Realism versus Modernism Cuprins Realism Modernism Mararoman realist

Realism versus Modernism

Cuprins • Realism • Modernism • Mara–roman realist • Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război-roman modern • Mara vs Ştefan Gheorghidiu • Realizator

tehnica detaliului, a amănuntului semnificativ; descrieri minuţioase reacţie antiromantică, a cărei doctrină se bazează pe răsfrângerea obiectivă mişcare literară apărută în Franţa, Limbaj - mijloc de individualizare a personajelor la mijlocul secolului al XIX-lea plasarea acţiunii în timp şi în spatiu atitudinea materialistă faţă de realitate Realism reflectare veridică, obiectivă a realităţii sau a societăţii contemporane. refuză, în numele prezentului, idealizarea trecutului. respinge imaginea artificială a romantismului, în folosul observaţiei directe stil impersonal, obiectiv, spirit critic

orientare largă şi diversă în plan doctrinar şi estetic, prin care literatura română devine sincronul modelelor europene. reacţie împotriva incapacităţii ştiinţei, artei şi literaturii de a stopa izbucnirea primului război mondial. cultivă: ambiguitatea, polisemia, obscuritatea asupra retoricii. Modernism stilul este cu desăvârşire intelectual are structuri sferoidale (roman de tip dosar de existenţa, gidian, prustian etc), cu planuri paralele. introduce oraşul ca tematică

Mara-roman realist obiectiv (Ioan Slavici) > o frescă a moravurilor şi a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume în care triumfă binele şi adevărul, cinstea şi dreptatea, norme etice pe care omul trebuie să le respecte. >Slavici - autor moralist, un fin psiholog şi un creator de psihologii, aplică în opera sa noţiuni fundamentale: sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, cinstea şi iubirea de adevăr. Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav pedepsită de autorul-narator. “Mara” este cel mai reuşit roman al lui Slavici şi unul dintre cele mai bune romane româneşti. >apărut în 1906, reprezintă cea mai valoroasă creaţie epică de mare întindere, , înainte de “Ion”. >> “pentru epoca în care a apărut, ” Mara” trebuia să însemne un eveniment, şi astăzi, privind înapoi, romanul acesta apare ca un pas mare în istoria genului” (G. Călinescu “ Istoria literaturii române de la origini până în prezent”). “Mara” este un roman realist social cu valoare etnografică şi, în acelaşi timp, o extraordinară carte de dragoste, “însuşirea esenţială a lui Slavici este însă de a analiza dragostea, de a fi un poet şi un critic al eroticii rurale dintr-o provincie cu oameni mai propăşiţi sufleteşte “, ” jumătate din roman notează încet, răbdător, aprinderea, propagarea şi izbucnirea iubirii la o fată conştientă prin frumuseţe de farmecele ei” (Călinescu). . Semnificaţia titlului este sugestivă, deoarece această creaţie este, mai întâi, romanul Marei, al cărei destin constituie axa fundamentală a epicii. În cele 21 de capitole acţiunea urmează linia clasică ascendentă, desfăşurându-se pe două planuri: planul Marei, al zgârceniei şi al orgoliului voinţei planul iubirii, al cuplului Persida-Naţl.

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război-roman subiectiv modern (Camil Petrescu) >>> este structurat în două părţi, cu titluri semnificative, surprinzând două ipostaze existenţiale: *** ”Ultima noapte de dragoste” > exprimă aspiraţia către iubirea absolută *** “Întâia noapte de război” > ilustrează imaginea războiului tragic şi absurd, ca iminenţă a morţii. Romanul este scris la persoana 1, naratorul-personaj indentificându-se în partea a doua cu autorul. Modalitatea narativă se remarcă prin prezenţa mărcilor formale naratorului de unde reiese apropierea acestuia de evenimente. Romanul este un monolog liric deoarece eroul se destăinuie, se analizează cu luciditate > alcătuit pe baza unui jurnal de campanie, în care timpul obiectiv (cronologic) evoluează paralel cu timpul subiectiv (discontinuu), acestea fiind cele două planuri compoziţionale ce-l motivează pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului românesc. Cuvântul “noapte “ repetat în titlu redă simbolic incertitudinea, îndoiala, iraţionalul, nesiguranţa şi absurdul, necunoscutul şi tainele firii umane. Cele două “nopţi” din titlu sugerează şi două etape din evoluţia personajului principal.

Mara Precupeaţă de la Radna Ştefan Gheorghidiu Prima femeie capitalist din literatura noastră Student la filozofie Văduvă cu 2 copii Aprigă, cu un ascuţit simţ al demnităţii uname Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi Chibzuită până la zgârcenie de soare Umeri voinici “Sta toată ziua în dosul mesei” Calculată, harnică, inteligentă. Patimasă, puternică, lacomă “vinde ce poate şi Iscusită, hotărâtă, energică, cumpără ce voluntară găseşte” Obiectivism Subiectivism Participă la război reprezintă tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior Trăsătura lui dominantă este orgoliul. Realism Persoana a. III-a Trăieşte pe 2 planuri temporale Modernism Persoana I Timpul cronologic Analiza experienţei războiului. Timpul psihologic Memorie involuntară, flash-back-uri

Prezentare realizată de: Adina Glugă clasa a XI-a A Colegiu Naţional “Mircea cel Bătrân” Rm. Vâlcea Profesor coordonator: Luminiţa Mănescu.