Investete n oameni FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional

Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr. 1 „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere” Domeniul major de intervenție 1. 5 „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1. 5/S/137926 Rute de excelență academică în cercetarea doctorală și post-doctorală – READ Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală Ø Ø Lector : Emil Dinga Dată: 19 august 2014 Loc: Academia Română, Calea Victoriei 125, Sala N. N. Constantinescu Oră: 16. 00 – 19. 00

SUMAR • Categorii apriorice în cunoașterea economică • Problema economică • Experiența economică • Formularea întrebării în cunoașterea economică • Problematizarea în cunoașterea economică 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 2

CATEGORII APRIORICE ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ(1/2) • în primul rând, vom accepta categoriile apriorice generale kantiene, cu privire la orice tip de cunoaștere – conținut: categoriile de spațiu tridimensional, respectiv de timp unidimensional și unidirecționat – consecință: în acest sens, și cunoașterea socială se desfășoară pe baza acestor categorii apriorice – comentariu: totuși, nu se poate spune că ele sunt categorii apriorice sociale, deoarece sunt categorii apriorice ale oricărei cunoașteri (nefiind, deci, specifice) • în al doilea rând, vom reaminti faptul că socialul este de natura contingentului (de natura non-necesarului și posibilului) – conținut: socialul/economicul putea să apară ca dimensiune praxiologică a omului, sau putea să nu apară (de ex. , dacă nu era necesar schimbul entropic dintre om și natură) – consecință: o contingență nu poate avea necesități anterioare (logic) ei – comentariu: nu este necesar să existe categorii apriorice sociale 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 3

CATEGORII APRIORICE ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ(2/2) • în al treilea rând, vom susține că apriorismul este strâns corelat cu necesarul, deși nu sunt echivalente – conținut: necesitatea prezentă în procesul social este o necesitate slabă • se creează o cvasi-obiectivitate a procesului social, bazată pe i-OAC (i. O: in-observabilitatea macro-procesului din perspectiva individului; i. A: in-accesibilitatea macro-procesului din perspectiva individului; i. C: in-controlabilitatea macro-procesului din perspectiva individului) – ex: mâna invizibilă (A. Smith) • necesitatea slabă este un mix impredictibil (ne-modelabil) de cauzalități eutaxiologice și cauzalități teleologice • ca urmare, necesitatea slabă permite „infuzia” de contingență – consecință: dacă necesitatea cere, în general, apriorism (ex. teoremele dintr-un sistem axiomatic sunt cunoștințe apriorice), necesitatea slabă, care conține, ca ingredient, contingentul, nu cere acest lucru, deci necesitatea slabă nu este consistentă cu apriorismul – comentariu: nu există condițiile logice pentru existența categoriilor apriorice sociale • concluzie generală: nu există categorii apriorice sociale 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 4

CONCEPTUL DE PROBLEMĂ (1/5) • conceptul de problemă – problemă: fenomen real căruia nu-i corespunde (încă) o schemă de marcare deschisă – marcare deschisă: identificarea unui parcurs complet (realizat fie empiric, fie reprezentațional) al fenomenului, care să nu conțină infinități sau imposibilități • parcursul empiric este specific subiecților non-culturali • parcursul reprezentațional este specific subiecților culturali – NB: parcursul reprezentațional nu poate lua forma elaborării unui model, deoarece modelul nu produce cunoaștere; or, a rezolva o problemă înseamnă a obține cunoaștere • problemele de natură socială nu sunt compatibile exclusiv cu procedura parcursului complet de tip reprezentațional, ci cer și un parcurs empiric (ex. parcursul teoriei sociale a comunismului, care a trebuit să fie implementată în timp și spațiu istoric) – NB 1: unii filosofi ai științei (ex. K. Popper) consideră că nici o cunoaștere nu este posibilă în absența unei probleme de soluționat – NB 2: dacă găsim o schemă de marcare deschisă, această schemă este (sau livrează) soluția la problemă; dacă nu, problema rămâne în „portofoliul” de probleme • soluționarea unei probleme este echivalentă cu „ștergerea” problemei din „portofoliu” 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 5

CONCEPTUL DE PROBLEMĂ (2/5) • două consecințe ale rezolvării de probleme – creșterea stocului de cunoaștere (dacă problemele sunt generale sau abstracte – crește stocul public de cunoaștere) • rezolvarea negativă a unor probleme este, încă, o soluție a acelor probleme – generarea unor probleme noi, fie „de urmărire” (follow-up), fie conexe • NB 1: aceste probleme noi se numesc probleme emergente de speța II (spre deosebire de problemele originare, care sunt probleme emergente de speța I) • NB 2: această consecință ar trebui avută în vedere la elaborarea strategiei naționale de cercetare științifică fundamentală și la finanțarea publică a acesteia • conceptul de problemă socială/economică – se obține înlocuind sintagma „fenomen real” din definiția generală a problemei cu „fenomen social/economic” – problema socială/economică are patru caracteristici fundamentale: • nu este pasibilă de un parcurs complet de marcare de tip reprezentațional – consecință: modelul nu rezolvă niciodată probleme, ci doar testează ipotezele (elaborate în mod autonom în raport cu modelul) privind soluțiile problemei în cauză • problemele sociale/economice emergente de speța II sunt majoritare – consecință: rezolvarea problemelor sociale este „inflaționistă” (aici termenul inflaționist are semnificația cu care este utilizat în teoria originii Universului prin big bang) 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 6

