Paoptismul Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica

Paşoptismul

Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica: cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor. II. Contextul istoric Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. I. Definirea epocii Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari, istorici şi oameni politici, numită Pasoptismul. o epocă de afirmarenoastre a literaturii naţionale, de posteritate. Perioada generaţiapaşoptistă, (1830 1860) determinăeste începutul modernităţii culturale, o perioadă de Revoluţiei tranziţie şide dela prefaceri în preajma 1848. palpabile. Scriitorii paşoptişti au vocaţia începuturilor şi, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai Perioada se caracterizează printr o orientare culturală şi literară cu se trăsături epocii de multe tipuri de scriitură. Polimorfismul preocupărilor individuale explicăspecifice în contextul epocii. avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţionala, de militare pentru realizarea Unirii. Scriitorii generaţiei paşoptiste au cultivat teme şi motive romantice, au ales istoria Cronologie Aceasta epoca inteleasa sens larg se poate diviza in trei perioade: ca sursă de inspiraţie pentru o liricăin a patriotismului ardent şi natura coordonată a sufletului*românesc, au valorificat literatura populară şi mitologiile orientale. Fantezia Prepasoptismul (1830 1840) creatoare, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel şi contestatar sunt * Pasoptismul (1840 1860) câteva trăsături ale scriitorilor paşoptişti. * Postpasoptismul (1860 1870)

Revolutia de la 1848 -1849 a fost una dintre cele mai importante revolutii din istoria moderna a romanilor. Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani pe care il conduceau, il militau. Pregatirea unitatii de cunostiinta nationala o constituia o idologie numita daco-tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul “Romania”, obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al literaturii romanesti, in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni si bucovineni. Prin decretul guvernului revolutionar al Tarii Romanesti, din 14 iunie 1848 se stabilea ca drapelul sa aibă culorile: rosu, galben si albastru. Asezate pe orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei: “Dreptate-Fratie”. Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontala s-a pastrat pana in vremea unirii din 1859 si a domnului Ioan Cuza Voda.

Vasile Alecsandri, figura importanta a perioadei pasoptiste din literatura romana, a ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. In evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea romaneasca a acelor timpuri. Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric dar si a unei necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista, are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea Romaniei si, de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. O a doua etapa, asa - zis de limpezire, de obiectivare a viziunii si mijloacelor artistice, se poate observa incepand cu prozele calatoriei in Africa si atinge expresia artistica matura in pasteluri si in unele legende. O a treia il face sa revina spre teatru, cu o viziune in general romantica, viziune filtrata insa printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism.

"Introductie" Mihail Kogalniceanu literară Dacia este o revistă apărută pe 30 ianuarie 1840 la Iaşi, sub redacţia lui Mihail Articolul program intitulat “Introductie” incepe cu scurte Kogălniceanu. În primul al apariţiei, revistei, ea sub titlul Introducţie, M. vremii, Kogălniceanu, referiri la publicatiile care inafara de politica, de stiri Pe număr parcursul a avut următoarea administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre rubricaţie, marcată prin supratitluri: literatură. întemeietorul revistei, Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene pitoreşti din obiceiurile poporului, Alegeri din. Tema alte foi Fiind un program estetic, Introductieliterare prezinta ideile româneşti reproduse dinsintetizează „Foaie pentru minte, inimă publică (texte un program care în patru puncte idealurile ale pe care se intemeiaza o litera tura nationala, in viziunea lui Kogalniceanu. şi literatură”, „Curierul Românesc” şi „Albina Aceste idei sunt de factura romantica. românească”), Telegraful Daciei (ştiri culturale); scriitorilor paşoptişti: Nr. 2: Scene pitoreşti din obiceiurile Moldaviei Subiectul (studiul lui C. Negruzzi, Cîntece populare a Moldaviei), • Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu ØCombaterea şi a traducerilor mediocre; Literatură străinăimitaţiei (fragmentescriitorilor din jurnalulstrăini de călătorie în o literatura originala. Banat, Valahia şi Moldova de D. A. Damidoff, şambelan • Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii Crearea unei literaturi de specific naţional; alØîmpăratului Rusiei, cu prezentare şi comentarii dese. M. inspire din folclorul autohton, din istoria trebuie sa si din frumusetile spatiului romanesc. Kogălniceanu), Poezie , Alegere din alte foipatriei româneşti, • Literatura romana trebuie fie unitara si de aceea este Critica, Telegraful Daciei; ØFolclorul va face obiectul preocupărilor teoretice, dar vasadeveni şi sursă de o revista Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, nevoie O alergare de in care sa publice scriitorii din toate cele trei provincii. cai), Suvenire din Italia), Literatură străină, Poezie importantă de inspiraţie; • Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foicritica româneşti, literara obiectiva. Telegraful Daciei. ØNatura face obiectul unor ample Din poruncava domnitorului, după primele treirelatări numere, de călătorie. revista este suspendată şi va mai apărea abia după 1859, în ediţia a doua.

