1892 1961 Prozator fecund nscut la HodoraCotnari jud

(1892 -1961) Prozator fecund, născut la Hodora-Cotnari, jud. Iaşi. Fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Şcoala agricolă Trifeşti, lânga Roman, unde viitorul scriitor a şi învăţat între 19011903. Liceul la Roman şi Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul (1911). Licenţiat în drept (1915). Ziarist la Bucureşti şi Cluj. Cu A. Maniu si Gib Mihaescu întemeiază revista "Gândirea". Se afirmă ca romancier cu "Intunecare" (1927 -1928). Premiul naţional pentru proză (1938). A scris numeroase opere în proză, însă"Intunecare" rămâne capodopera sa (o frescă a societăţii româneşti din primul război mondial). A mai publicat romanele: "Calea Victoriei", "La paradis general", "Oraş patriarhal", "Comoara regelui Dromichet", "Aurul negru", "Apostol", "Romanul lui Eminescu".

Fram, ursul polar, 1931 Pif - Paf - Puf, 1945 Omul de zăpadă, 1945 Iliuţă copil, 1945 Neghiniţă, 1946(1892 -1961)

Muzeul memorial "Cezar Petrescu“ BUŞTENI Muzeul memorial "Cezar Petrescu" a luat fiinţă la 17 decembrie 1967, în casa unde scriitorul s-a statornicit în 1937 pentru tot restul vieţii, după ce până la 45 de ani publicase peste 20 şi depusese o vastă activitate în presă. Construită în stil românesc orăşenesc în primele decenii ale secolului al XX-lea, vila cuprinde o bogată colecţie de scoarţe vechi, ceramică românească, mobilier rustic, tablouri, statui, peste 10 000 de volume şi reviste, toate donate de urmaşii scriitorului. În întregul său, muzeul dezvăluie vizitatorului preţuirea scriitorului pentru arta populară şi marea-i pasiune pentru carte.

Să ne întoarcem la lectura amintită !

Patruzeci de perechi de ochi îl priveau pe tânărul învăţator Nicolae Apostol. Acesta cuprinse cu ochii toată încăperea scundă şi întunecoasă, unde se aflau înghesuite la capete de bănci atâtea suflete tinere.

Învăţătorul se ridică de la catedră şi se apropie de un băiat cu privirea sfioasă. -Ei, haide, băiatule! Nu te bat, nu te mănânc. Răspunde frumos: Cum te cheamă? -Culiţă. . . răspunse copilul cu glas abia şoptit. -Şi mai cum? Pe tatăl tău cum îl cheamă? -Gheorghe, rosti Culiţă într-un oftat. -Gheorghe! Dar cum îi mai spun oamenii în sat? -Colţun! Aşa ne spune nouă. . . -Asta voiam să ştiu. Aşadar pe tine te cheamă Culiţă, adică Nicolae Gheorghe Colţun. Repetă! -Mă cheamă Nicolae Gheorghe Colţun. -Şi mai departe: din clasa întâi primară, comuna Ponoare. -Din clasa întâi primară, comuna Ponoare. -Bun. Foarte bine!

Învăţătorul încerca să le pătrundă firea după înfăţişare. Îşi oprea privirea când la unul, când la altul, ca să observe ce răsunet găseau cuvintele lui.

n 1. Care este titlul textului? n 2. Cine este autorul textului? n 3. Unde se petrece întâmplarea? n 4. Ce îl întreabă învăţătorul pe băiat? n 5. Cum răspunde băiatul? De ce? n 6. De ce îi privea atent învăţătorul pe elevii săi?

n 1. Citiţi textul în şoaptă, respectând intonaţia potrivită. n 2. Citiţi textul pe roluri. Corectaţi greşelile de intonare a enunţurilor. n 3. Citiţi enunţurile în care sunt prezentaţi elevii şi clasa lor. n 4. Transcrieţi enunţul în care băiatul se prezintă corect.

n 1. Priviţi imaginile de mai sus. n • Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul lor. n • Citiţi propoziţiile în faţa clasei. n 2. Faceţi aprecieri asupra pronunţiei şi intonaţiei.

n 1. Precizează unde se petrece întâmplarea şi care sunt personajele. n Alcătuieşte propoziţii cu ajutorul cuvintelor explicate la vocabular. n 3. Scrie cel puţin câte două însuşiri pentru: privire, glas, învăţător Formulează enunţuri despre: • prima zi de şcoală, n • învăţător, • elevi, • manuale.