CONCEPTUL DE PROBLEMĂ (3/5) • problemele sociale nu privesc doar obiectul ci pachetul „so”: pachetul subiect-obiect (problemele sociale sunt probleme impure) – consecință: cvasi-totalitatea problemelor sociale sunt generate de comportamentul (decizia, reacția) subiecților (fie personali, fie instituționali) • problemele sociale au un caracter contingent – consecință: nu se poate face o listă de probleme sociale posibile examinând doar statu quo-ul sistemului social sau arhiva de probleme sociale rezolvate deja – NB: totuși, din examinarea arhivei de probleme sociale rezolvate se poate extrage o listă (în mod necesar incompletă) de probleme sociale emergente de speța a II-a • o tipologie a problemelor sociale – după origine • probleme emergente de speța I: probleme generate de procesul sociale în sine • probleme emergente de speța II: probleme generate de rezolvarea problemelor de speța I – probleme de urmărire: care necesită dezvoltarea soluției obținute (ex. generalizarea lor) în cadrul aceluiași tip de problemă – probleme conexe: care necesită găsirea de soluții în cadrul altor tipuri de probleme, identificate prin soluția obținută deja 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 7

CONCEPTUL DE PROBLEMĂ (4/5) – după natură • probleme privind mecanismele (canalele) de transmitere a impulsului social – modelare – comportament – alegere, valori etc. – instituții, politici etc. • probleme privind măsurarea (cuantificarea) parametrilor sociali – categorii – indicatori • probleme privind bazele logice, epistemologice și metodologice ale fenomenului social – după impactul rezolvării • probleme sociale de tip cognitiv: sporesc stocul de cunoaștere socială • probleme sociale de tip instrumental: identifică metode (mecanisme), tehnici, instrumente de gestionare a fenomenului social • probleme sociale de tip logic: asigură fundamentarea cunoașterii și acțiunii sociale • probleme sociale de tip cultural: corelează cunoașterea cu valorile 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 8

CONCEPTUL DE PROBLEMĂ (5/5) 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 9

EXPERIENȚA SOCIALĂ (1/3) • conceptul de experiență socială/economică – (def) acțiunea umană care verifică predicatele de suficiență ale socialului/economicului • ontologicul • alegerea • scopul • schimbul entropic dintre om și natură – tipologia experienței sociale/economice • individuală sau socială • act sau abținere – NB 1: elementul de separare a socialului/economicului este schimbul entropic dintre om și natură – NB 2: schimbul entropic poate fi oricât de îndepărtat ca scop, el trebuie doar regăsit în ultimă instanță (scop final) – NB 3: experiența socială/economică este o necesitate intra-contingentă (sau subcontingentă) • existența omului este contingentă dar, o dată această contingență realizată, socialul este o necesitate (omul este un sistem disipativ) • experiența socială este, așadar, o necesitate tare, dar o necesitate condiționată contingent (nu este vorba despre necesitatea slabă menționată anterior) 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 10

EXPERIENȚA SOCIALĂ (2/3) 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 11

EXPERIENȚA SOCIALĂ (3/3) • unele concluzii privind experiența socială: – experiența socială nu cere categorii economice apriorice – experiența socială are caracter contingent – experiența socială este, prin excelență, de tip acțional și nu de tip cognitiv – în experiența socială subiectul este prezent în proces • în cele mai multe cazuri există o indiscernabilitate între subiect și obiect (pachetul „so”: subiect– obiect • NB: dacă în științele naturii subiectul este spectator (distinct casant de obiect), în experiența socială subiectul este agent/actor (indiscernabil de obiect) – experiența socială este inaptă de falsificarea predicției în sensul originar propus de Popper • NB: cauza este efectul Oedip (legea efectului de anunțare) – experiența socială este imposibil de replicat în mod independent • consecință: se pare că rezultatul cunoașterii sociale nu este de tip științific, ci de tip hermeneutic (adică nu livrează explicații, ci comprehensiuni, înțelegeri) – experiența socială nu permite cicluri circulare, ci doar cicluri evolutive • consecință: periodicitatea ciclurilor economice este fortuită, nu necesară 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 12

FORMULAREA ÎNTREBĂRII ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ(1/4) • conceptul de întrebare – (def) identificarea unuia sau a mai multor „i”-uri din careul interogativ: • in-completitudine: una sau mai multe absențe structurale – interogare tip S (structură): se interesează de ontologie • in-consistență: încălcarea principiului non-contradicției (în logica acceptată) – interogare tip C (contradicție): se interesează de cauzalitate • in-coerență: invaliditate în conformitate cu un set de reguli – interogare tip F (formă, sintaxă): se interesează de inteligibilitate • i-relevanță: absența semnificației particulare – interogare tip V (valoare): se interesează de justificare – combinarea două câte două a interogărilor „atomice” conduce la șase categorii de întrebări „moleculare” • • • 30. 11. 2020 interogare S-C: interogare de existență interogare S-F: interogare de viabilitate interogare S-V: interogare de adecvare interogare C-F: interogare de funcționare interogare C-V: interogare de fundamentare interogare F-V: interogare de legitimare Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 13