Albina Curierul Romanească Românesc Propasirea pasoptistilor moldoveni, aparuta 1844 Apare si cunoscuta sub numele de A lbina. Românesc Românească a fost o gazetă politico literară. la Iaşi, bisăptămânal CRevista urierul a apărut la Bucureşti la 8/20 in aprilie 1829, sub conducerea lui Propasirea, s a intitulat de fapt stiintifica literara. 1850). (1 iunie 1829 3 ianuarie 1835; Foaie 3 ianuarie 1837 2 siianuarie Ion Heliade. Iorga Rădulescu. Este prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie Nicolae observa ca nasterea Propasirii e fapta unei initiative Proprietar şi redactor Gh. odata Asachi. Publică suplimentul literar Alăuţa Românească. colective. Pe langacare fostii colaboratori ai. Iaşi Daciei Literare, ca Alecsandri si Negruzzi, După Courrier de Moldavie, tipărit la în limba franceză, Albina Românească este pe îndelungată, gazetă pune bazele presei româneşti. primul ziar în limba română din s au Moldova, care la alături de Curierul langa Mihail Kogaliniceanu adaugat Propasirea doi Românesc redactori redactat de baza: de În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, ştiri politice şi militare, articole I. Heliade la Bucureşti, şi de la Gazeta de Transilvania a lui spirit G. Bariţiu de laşi note munteanul Ion. Rădulescu, Ghica profesor pe atunci Academia Mihaileana, Braşov pune bazele presei periodice româneşti. de îndrumare, cuprinzând elementare de istorie, geografie, comerţ, intreprinzator, cultivat, cunoţiuni larg orizont in directia stiintelor pozitive si juristul, fara "Curierul românesc", care începe să apară în Bucureşti la 8 aprilie 1829, nume literar, industrie dar instruit si influent prin legaturile de familie p. Bals. şi "Albina economie, etc. românească", în Iaşi la 1 iunie acelaşi an, sunt la început gazete aproape oficiale, pentru că Intentia acestor prieteni, unitişiprin aspiratii, gust si convingeri politice, fusese de publică ales ştiria politice din ţară românesc" din afară; mai târziu încep să şi mici Un rolmai important avut: „Curierul îndar domeniul filologic, în dea intenţia de informaţii afirmare a aliterare, intemeia o publicatie care nuvele, sa constituie Daciei siîn sajurul apara să dea articole istorice, poezii, opera astfel că ajung. Literare să strângă lorindata toată dupa limbii române ca din principal instrument de emancipare naţională decesul prematur alţară acesteia, prin 1842. mişcarea literară.

