Calculatorul Prieten sau dusman Unele cercetari anterioare Young

Calculatorul Prieten sau dusman?

Unele cercetari anterioare (Young si Goldberg) -1998, au identificat anumite simptome ce insotesc utilizarea excesiva a internetului. Acestea sunt: 1. schimbari drastice in stilul de viata pentru a putea petrece mai mult timp pe internet; 2. scaderea activitatii fizice generale; 3. nepasare fata de propria sanatate; 4. evitarea unor importante activitati din viata, cu scopul de a petrece mai mult timp pe net; 5. deprivare de somn sau o schimbare in ritmul somnului, cu scopul de a petrece mai mult timp pe internet; 6. o scadere in socializare, avand ca rezultat pierderea/ instrainarea prietenilor; 7. neglijarea familiei; 8. refuzul in a petrece o perioada mai mare de timp offline; 9. dorinta de a petrece tot mai mult timp online; 10. neglijarea obligatiilor personale.

Dependenta de internet Termenul de dependenta de internet este unul care acopera o varietate comportamente si probleme legate de controlul impulsului, fiind impartite in urmatoarele categorii: DEPENDENTA Dependenta de relationare virtuala Supraincarcare informationala Comportamente compulsive

Efectul de dezinhibare online Este bine cunoscut faptul ca oamenii spun si fac lucruri in spatiul virtual pe care nu le-ar face/ spune intr-o relationare fata in fata. Aici sunt mai relaxati, mai dezinhibati si astfel se exprima mai liber. Acest fenomen se numeste efectul de dezinhibare. Factorii ce determina aparitia acestui efect sunt: 1. Anonimitatea disociativa (“Nu ma cunosti”) - are un puternic efect dezinhibant. 2. Invizibilitatea (“Nu ma poti vedea”) In relatiile fata in fata, atunci cand se discuta lucruri personale si cu incarcatura emotionala, oamenii tind sa ocoleasca privirea celuilalt. Este mai usor sa vorbesti despre astfel de lucruri fara sa te uiti in ochii celuilalt, iar comunicarea textuala iti ofera din plin aceasta oportunitate. 3. Asincronicitate (“Ne vedem mai tarziu”) A nu trebui sa faci fata reactiei imediate a celuilalt poate fi un lucru dezinhibant. Este ca si cum am suspenda timpul dupa ce spunem ceva celuilalt, si ne-am reintoarce la conversatie doar atunci cand suntem dispusi sa “auzim” raspunsul.

4. Introiectia (“Este totul in capul meu”) Comunicand online cu un cineva, acesta se transforma intr-un personaj din lumea noastra intrapsihica, un personaj modelat in functie de cum ni se prezinta pe sine prin comunicare textuala, dar si in functie de asteptarile, dorintele si nevoile noastre. La un moment dat realitatea ar putea fi considerata imaginatia. Comunicarea textuala online poate deveni tapetul psihologic pe care mintea unei persoane tese aceste jocuri de rol, de obicei intr-un mod inconstient si cu o dezinhibitie considerabila. 5. Imaginatia disociativa (“Este doar un joc”) Oamenii pot avea impresia ca personajul imaginar “creat” exista intr-un alt spatiu, intr-o lume asemanatoare celei de vis, lipsita de asteptarile si responsabilitatile lumii reale. Acesti oameni separa fictiunea online de realitatea offline, si uneori chiar isi imagineaza viata din spatiul virtual ca un fel de joc cu reguli care nu se aplica in viata reala, si de aceea nu considera ca trebuie facuti respunsabili pentru ceea ce se intampla acolo. 6. Variabilele personale. Gradul in care oamenii se deschid si se exteriorizeaza in spatiul virtual depinde de forta trairilor, nevoilor si a impulsului spre actiune. Personalitatea umana este foarte variata, in functie de tendinta oamenilor spre inhibitie sau expresie. Efectul de dezinhibare online interactioneaza cu aceste variabile de personalitate, ducand uneori la mici devieri de la comportamentul obisnuit din viata reala (offline) a persoanei, iar alteori determinand schimbari dramatice.

Depresia si dependenta de internet Cercetarile nu indica in mod clar daca depresia precede folosirea abuziva a internetului sau daca este o consecinta a acesteia. Young a aratat ca retragerea din relatii semnificative din viata reala este o consecinta a utilizarii excesive a calculatorului. Exista posibilitatea ca nivelul ridicat de izolare sociala determinata de timpul excesiv petrecut in fata computerului pot duce la o depresie crescuta, mai degraba decat aceasta ar fi o cauta a utilizarii excesive a internetului. Se presupune ca depresivii sunt atrasi de comunicarea electronica datorita anonimitatii pe care le-o asigura aceasta cale de comunicare, ceea ce ii ajuta sa isi depaseasca dificultatile de relationare interpersonala din viata reala. Acesta comunicare mediata de computer slabeste influenta sociala prin absenta expresiei faciale, a inflexiunii vocii si a contactului vizual. Astfel, comunicarea electronica devine mai putin amenintatoare, “ajutand” astfel depresivii sa depaseasca sentimentele de inconfort si intimidare care apar atunci intr-o situatie reala. Ei se simt mult mai confortabili in a impartasi idei altora datorita controlului personal pe care il detin asupra nivelului comunicarii, avand timp in a planui, contempla si scrie replicile inainte de a trimite un mesaj electronic.