diferite combinaţii. Răspândire Obiceiul încondeierii acoperă întreaga suprafaţă a ţării. În Muntenia şi Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste şi cu mai puţine culori, Oboga fiind unul din centrele cunoscute din judeţul Olt. În Moldova, cu cât înaintăm spre nord motivele şi culorile sunt mai elaborate. Vestite sunt ouăle încondeiate de la mănăstirea Suceviţa al căror decor este executat din mărgele. În Transilvania şi Banat găsim o mare varietate de modele şi culori atât la români cât şi la minorităţile naţionale. Ţara Bârsei a atins un nivel deosebit prin fineţea desenului şi compoziţiei ornamentale şi cromatice.

PAŞTELE ŞI OUĂLE ÎNVIERII Ca simbol al creaţiei, al zămislirii vieţii, oul a inspirat, din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o întreagă literatură. Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine, din timpurile când Anul Nou se sărbătorea la echinocţiul de primăvară. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creaţiei şi fecundităţii. La romani, colorate în roşu, ouăle făceau parte dintre darurile sărbătorii lui Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Spre deosebire de alte ţări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolica motivelor şi perfecţiunea realizării. Ouăle "încondeiate" ("împistrite" sau "muncite") s-au integrat între elementele de o deosebită valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularităţile etnice ale poporului nostru. In folclorul romanesc exista mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Cea mai răspândită relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a pus coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Isus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: "De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi".

Ritualuri Datorită încărcăturii simbolice religioase, ouăle încondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar şi în practicarea unor ritualuri, din care semnificativ pare cel practicat în Bucovina: cojile ouălor de Paşti, împreună cu alte resturi alimentare, sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la "Blajini" (fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morţi nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la "capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei); în felul acesta, şi Blajinii au ştire că pentru toţi creştinii a venit Paştele. Inapoi

ANGLIA Exista obiceiul de a face cadou oua de ciocolata foarte mari. Pastele este sarbatorit prin oferirea de lucruri ca de exemplu: ouă de Paşte. Mai vechi, oamenii pot face schimb de lucruri: bani, haine, ciocolata sau merg în vacanţă împreună. Unii oameni fac cosuri de Pasti, care au lucruri ca narcise sau mini ouă. Copiii, uneori, merg la un centru din comunitatea locală pentru a concura. Cine a făcut un înveliş de protecţie pentru ouăle de Paşte este cel mai bun şi câştigătorul primeşte la randul lui un ou de Paşte. Iepurasul de Pasti este parte a Paşte tradiţie în Anglia. Magazinele sunt pline cu mii de oameni care cumpără pentru a dărui fiecăruia câte un mic cadou de Pasşte. Iepurasul de Pasti "ascunde" ouă în case, ouă pe care copiii în Duminica Paştelui trebuie să le caute. Hot-cruce sunt produse populare alimentare tradiţionale, sunt produse pentru Vinerea Paştelui. Acestea produse sunt dulciuri cu fructe în formă de cruci de la partea superioară. Unii oameni încă mai fac aceste dulciuri cu drojdie, dar acum magazinele vând produsele in cantităţi mari cu săptămâni înainte de Pasti.

BULGARIA In secolele trecute, pictarea oualor de Pasti era o indeletnicire a calugaritelor din manastiri. Intrebuintand culori speciale, ele realizau piese unicat. Multe pot fi admirate si astazi in muzeele etnografice din tara, unde se pastreaza bogate colectii de oua pictate si incondeiate. Pentru ornare se foloseste si acidul sulfuric. Dupa ce oul a fost vopsit, peste suprafata colorata se trece cu condeiul inmuiat in acid; acesta spala vopseaua si astfel ramane desenul sau scrisul” facut. O alta metoda este lipirea sau legarea diferitelor frunze pe suprafata alba a oului, dupa care acesta se introduce in vopsea. Cand este uscat, frunza se dezlipeste.

ELVETIA In unele zone exista credinta ca ouale de Pasti sunt ouate de cuc. In alte locuri se spune ca ele sunt aduse de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din primele flori de primavara cate un cuib in care acestea sa fie depuse. Urmeaza “vanatul iepurelui de Pasti”, cand cei mici cauta prin gradina ouale bine ascunse. Se ciocnesc ouale, cel spart fiind oferit invingatorului.

FRANTA In zilele de Pasti, locuitorii din Bourgogne isi ofera reciproc oua vopsite. Se asaza o scandurica inclinata si fiecare rostogoleste pe ea ouale pe care le-a adus. Acela al carui ou atinge un altul il castiga si -l mananca pe loc. La acest joc numit la roulle” se folosesc oua colorate in rosu, galben, verde si violet.

Paştele, în Germania este de la sfârşitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie. Este întotdeauna într-o duminică sau o zi de luni. De vineri, înainte de Paşte nimeni nu mai lucrează în aceste zile. Mulţi oameni mănâncă peşte. Sâmbătă seara se face un foc mare de tabară. Acest lucru este foarte popular şi mulţi oameni vin şi privesc. Foc de tabără. Foc de Paşti, ca simbol al sfârşitului de iarnă şi de alungare a sentimentele de rele. În ziua de Paşti, duminica se întregeşte familia şi servesc masa împreună. Părinţii ascund de Paste coşuleţe cu dulciuri, ouă şi mici cadouri. Părinţii spun că "Iepurasul de Pasti a ascuns în coşul de Paste, dar acum trebuie să le găsiţi". Atunci copiii caută peste tot coşuleţele cu dulciuri şi ouă colorate. În după-amiaza zilei de duminică şi luni prieteni şi rude se vizitează reciproc şi ele servesc obicei ceai împreună. În fiecare an germanii fac aceste lucruri tradiţionale de Paşti. În această ţară s-a păstrat foarte bine traditia oualor de Paşti. Copiilor li se spune ca ouale colorate sunt aduse de Iepuraş şi ascunse, ca să le găsească. Fetele trimit logodnicilor oua pe care sunt scrise declaratii de dragoste. In Saxonia, langa orasul Boutzen, exista o colina la poalele careia curge un rau. Sus este o capela de langa care femeile si barbatii arunca oua. Jos langa apa sunt copiii. Ei le prind si incarca saculetele de la brau.

