Religii orientale HINDUISMUL Istoricii plaseaz nceputul hinduismului n

Religii orientale

HINDUISMUL Istoricii plasează începutul hinduismului în jurul anului 1500 î. Hr. , când apar și primele texte considerate de origine divină.

Prin hinduism înţelegem credinţele religioase împărtăşite de populaţia Indiei. • Hinduismul nu se prezintă ca o religie unitară, cu o fizionomie distinctă, ci ca o structură religioasă foarte complexă , constituită din diverse religii sau elemente religioase suprapuse. • În el se regăsesc laolaltă religia preariană, religia indo-europeană, yoga, jainism, budism. •

După învățătura pe care o susține, hinduismul poate fi împărțit în 5 perioade istorice 1. Hinduismul vedic 2. Hinduismul brahmanic 3. Hinduismul medieval 4. Hinduismul modern 5. Hinduismul contemporan

Hinduismul vedic este o continuare a credinţelor primitive se prezintă ca un cult al naturii punea accent pe viaţa de aici rugăciunile şi jertfele cereau viaţă îndelungată, recolte, sănătate Varuna – zeul cerului Indra - zeul furtunii Agni – zeul focului

Hinduismul brahmanic a izvorât din credinţa că jerfele de animale sunt necesare pentru a se menține ordinea în univers și societate scrierile de bază ale hinduismului brahmanic sunt Brahmana(comentarii brahmanice) ce descriu importanța sacrificiului în viața religioasă mântuirea putea fi obţinută printr-o jertfă şi achitarea taxei pentru săvârșirea ei

Doctrine principale: karma (fapta) şi samsara (reîncarnare) Sufletele există din veşnicie şi au parte de renaşteri în fucţie de faptele bune sau rele pe care le-a săvârșit într -o viață anterioară Eliberarea din succesiunea reîncarnărilor se face prin efort propriu, prin purificarea vieții și prin exerciții psihofizice (yoga)

Ø Astfel, prin Yoga, se ajunge la cunoaşterea eliberatoare. Ø Aceasta, o combinare între exerciţii și meditaţie, după tehnici riguros stabilite, este practicată de mai bine de 5 000 de ani.

Ideea de divinitate adorare succesivă a unui singur zeu, fără respingerea altor zei singura realitate e Brahman, care pătrunde întrega lume însufleţind-o Au 330 milioane de zei Ganesha Hanuman Lakshmi

Hinduismul medieval Doctrina cuprinde reinterpretări ale perioadelor anterioare și are în prim plan trei zei-trei ipostaze ale realității ultime: BRAHMA (creatorul lumii, mai puțin popular, rege cu 4 capete) SHIVA (marele zeu, distrugătorul şi generatorul vieţii, protectorul asceţilor) VISHNU (păstrătorul ordinii cosmice, simbol al iubirii nepătimaşe)

Hinduismul modern În această perioadă unii hinduși săvârșesc ritualuri din perioada vedică, alții, ritualuri sacerdotale sau idolatrizează zeități ale hinduismului medieval. Astfel, fiecare adept este fidel unui zeu la care se închină zilnic.

Hinduismul contemporan În acestă perioadă hinduismul este influențat de creștinism și de cultura europeană Întrucât se crede că în templu locuiesc zeități, templul devine loc de pelerinaj. Râul Gange fiind considerat sfânt, hindușii intră în apă pentru a se purifica. Se aduc adesea ofrande vacilor, considerate animale sacre și mame ale naturii.

VIAŢA RELIGIOASĂ Sistem social de castă (brahmani - preoţi, ksatriya-domnitori, vaisya-negustori şi ţărani, sudras-servitorii și paria–cerşetori) abolită de lege dar funcţionează în practicile de zi cu zi. Cei mai cinstiți brahmani sunt guru îndrumători spirituali, maeştri.

Cultul cultul particular: vaca e animal sacru, urina apă sfântă, balega dezinfectant şi medicament cultul public: temple cu o curte cu bazin şi statuia zeului unde preoţii rostesc o mantra, calendar foarte bogat (sărbătoarea candelelor, Holi primavara-orgii), râuri sfinte Gangele si Benarea

Altar Trimurti Angkorwat Temple in Cambodia

Hindus temple in London

l u m s i h d u B

A apărut pe la 500 î. d. Hristos în India gangetică în regiunea Magadha, fiind întemeiat de Siddhartha (Buddha 558 î. Hr. -486 î. Hr. ) Astăzi în India a dispărut aproape complet, însă este a treia religie din lume care crede că are datorii misionare.

a h d u B i u l a ţ a i V Siddhartha s-a născut la Kapilavastu în familie princiară. La 29 ani se simte atras de viaţa ascetică, vizitează înţelepti, trăieşte în singurătate încercând extremele. Alege calea de mijloc între extremele ascetice.