FORMULAREA ÎNTREBĂRII ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ (2/4) 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 14

FORMULAREA ÎNTREBĂRII ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ (3/4) • conceptul de întrebare socială/economică – (def) identificarea unuia sau a mai multor „i”-uri din careul interogativ, cu referire la schimbul entropic dintre om și natură: • NB: există și alte sisteme disipative în natură (care, deci, fac schimb entropic cu natura) dar ele nu verifică cel puțin predicatul de suficiență numit scop, de aceea, în aceste alte cazuri, nu avem de-a face cu acțiune (activitate) socială/economică – întrebarea socială și problema socială se află în raporturi complexe • o problemă socială poate genera mai multe întrebări sociale • o întrebare socială poate genera mai multe probleme sociale • de regulă, întrebarea socială pre-figurează parcursul de urmat (fie în mod praxiologic, fie în mod reprezentațional) în marcarea unei probleme • generarea problemelor sociale de speța II este declanșată de formularea unei întrebări sociale în marja unei soluționări a unei probleme sociale (fie de speța I, fie de speța II) • întrucât soluțiile la problemele sociale sunt întotdeauna condiționale (adică, nu sunt categorice), întrebarea socială este generată, deseori, tocmai de modificarea condiționalelor din structura soluției – în cazul științelor naturii, putem avea soluții non-condiționale (categorice) • problemele sociale cele mai abstracte pot fi descrise printr-o întrebare socială 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 15

FORMULAREA ÎNTREBĂRII ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ (4/4) 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 16

PROBLEMATIZAREA ÎN CUNOAȘTEREA SOCIALĂ • conceptul de problematizare – (def) elaborarea listei complete de întrebări pertinente asociate unei probleme • NB: întrebare pertinentă: întrebare care vizează orice „colț” al careului interogativ, sau orice combinație de „colțuri” ale careului interogativ – funcția problematizării • epuizarea potențialului de cunoaștere al unei probleme în curs de examinare – utilitatea problematizării • asigurarea logicii interne, auto-catalizatoare, a cunoașterii • NB: logica internă a cunoașterii este mult mai importantă în cercetarea fundamentală decât în cercetarea aplicativă sau chiar în cea de dezvoltare – consecință: alegerea programelor (tematicilor, subiectelor) de cercetare fundamentală ar trebui lăsată la dispoziția cercetătorilor înșiși, care sunt singurii capabili de problematizare – o tipologie a problematizării • problematizare pre-cercetare: soluționarea problemei este precedată de întocmirea listei exhaustive a întrebărilor pertinente • problematizare intra-cercetare: întrebările sunt formulate în procesul de soluționare a problemei • problematizare post-cercetare: întrebările sunt formulare în marja soluției identificate 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 17

SUBIECTE DE DEZBATERE (1/2) • oare egoismul (baza psihologică a modelului de raționalitate homo oeconomicus) nu ar putea fi un bun candidat pentru o categorie apriorică socială? – pros: da, deoarece, de ex. , copilul abia născut are acest instinct al „proprietății economice” înaintea oricărei experiențe – cons: nu, deoarece este o categorie care nu atinge maximum-ul de generalitate (de ex. , instinctul de conservare este mai general, dar el nu poate fi o categorie apriorică economică, deoarece excede schimbul entropic) • oare experiența economică de tip social este o experiență economică genuină? – pros: da, întrucât acțiunea economică socială asigură comunicarea experienței economice între participanții individuali – cons: nu, întrucât, prin definiție, experiența este exclusiv individuală, deci și experiența economică trebuie să fie exclusiv individuală • ar putea fi dezvoltată o semiotică a schimbului entropic dintre om și natură? – care sunt caracteristicile care ar putea indica faptul că „la capătul lanțului” este vorba despre un asemenea schimb entropic? – oare s-ar putea identifica teste specifice care să asigure că, în ultimă instanță, avem un schimb entropic? 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 18

SUBIECTE DE DEZBATERE (2/2) • problematizarea s-a definit într-o modalitate maximalistă: lista exhaustivă de întrebări pertinente din marja unei probleme – oare acest maximalism este necesar, din punct de vedere logic? – cu ce am putea înlocui maximalismul în cauză? • oare logica internă nu generează probleme care nu sunt nici de speța I, nici de speța II, ci de o altă speță? Adică, de speța III? – pros: da, întrucât, conform definițiilor pentru problemele de cele două spețe, această ultimă categorie de probleme este diferită – cons: nu, deoarece prezumtiva problemă de speța III este generată, în ultimă instanță tot de o problemă, chiar dacă nu de soluționarea ei, ci de problematizarea asociată 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 19

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE ! 30. 11. 2020 Emil Dinga - Problematizare și interogare în cercetarea științifică fundamentală 20