Astfel, istorismul Romantismul este o Revista "Dacia Dramaturgia este de scriitorii romani: mitul Romantismul este carte" Istorismul romantic se romantic pune "sfanta reactie laaparuta imobilismul literara", la 30 si reprezentata de Vasile strigoiului, evocarea curentul literar european coreleaza in mod natural (Nicolae Balcescu) a istoriei schematismul clasicist, ianuarie 1840, la Iasi, de la trecutului Alecsandri, prin "Iorgu istoric, trecerea aflat intr-o expansiune noastre in slujba idealului cupresupunand valorificareaofolclorului, eliberare reprezinta, scriitorul in literatura Sadagura", ireversibila aiar timpului, permanenta, national al vremii, a abogatei creatii populare mintii un de ecou "inchisoarea romana, mult ironizand tendinta de a imita motivul omulruinelor, nemuritor, noptile, cuprinzatoare, cu pilda, apogeul de se romanesti: "obiceiurile vietii", si cuprinde destul asteptat al prin ciclul Occidentul, titanismul, natura virgina, in primele decenii ale muta din sfera noastre sunt destul de de repede intreaga romantismului, un micul "Chiritelor", in care geniul, alierarhia divina. secolului Xl. X-lea, romantismului paseist sidar cu pitoresti si de poetice, Europa. Un manifest al manifest intarziat al intr-o deprimant provincial este satirizat Romantismul seaaparute traduce productii inliterare aceea pentru ca sa putem gasi la miscariice-1 romantice fost acestuia, fiindprecedea pe maniera prin ironie, satira, prin romantismului militant, si mult maiprin tarziu, dupa ce noi sujeturi de scris, rara lansat cu virulenta de comparabila publicatii Caragiale, saucu prin "Despot- poetii faustianism, romani facand ecourile miscarii sedinprin ca. Victor sa avem pentru aceasta inistorica. ” prefata la similare din celelalte Voda", o. Hugo drama a lui ruinele demonism, promovand trecutului simboluri stinsesera. Romantismul trebuinta sa ne drama "Cromwell", in "II literaturi europene, cu Gr. Alexandrescu. ale slaveimeditatia, strabune: nuvela devine, cu timpul, "Va mai si imprumutam de la alte anul 1827. Multe dintre iubesc, rasipuri semn Conciliatore" (1818 romanul istoric, epopeea mult decat unsfinte, curent natii”. motivele marirei va 1819), sau frecvente cu revista ale sociogonica literarstramosesti", si o miscare romanticilor sunt preluate exclama Alexandru Athaneum (1798 -1800). culturala. si Hrisoverghi in fata ruinelor Cetatii Neamtului.

La 30 ianuarie ia fiinta la Iasi revista”Dacia Literara”, din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu(1817 -191), fiind „intaia revista de literatura organizata”(G. Calinescu). In primul an al revolutiei, Mihail Kogalniceanu, publica articlolul-progam sub titlul”Introductie”. Acesta ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale. üCresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de „compuneri originale”, de productie romanesti „fie din orice parte a Daciei numai sa fie buna”; üInlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginle revistei „fiestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau”; üRealizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este important ca „romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti” üCombaterea imitatiei altor literaturi, deoarece „dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national” v. Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi „traductiile insa nu fac o literatura” ba mai mult, sunt „ucigatoare a gustului original”; vpastrarea specificului national in opera literara a a originii creatiei, care constituie” insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi” v. Folosirea surselor de inspiratie din istora poporului roman-„istoria noastra are destule fapte eroice”-, din frumusetile patriei-„frumoasele noastre tari sunt destul de mari”- si din folclor-„ obiceiurile noasre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii” v. Afirmarea criticii literaturii obiectiv, ”critica noastra va fi neptinitoare, vom cririca cartea, iar nu persoana”, precum si a unei critici de directie v Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la „ implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor”.

Vasile Alecsandri (1818 -1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm educatia moravurilor si aspecte sociale in general. Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita: 1 -„Chirita in provintie” 2 -„Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca” 3 -„Cucoana Chirita in balon” 4 -„Cucoana Chirita in voiaj” „Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca”, insceneaza conflictul intre combatere si bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou inedit care subliniaza aceasi idee: o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor pasoptiste. „ Chirita in voiaj” este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei. In „Chirita in balon” , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de noutati, doreste sa experimenteze tot „Eu sunt o persoană ca vestitul Baiardi, sans peur et sans reprocher. Am umblat pe apă şi pe uscat, ş-acum vreau să umblu şi prin văzduh ca o ciocârlie gingaşă, ciripitoare. . . ” Ideea este aceeasi: fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate. Alecsandri este , asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic.