La naștere se numea Siddharta, mai târziu se va numi Gautanama, apoi Sakyamuni și în final Buddha Sub un smochin obţine iluminarea (Buddha - cel iluminat). Iluminarea înseamnă cunoaşterea existentelor anterioare, cunoaşterea vietii si mortii, certitudinea de a fi distrus dorinţa, certitudinea ca a trăit pt ultima dată şi la moarte va ajunge în NIRVANA. Hotărăşte să predice adevărurile descoperite. Moare la vârsta de 80 de ani din cauza unei indigestii “degradarea este inerentă tuturor lucrurilor compuse”

Învăţătura: La Sarnath Buddha a ţinut prima predică proclamând legea sa, dharma (scopul vieţii). În centrul ei stau cele 4 adevăruri nobile: - viaţa este supusă suferinţei, - originea suferinţei se află în dorinţă, - încetarea suferinţei este posibilă prin înlăturarea dorinţei, - drumul spre acest lucru este cărarea nobilă înoptită

După moartea lui Buddha s-au structurat 3 mari direcții: 1. Hinayana (calea cea strâmtă) 2. Mahayana (calea cea largă) 3. Vajrayana (calea de diamant)

Hinayana are ca element central chipul calugărului ascet care prin tehnici specifice și iluminare, devine arhat -sfânt, fiind singurul care ajunge în Nirvana toate fiinţele sunt supuse unei eterne reveniri (5 moduri de existenţă datorate faptelor), existenţa este în sine dureroasă, eliberarea de existenţă constă în înlăturarea dorinţei abstinenţa şi asceza, la moarte cine s-a eliberat ajunge în nirvana, prin cale nobilă înoptită (conduita morală, disciplina minţii, înţelepciunea intuitivă) Nirvana înseamnă stingere, locul unde se stinge focul plăcerii, urii şi deziluziei.

a n a y a h a M Mahayana e Fiecare fiinţă forma cea mai răspândită a budismului. raţională posedă natura buddha, deci e capabilă să devină Buddha. Propune credinţa şi devoţiune faţă de Buddha a trăit din veşnicie şi va trăi în veşnicie (Sakiamuni este o apariţie pământească creată de Buddha cel veşnic). Nirvana ca şi toate fenomenele este fără substanţă şi deci goală. Are numeroase şcoli în Tibet, China, Coreea, Japonia.

Vajrayana Numele vine de la cărțile sacre(tantras) ce cuprind tehnici de meditații, dar și practici magice, erotice etc. Aceste practici sunt accesibile doar celor inițiați și se pot transmite numai de la guru la discipol.

Ritualuri şi ceremonii Comunitatea monahală – samgha trăiesc din milostenie (227 reguli în mănăstire). Laicii întreţin comunitatea monahală.

Ritualuri: Ofrande sub formă de flori, mâncare şi lumânări, venerarea chipului Buddha.

Obiecte de adorare: chipul lui Buddha, stupele, copacul Bodhi, dinţii lui Budha.

• Ceremonii: ocazionale, zilnice (ofrande, texte), lunare (luna plină şi nouă), anuale( ziua lui Buddha în mai, sezon ploios, Tuturor sufletelor, dintele din Sri Lanka) Emerald Budha Temple - Thailanda

The Slee pin g. B udd ha Tem ple i n. B ang kok

Big Bu dd ha tem Th ple ail an da

Budhismul astăzi: În sec. III î. d. Hristos Impăratul Asoka adoptă religia în Sri Lanka. De aici ajunge în Birmania şi Thailanda. În China pătrunde în sec. I d. Hristos, în Coreea în sec. III, Japonia sec. VI, Tibet sec VII Tibetul este o ţară exclusiv budistă.

CONFUCIANISMUL Confucianismul a apărut în China ca o doctrină etică, filosofică, dar și social-politică. Aceasta reprezintă un sincretism între cultul naturii și cel al strămoșilor. • Întemeietorul confucianismului este Confucius(551 î. Hr. -479 î. Hr. ), apariția acestuia în China fiind considerată începutul unei noi ere.

"Viaţa şi opera lui Confucius, de către Prospero Intorcetta, 1687

DOCTRINA CONFUCIANISTĂ Este un amestec de tradiții vechi chinezești, de principii morale, filosofice, religioase etc. În centrul doctrinei confucianiste stă omul și educația absolută-oricine poate deveni perfect dacă respectă necondiționat disciplina și normele. Coloana vertebrală a acestei învățături este formată din tradiție și norme etico-politice.

Sala Dacheng, sala principală a Templului Confucius în Qufu

PRINCIPII CONFUCIANISTE Fidelitatea față de eticheta socială Respectarea datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor Divinizarea împăratului chinez ca Fiu al Cerului Codul etic elaborat de Confucius se bazează pe: -Reciprocitate -Omenie -Dragoste și respect în familie

ÎN PREZENT Ca religie de stat, a menținut elementele fundamentale vechii religii chineze, în primul rând cultul strămoșilor și al naturii Cel mai mare templu este cel din Beijing, închinat Cerului. Din 1917, confucianismul n-a mai fost recunoscut ca religie oficială a statului.

CONCLUZII Hinduismul nu este o religie unitară, ci un complex de curente religioase. Nu este o religie, ci un sistem socio-religios, un mod de viață. Budismul este singura religie care respinge ideea de Dumnezeu, ca Ființă Supremă. Confucianismul nu este atât o religie, cât un sistem de crezuri religioase. Nu s-a manifestat niciodată ca o religie cu biserici și preoți. Confucius a fost considerat de chinezi ca fiind un mare înțelept, însă fără a fi venerat asemenea unui zeu.

Reactualizarea noțiunilor din lecția anterioară utilizând metoda ciorchinelui.

Pregătirea elevilor pentru predarea lecției noi.

Elevilor li se prezintă titlul lectiei ce urmează a fi predate precum și obiectivele urmărite.

Moment din timpul predării lecției.