În Germania şcolarii au aproximativ trei săptămâni de vacanţă de la Paşte. Nimeni nu lucrează de vineri, sâmbătă şi de Paşte Duminica Paştelui. Mulţi oameni mănâncă peşte. De Paste, deseori, există o mare foc de tabara. Acest lucru este foarte popular şi o mulţime de oameni se aduna pentru a sărbători acest eveniment. Focul de tabără reprezintă simbolul, că iarna s-a sfârşit şi de orice sentimentele rău este înlăturat. De Paşti oamenii fac schimb de ouă la început ca să plătească taxele proprietarul locuinţelor lor. . Ouăle au fost apoi un mod în care oamenii îl plătesc pe proprietarul de pământ şi totodată aceste produse au fost date oamenilor saraci. Azi nu doar de copiii primesc ouă, dar de multe ori adulţii de fac schimb de ouă, ouă pictate manual. Acestea sunt însoţite de multe ori cu un mesaj speciale. În Duminica Paştelui, familiile servesc masa într-un mod mai special alături de părinţi. De asemenea de Paşti se ascund coşuri care conţin: dulciuri, ouă şi mici cadouri, coşuri pe care "Iepurasul de Pasti la ascuns, iar toţi membrii familiei pornesc in căutarea acelui coş.

OLANDA Obiceiul ciocnitului se pastreaza si astazi. In zilele de Pasti, traditional se mananca oua cu o anumita prajitura, pe care brutarii o ofera clientilor lor. Preotilor le sunt oferite oua vopsite, iar fetele le daruiesc flacailor. Ouale vopsite in verde se ascund in iarba, ca sa le caute copiii.

POLONIA Pentru a obtine un anumit desen, se cufunda oul in culoare, iar cand aceasta s-a uscat se deseneaza cu ceara. Oul se introduce apoi in bors de sfecla sau in otet, astfel ca partile neacoperite se decoloreaza. Dupa ce se indeparteaza ceara, ramane desenul colorat pe fond alb. Cele mai raspandite motive sunt crenguta, bradul, morisca.

RUSIA Fetele se urca pe un deal si se asaza in cerc. Una din ele iese in mijlocul cercului, tinand in mana pasca si oua de Pasti. Ea spune o rugaciune si rosteste versuri in cinstea primaverii. In lunea Pastilor, rusii se duc la cimitir cu oua rosii pentru a cinsti mortii.

UCRAINA Ca si in Rusia, ucrainenii se duc in zilele sarbatorilor de Pasti la cimitir, cu cozonaci, vin si oua. Pentru cinstirea mortilor, ouale se rostogolesc pe morminte, apoi se ingroapa in pamant sau se consuma pe loc de catre membrii familiei ori se dau de pomana celor nevoiasi. Traditional, exista pictori mestesugari” care executa oua incondeiate la comanda. In trecut, gospodinele colorau ouale cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foile de ceapa, florile de tei, frunzele de mesteacan, boabele coapte de soc etc. De Pasti, rudele si indragostitii isi daruiesc oua vopsite si ornate. Se spune ca acela al carui ou nu se sparge va trai mult.

SUEDIA În Suedia, de Paşte nu este la fel de mare ca o sărbătoare de Crăciun, dar şcolile au o vacanţă de circa o săptămână înainte de Paşte. Este momentul în care oamenii aduc aminte când Isus a murit şi apoi a înviat. Oamenii decoreaza casele lor cu culori de Paşti; galben, verde şi alb. Galben puii de găină cu pene de diferite culori peste tot lor case. Oamenii mănâncă aproape aceleaşi produse alimentare pe care le mânca la Crăciun, dar mult mai multe bomboane. Iepurasul de Pasti este parte a festivităţilor. Iepurasul "ascunde" ouă de Paşte cu o noapte înainte de Paşte duminică, în case de copii şi de ouă de căutare pentru a doua zi. De ouă sunt făcute din carton, în interiorul şi fiecare dintre ele este de bomboane. Ouale se orneaza cu desene hazlii, cu rime si inscriptii care se citesc cu glas tare, inainte de a le manca. Ouale de Pasti au darul de a prezice: daca nu sunt pline, inseamna ca hambarele vor fi goale in anul acela. Va avea noroc fericitul care gaseste un ou cu doua galbenusuri: se va casatori sau logodi.

UNGARIA Predomina ouale vopsite in rosu si galben. Dintre motivele de ornamentatie cele mai des folosite sunt: stoguri de fan, case, fantani cu cumpana, femei cu cosuri de oua in mana. In mediul rural exista obiceiul ca in a doua zi de Pasti fetele sa fie duse la fantana si acolo sa fie stropite cu apa de catre flacai.

OUA DE PASTI IN EUROPA B I B L I O G R A F I E Realizatori Toma Olimpia clasa a V-a A Dima Marian clasa a V-a A Ivan Andrei clasa a VI-a B Bibliografie 1. Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. II, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2. Maria şi 1994. Nicoale Zahacinschi, Ouăle de Bucureşti, Paşti la români, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1992. 3. http: //images. google