Alexandru Lapusneanul prima nuvela istorica Prima nuvela istorica din literatura romana, „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei „Dacia literara” iar in 1857 in „Fragmente istorice”, ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat o ulterior. Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica de factura romantica. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin si anume din „Letopisetul Tarii Moldovei”, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei pastrandu se in limitele verosimilului. Este vorba asadar de o contaminare a surselor cat si de introducerea unor personaje fictive, toate aceste licente istorice au insa scopul de a crea o imagine semnificativa a Evului Mediu romanesc. Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564 1569 ). Dupa cum arata si titlul nuvelei , autorul isi propune sa scoata in relief cu toata vigoarea , figura impresionanta a acestui domnitor, personalitate a lui complexa si controversata. Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul“ lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de "reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt ale verosimilului artistic si mai putin ale adevarului istoric. Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in slujba mentinerii si cresterii autoritatii domnitorului, in interesul tarii, impotriva marii boierimi feudale framantate de intrigi

Imaginea lui Ureche, Costin si Neculce in cronicile istorice Autorul a indicat ca sursa a scrierii sale, cronica lui Miron Costin. In realitate Miron Costin este cel care a consemnat, in Letopisetul Moldovei, fapte din Grigore cele domnii lui De a lungul. Tarii timpului, oameni precum Ureche, ale. Miron Alexandru Lapusneanul (1552 1561, 1564 1568). Costin si Ion Neculce au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. Mai apoi , Alecsandri se indreapta spre drama istorica de mare spectacol : , , Despot Voda” (1879) care evoca destinul unui Cronicile au o deosebită valoare literară, fiind primele realizări aventurier ajuns pe tronul Moldovei, in timpul lui Victor Hugo, ale prozei culte româneşti, artistică şi filologică (ele constituiesc o amestecand tragicul si grotescul. adevărată arheologie lingvistică reflectând stadiul de dezvoltare a Informatia istorica o culege din letopisetele cronicarilor si cele limbii române din epoca respectivă). publicate in epoca, de acelasi mostenit Mihail Kogalniceanu lui G. Ureche, Dascalul, N. Costin. Persoana Simion istorica reprezentata de Alexandru Lapusneanul se poate reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche Apare un prim conflict intre domn si uzurpatorul sau Despot, (, , Letopisetul Tarii Moldovei”) sau din alte documente istorice ale supranumit Eraclid. Acesta din urma intentiona sa uneasca cele 3 epocii din care se desprinde portretul unui domnitor autoritar, tari romane si infiinteaza la Cotnari o Academie al carui rector este strateg, al unui politician abil. umanistul german Iohann Sommer. Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii Negruzzi resuseste prin cealalta opera a sa, Sobieski si romanii Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii si la sa refaca un episod din istoria nationala. Negruzzi reuseste sa Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste creeze tensiune, in special in episodul luptei. Discursul lui Veveli pentru pedepsirea lui Motoc. Sobieski in care acesta recunoaste eroismul moldovenilor, distruge atmosfera incordata si bine surprinsa a restului nuvelei.

Bibliografie o. Texte comentate, editura albatros, Alexandru Lapusneanul, o. Cartea cronicarilor, editura Junimea Iasi o. Istoria limbii romane -studii- editura academiei republicii socialiste Romania o. Vasile alecsandri , , teatru“, literatura romana editura gramar, Bucuresti 1998

Studiu de caz realizat de echipa clasei a XI-a, formată din: Berci Cristina(coordonator de echipă) Caia Alexandra Cornestean Ioana Dobes Alexandra Hotico Gabriel Marchis Andrei Tomsa Diana